3,057 matches
-
la războiul pentru independență, Ed. Militară București, 1977. Cristian, Vasile, Istoriografie generală, Ed. Did. și Ped., București,1979. Idem ,Istoria la Universitatea din Iași, Iași, 1985. Idem, Cum s-a înfăptuit România modernă, Ed. Univ. „A.I.Cuza” Iași, 1993. Idem, Istoriografia pașoptistă, Ed. Univ. Al.I. Cuza, Iași, 1996. Damian, Gheorghe, Războiul ruso-româno-turc, Ed.Tipografiei „Universitara” București, 1904. Documente privind istoria României. Războiul pentru independență, volumul I-IX Ed. Academiei, București, 1952-1954. Dragnea, Radu, Mihail Kogălniceanu, București, 1926. 82 Erbiceanu, Constantin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în răzbelul din (1877-1878,) Ed. Tipografia Curții Regale, București, 1866. Zub, Alexandru, Mihail Kogălniceanu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 84 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................3 CAPITOLUL I ........................................................................................ 4 Mihail Kogălniceanu........................................................................ ............4 CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial..........................................................................................13 CAPITOLUL III......................................................................................28 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică...............................................................................................28 CAPITOLUL IV........................................................................44 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial..................................................................................44
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Enciclopedică, București, 1984. 84 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................3 CAPITOLUL I ........................................................................................ 4 Mihail Kogălniceanu........................................................................ ............4 CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial..........................................................................................13 CAPITOLUL III......................................................................................28 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică...............................................................................................28 CAPITOLUL IV........................................................................44 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial..................................................................................44 EDITURA ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.:0730
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial..........................................................................................13 CAPITOLUL III......................................................................................28 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică...............................................................................................28 CAPITOLUL IV........................................................................44 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial..................................................................................44 EDITURA ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura@pimcopy.ro www.pimcopy.ro R Tipar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de deschidere din 1899 Școala latinistă în limba și literatura română este prologul operei sale de istorie literară. Această lecție și cursul din 1901: Poezia română în secolul al XlX lea imprimă o concepție nouă și o direcție nouă în istoriografia românească de până atunci. Ca profesor la catedra de filologie romanică, după 1901 noul titular nu va ține numai cursuri de lingvistică. Până la intrarea în primul război mondial, Ovid Densusianu, în câte o oră pe săptămână de cele mai multe ori lunea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
2.3. Istoric, teoretician și critic literar Istoricul literar Ovid Densusianu posedă suplețea limbajului critic, face dovada putinței unei pătrunderi în profunzimea manifestărilor artistice prin analiză, înfruntă rutina și vechiul așezându-se în direcția curentului nou, își manifestă „simțul critic" . Istoriografia românească în sensul ei modern are în el pe unul din întemeietorii săi, chiar dacă n-a teoretizat în mod special principiile sale de istoric literar. Literatura română modernă rămâne o operă de viziune originală, o contribuție fundamentală la înțelegerea literaturii
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
culturală și politică după încheierea mandatului său ministerial în noiembrie 1937 și până la moartea sa. Partea finală a respectivului capitol încearcă și o expunere succintă a circumstanțelor morții omului politic, având în vedere confuziile create în jurul dispariției sale. 5 Relativ la istoriografia problemei, considerăm că am efectuat destule reflecții de natură calitativă, pentru a nu mai insista acum asupra categoriilor informaționale pe care leam folosit. Se impune remarcat, pentru început, faptul că, spre deosebire de alte perioade ale istoriei, cea contemporană este însoțită de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
rândul lor, diversificându-se în mod substanțial. Arhivele, memoriile, discursurile parlamentare, presa, lucrările speciale, diversele broșuri sunt tot atâtea izvoare informaționale care au putut fi păstrate și care au contribuit în mod primordial la apariția a ceea ce s-a numit istoriografia perioadei 1 . Astfel, pentru întocmirea unei lucrări având ca ,,actor principal” pe liberalul Alexandru Lapedatu, am dispus de o o sumă variată a categoriilor de surse. În primul rând, izvoarele inedite - aici ne referim la Fondul Alexandru Lapedatu de la Direcția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
secția de istorie a Facultății de Litere din București, unde și-a constituit sistemul său de gândire și de acțiune. Și-a desăvârșit educația științifică sub influența școlii critice. Școala critică reprezenta însumarea a două direcții complementare de cercetare a istoriografiei: una meticuloasă, monografică aflată sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul și a lui Ioan Bogdan, alta cu o proiecție mult mai vastă, patronată de Nicolae Iorga 40. Tânărul Lapedatu a preluat de la fiecare dintre cei trei profesori, cu discernământ și măsură
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
