1,814 matches
-
Ea Își făcu palmele căuș pe gura mea. Nu... Să nu spui că mă iubești. O să strici totul. Uite-aici, lui Frank Îi plăcea sfîrcul meu stîng... Își ridică sînul și mi-l apăsă pe gură, zîmbind ca o puștoaică isteață de opt ani care face experimente cu un frate mai mic. Plăcerea ei personală era o emoție pe care o observa de la distanță, de parcă eram doi străini care consimțiseră să se antreneze o oră Împreună. Și totuși, pe cînd mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
M-a pus pe mine să mă ocup. De unde-ai ghicit? — N-a fost pe ghicite. Pentru Bobby Crawford, ăsta-i momentul potrivit În care să deschidă un club de film. Un club de film? Îmi repetam Întrebarea aproape prea isteață a Paulei În timp ce-mi conduceam mașina Înapoi spre Residencia. Dar argumentul lui Crawford Încă Îmi suna convingător. Vine un moment În care somnambulul se dă jos din pat și se holbează În oglindă, iar un club de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Ura! La burlanul pe roți al companiei, camarazi! Bunătăți de alea: stridii, caviar. Ei, ași! Astea-s chestii de coconași (traducere de Iulian Gabriel Hrușcă). Wax! Unor răcani, ca noi, ne-ar face greață. Aspirăm la o marfă ceva mai isteață! Cu slană și mazăre ne-ndoparăm și azi, De la burlanul pe roți al companiei, camarazi. 3 După atâta merinde aleasă, Îngerași ne trezirăm în Rai, nu acasă. Sfântul Petru, cazon, ne primește, Cu ochiul ne face, clipind șmecherește: -Aici, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
își făcuse școala pe stradă, acolo unde dacă nu ești dârz te poți pierde repede dar el reușise să reziste, mai mult, câștigase înțelepciunea unui om bătrân. Proprietarul unei cârciumi unde mătura podelele seara după închidere, văzuse că băiatul e isteț și îl luase pe lângă el, om de încredere. Câștigase o pâine, amară cei drept, că stăpânul îl scotea mereu dator, dar reușise să își umple farfuria cu mâncare, iar între timp să învețe și o meserie. Lucra de un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ha composesoratelor din Valea Bistrei. ( T. T.) l Conf. dr. Lucia Jucu Atanasiu le va vorbi miercuri, 29 martie, de la ora 16,30, în limba română, membrilor Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, despre „Anton Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb“. ( S. P.) l Compania „Quadrant Amroq Beverages“ a anunțat pentru anul 2006 investiții totale de 17,6 milioane de dolari, din care 72% pentru dezvoltarea liniilor actuale de producție cu echipamente moderne. ( D. B.) l Miercuri, 29 martie
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. Exemplu: "Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gând răzleț Cu trup- nalt, cu părul creț Cu pas ușor.” (G. Coșbuc- Nunta Zamfirei ) Eufemismul constă în îndulcirea unei expresii dure sau jignitoare prin înlocuirea ei cu alta. Exemplu: "Zici adesea de una ajunsă în vârstă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
pălărie pe care nevasta dumitale dă trei sau patru napoleoni. 20 {EminescuOpX 21} Nu-i mai cu cap, pentru că mintea nu se mănâncă cu lingura, ci o moștenește omul de la tată și de la mumă, încît un mocan poate fi tot atât de isteț și deschis la cap ca și un ceasornicar din Paris, numai vorba e că mocanul n-au deprins meșteșugul și de aceea câștigă într-un an cât câștigă meșterul din străinătate într-o zi. De aceea însă meșterul din Paris
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de pe petecul lui de moșie? Și ce-i într-adevăr o nație agricolă pe lângă una industrială? Cât un răzaș, oricât de vrednic fie, pe lângă un boier cu 100 000 de pogoane într-un hotar. Poate să fie răzașul cât de isteț, cât de bun de gură și cât de harnic, să ducă traiul boierului tot nu-l țin curelele, pentru că de unde nu-i nici Dumnezeu nu poate lua. Acuma poate înțelege oricare om cu minte ce fel am putut introduce la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și lor numele când va crește iarba de-asupra lor... și încă una, pe care mai că era s-o uităm. Mulți din ei au scos punga din buzunar și au trimis pe băieții ce li s-au părut mai isteți "înlăuntru", ca să-nvețe carte, să se procopsească spre fericire neamului. Și-au crescut șerpi în sân cu alte cuvinte. 23 {EminescuOpX 24} Căci acest tineret s-au fost dus într-o țară bolnavă în privirea vieții sociale. Clasele superioare putred