secolului XX 37 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXIII. 38 Alexandru Lapedatu, op.cit., p.149. 39 Ion Bulei, Lumea românească la 1900, Editura “ Eminescu”, București, 1984, p. 227. 40 Alexandru Zub, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 41 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 155. 17 trebuie socotită ca o reacție la lipsa de metodă și de rigoare documentară
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 41 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 155. 17 trebuie socotită ca o reacție la lipsa de metodă și de rigoare documentară a istoriografiei de factură romantică. Noua școală punea accent pe următoarele elemente: tipărirea de izvoare și analiza critică a acestora, obiectivitate în relatarea faptelor istorice, rigoare în reconstituirea lor, cât și înțelegerea acestora. Se adaugă sprijinul pe documente în realizarea interpelării faptelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mănăstirile și cetățile din Țara Românească și Moldova, despre meșterii cetăților și bisericilor medievale. Cel de-al doilea aspect se referă la scrierile sale din domeniul istoriei politice medievale și moderne. Ultimul aspect are în vedere studiile sale cu privire la istoria istoriografiei. Se remarcă faptul că Lapedatu a scris majoritatea studiilor sale în perioada tinereții sale. Orientarea lui Alexandru Lapedatu spre istoria artei medievale a fost determinată de angajarea sa la 1 aprilie 1904, în funcția de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
istorie modernă și contemporană. Istoricul medievist a stăruit asupra vieții politice a Principatelor Unite sub Alexandru Ioan 59 Ibidem, p. 92-99. 60 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală “Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își are explicația în nevoia de a face cunoscute condițiile interne și externe în care românii au reușit, în ciuda forțelor potrivnice, să realizeze dezideratul Unirii 63 . Alexandru Lapedatu a fost și un cercetător al istoriografiei trecutului, căreia i-a dedicat câteva studii reprezentative, care fac din el un inițiator într-un domeniu mai puțin frecventat din unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în plan european. Sunt în discuție studiile: Activitatea istorică a lui Nicolae
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mai puțin frecventat din unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în plan european. Sunt în discuție studiile: Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-191164), Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale65, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale 66 și Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați 67. Ultimele două au fost scrise cu ocazia deschiderii cursului de Istoria Veche a Românilor la Universitatea din Cluj la 6 noiembrie 1919 și la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în plan european. Sunt în discuție studiile: Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-191164), Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale65, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale 66 și Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați 67. Ultimele două au fost scrise cu ocazia deschiderii cursului de Istoria Veche a Românilor la Universitatea din Cluj la 6 noiembrie 1919 și la recepția la Academia Română din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912, p. 10-67. 65 Alexandru Lapedatu, Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale, în Scrieri alese..., p. 80-89. 66 Idem, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 56-80. 67 Idem, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
C. Göbl”, București, 1912, p. 10-67. 65 Alexandru Lapedatu, Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale, în Scrieri alese..., p. 80-89. 66 Idem, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 56-80. 67 Idem, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843 1943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică în care a încadrat contribuția istoricilor din Ardeal la progresul cercetării istorice românești. Ea este consacrată prezentării noilor perspective deschise cercetării istoriei românești după înfăptuirea Marii Uniri. Stăpân pe scrisul istoric românesc de la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
contribuția istoricilor din Ardeal la progresul cercetării istorice românești. Ea este consacrată prezentării noilor perspective deschise cercetării istoriei românești după înfăptuirea Marii Uniri. Stăpân pe scrisul istoric românesc de la A. D. Xenopol, la Nicolae Iorga a propus un curs de istoria istoriografiei române ,,de la anonimii analiști la istoricii zilelor noastre”, după cum el însuși spunea. Cursul a devenit realitate, odată cu numirea sa ca profesor. El trasa și principalele direcții pe care istoriografia ardeleană trebuia să le urmeze. În ordinea priorităților, Lapedatu îndemna la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
A. D. Xenopol, la Nicolae Iorga a propus un curs de istoria istoriografiei române ,,de la anonimii analiști la istoricii zilelor noastre”, după cum el însuși spunea. Cursul a devenit realitate, odată cu numirea sa ca profesor. El trasa și principalele direcții pe care istoriografia ardeleană trebuia să le urmeze. În ordinea priorităților, Lapedatu îndemna la cercetări de istorie medievală, în sfera istoriei politice, la ample investigări de istorie culturală, instituțională, socială și economică. Cu acest prilej el sesiza și îndatorirea învățământului istoric superior de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
acțiuni aveau scopul de a repara nedreptatea cauzată de politica de deznaționalizare promovată de fosta Universitate, în serviciul utopicei idei de stat unitar național maghiar și de a ,,reabilita istoricește poporul român din Transilvania și Ungaria” 68. Meditația pe marginea istoriografiei naționale a fost una din componentele principale ale concepției istoricului. În 1923, în discursul de recepție la Academia Română revenea la examinarea scrisului istoric românesc. Discursul este o tentativă de explicare a istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din Transilvania și Ungaria” 68. Meditația pe marginea istoriografiei naționale a fost una din componentele principale ale concepției istoricului. În 1923, în discursul de recepție la Academia Română revenea la examinarea scrisului istoric românesc. Discursul este o tentativă de explicare a istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
la examinarea scrisului istoric românesc. Discursul este o tentativă de explicare a istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată să răspundă această istoriografie. Istoriografia marilor corifei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]