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fost al nostru și este de drept al nostru și astăzi, căci nu nouă ni s-a luat, nu cu noi s-au bătut rușii, nu pământul nostru l-au putut ceda turcii. Știm prea bine că diplomații sânt isteți întru prefacerea dreptății în terfeloage fără valoare. Dar tăria unui popor mic a stat totdauna în drept. Oare nu-i era mai ușor la inimă d-lui X, {EminescuOpX 60} sau cititorului rus a lui "Le Nord", dacă afacerea se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
slăbiciune, nu o lașitate." Și îi explicai cum și de ce acceptase Ion Micu să țină acea penibilă conferință, relatîndu-i scena care avusese loc în aula universității, între el și acel puternic lider. "Ba, zise Matiida, a vrut să facă pe istețul, dar pe urmă a clacat. Trebuia să refuze. N-avea ce să-i facă... Și pe urmă chestia asta, cu fosta nevastă... Te-ai despărțit de cineva, înțeleg s-o mai iubești totuși și după, dar după ce te căsătorești cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de cabluri și alte chestii. Trec prin pereți, pe sub podea. Pot să mă duc oriunde. Eram campioană. Nu era nimeni mai tare ca mine. A, ziceau că trișez fiindcă eram cea mai mică, dar nu-i adevărat. Eram cea mai isteață, asta e. Și am o memorie bună. Țin minte fiecare pasaj prin care n-am fost decât o dată. ― Apoi, să știi că ești campioană. Fetița se arătă încântată de compliment. Ripley privi înainte. Stația de epurare creștea dincolo de parbriz. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și o culoare câștigătoare. Existau niște indicii, după cum îi explică tânărul împărat, în seria de culori care apăreau de fiecare dată când cifra indiciile și puteai decide ce culoare va fi următoarea câștigătoare și ce direcție va câștiga. Gosseyn era isteț și după ce pierdu trei jocuri în fața unui câștigător încântat, își dădu seama cum putea să câștige al patrulea joc. După un moment de ezitare se decise să-l câștige. Reacția băiatului la victoria adversarului său fu... ei bine, acesta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
gesturile în alveolele memoriei, fără să știu prea bine ce să fac cu ele. Chiar și-așa, trebuia să mă ascund mai bine. Maria era una dintre puținele femei superbe și răzvrătite, pe care Mama Natură sau cine știe ce altă mamă isteață și prevăzătoare le înzestrase genetic cu-o suspiciune permanentă și instinctivă. Nu te jucai cu ea, avea o inteligență de animal sălbatic, pe care nu-l poți anticipa, darămite stăpâni. În privirea iubitei mele, frumusețea și gelozia se-amestecau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asupra mea. Notele tot eu le puneam, era suficient să le vântur foile de catalog, ca pe-un dosar de Securitate. Ieșeau primii din sală, spășiți, îngrijorați de ce încercaseră. Eu nu plecam nicăieri. Aveam micul meu univers, pulsând în ritmul isteț al gândurilor. Toți studenții mei figurau acolo, pălmuiți și îngenuncheați. Îi studiam fugind, înghesuindu-se să scape din sală ca balerinele după o scenă de grup. Numai coate și fundulețe dansând spre ieșire. Le iubeam slăbiciunile, părintește, sever, cuviincios. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
L-aș fi chemat și pe Mihnea să vadă, dacă n-aș fi știut că doarme pe rupte. Din respect față de primii noștri ani de facultate, n-am să spun ce scria acolo. Câți profesori nu înnebunisem cu întrebările noastre istețe, răutăcioase; în câte ocazii nu copiasem din palmă sau cu fițuica lipită pe sacoul celuilalt; de câte ori nu ieșisem din amfiteatre cu sticlele de bere bombate în hanorac (oricum n-ai fi putut să le bei: îți înghețau la piept în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plan de bloc? Avea și bunică-meu unul de-ăsta, îl ținea-n congelator, să nu se strice. Cică gheața omoară bacteriile.“ „Robane, nu încetezi să mă uimești: ai perspicacitatea unui melc! Ia zi, Maria, unde l-ai găsit pe istețul ăsta, în frigiderul familiei?“ „Hai, nu te mai prosti, desfă odată hârtia!“ Mihnea a tras o măsuță lângă pat, departe de sticlă și pahare. A suflat peste niște particole imaginare de praf, apoi a întins hârtia. Avea dreptate. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bodogănelile lui Mihnea și să le parez în gând, una după alta. Întâmplarea sau ironia soartei făcuseră ca strada pe care unii își supraâncărcau creierele, iar alții își eliberau vezica, să debarce în dreptul unui loc agreat de toți. O minte isteață, perversă sau pur și simplu neatentă, combinase numele pașoptist al instituției mele cu pancarta unei cârciumi de cartier. Alături, o librărie minusculă, strivită de cofetăria „Capșa“, purta și ea un titlu asortat cu zona: „Cărturești“. Găseai acolo tot ce vroiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
matricola smulsă și punea accentul teribil, pe ultima consoană: Plumbî. La Olimpiadă, fusese dat afară, pentru că scrisese lucrarea în rusă, în loc de italiană. „Tu ești nebun?“, a sărit Mihnea. „Cauți un exemplar din 550 000? Unul singur?!“ „Exact.“ „Te credeam băiat isteț, Robane. Mă dezamăgești. Păi tu știi ce șanse ai să-l găsești? Probabilitatea e de 1 la 500 000!“ „550 000.“, am precizat. „Deci, mult mai rău. E ca și cum te-ai uita după un fir de păr prin casă - unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
coș, în Recycle Bin. „Mie nu mi-a pomenit mare lucru de Paul ăsta.“, a intervenit Maria. „Îmi vorbește câteodată de el, dar nu l-am cunoscut. Zici că tipul se-ascunde de lume. Nici nu știu cum arată: e simpatic? e isteț? are vreo prietenă? ne-a invitat vreodată pe la el?“ „Tocmai asta-i problema, Maria. Nimeni nu știe nimic de el, cu-excepția lui Robanu. Și-a Blocatarilor.“ „Ce vrei să spui?“, l-am privit în ochi. Mințea sau juca tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dat toată puterea de acțiune de care știm, i-a inventat oameni, seturi de amintiri, programe virtuale și pachete de acțiuni pe Net, ba chiar și-o echipă de control care să verifice buna folosire a resurselor? Cineva atât de isteț, încât să rămână în spatele operațiunilor. Să-și vadă mai departe de treabă. Și să nu fie descoperit niciodată. Cine ar fi atât de inteligent?“ „Bună întrebare.“, a hotărât Mihnea, uitându-se când la mine, când la prizonier. „Eu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
maman, spuse Aglaia, ridicând tonul. Prințul zice că în cele spuse a avut o anumită intenție și că toate au un tâlc. Da, da, spuseră și celelalte, râzând. Nu râdeți, dragele mele, s-ar putea ca dumnealui să fie mai isteț decât voi trei, luate la un loc. O să vedeți. Dar, prințe, de ce nu ne-ați spus nimic despre Aglaia? Aglaia așteaptă, aștept și eu. Acum nu pot spune nimic; vă voi spune mai târziu. — De ce? S-ar zice că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adeseori îmi dăruiesc inima și aproape întotdeauna sunt înșelat. Acest om nu a fost demn de darul meu. — E foarte haotic, observă prințul cu reținere. Și are unele trăsături... dar, dincolo de acestea, se vede că are inimă și o minte isteață, uneori amuzantă. Rafinamentul expresiilor, tonul respectuos îl flatară probabil pe general, deși uneori încă mai privea cu suspiciune subită. Dar tonul prințului era atât de firesc și sincer, încât era imposibil să lase loc îndoielii. Că are și calități bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o unghie. Când un asemenea principe este a se face rege al unui regat în miniatură firește că nu poate să se aștepte a fi salutat și felicitat de opinia publică a Europei ca vecinul său mai viteaz și mai isteț din josul Dunării. Putem însă să pronunțăm speranța ca coroana regală să nu-i prea mărească ambiția, să nu-l lase a se privi ca "regele sârbilor " în sensul cum [î]l înțelege Omladina, pe care însă Austro-Ungaria nu-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a clerului laic și monastic vor fi fost în mare parte cauza acestei ironii. Din această ramură puțin cultivată a literaturii populare d. Baican ne trimite câteva probe, cari desigur vor interesa. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul însuși apare isteț și batjocoritor, personificat ici în Pepelea, colo în Păcală. Cronicele noastre, descrierea din vremea lui Matei Basarab făcută de diaconul Paul din Aleppo, scriitorii poloni mărturisesc că la mesele domnilor Basarabi și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]