3,541 matches
-
indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale altora. Nu este vorba atât despre simțăminte morale, cât despre faptul că în asemenea conglomerate umane are loc o supraîncărcare informațională. De la zgomotele străzii de zi și noapte, la multitudinea de reclame, afișe, nenumărate pliante, ziare etc. și până la itemi ce privesc dinamica vieții profesionale și familiale în condițiile marilor centre urbane, locuitorii acestora sunt bombardați informațional. Singura modalitate de a face față acestei supraîncărcări este de a opera o drastică selecție, de a stabili priorități în atenția acordată diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizionarea frecventă de filme și programe TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violuri din partea bărbaților asupra femeilor conduce la o slăbire a inhibiției și sensibilității emoționale și în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi din reflecțiile filosofice, producțiile literare și înțelepciunea populară propoziții ce descriu cele două stări sufletești, simpatia (prețuirea) și dragostea. Propozițiile astfel culese au fost organizate în itemi pe următoarele teme mai importante: atracția fizică, idealizarea partenerului, disponibilitatea pentru orice ajutor dat celuilalt, dorința de a-și împărtăși emoțiile, încrederea și toleranța reciprocă, gradul de inteligență pe care și-l atribuie reciproc partenerii. Pe urmă, psihologul social american
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dat celuilalt, dorința de a-și împărtăși emoțiile, încrederea și toleranța reciprocă, gradul de inteligență pe care și-l atribuie reciproc partenerii. Pe urmă, psihologul social american a rugat câteva sute de studenți să evalueze cât de caracteristici sunt acești itemi în simțămintele lor față de iubit sau iubită și cât față de persoane de sex opus pe care le prețuiesc și le simpatizează. A reieșit o diferență semnificativă între itemii evaluați ca descriind dragostea și cei considerați caracteristici legăturilor de simpatie. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rugat câteva sute de studenți să evalueze cât de caracteristici sunt acești itemi în simțămintele lor față de iubit sau iubită și cât față de persoane de sex opus pe care le prețuiesc și le simpatizează. A reieșit o diferență semnificativă între itemii evaluați ca descriind dragostea și cei considerați caracteristici legăturilor de simpatie. Pe baza acestor diferențe, Z. Rubin a construit două scale, una a dragostei și cealaltă a simpatiei, care, aplicate la aproape 200 de cupluri de îndrăgostiți de la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
simpatiei, care, aplicate la aproape 200 de cupluri de îndrăgostiți de la Universitatea din Michigan, s-au dovedit a discrimina puternic între relațiile de dragoste și cele de simpatie. Scorurile mari obținute la Scala dragostei au corelat pozitiv și cu anumiți itemi testați în condiții experimentale de laborator, cum ar fi durata contactului vizual între cei doi parteneri. Studiile complexe ale lui Z. Rubin (apud Taylor et al., 1994, și Radu, coord., 1994), care cuprind date de anchetă și experimentale, dar, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
credințele, atitudinile, părerile pe care îndrăgostitul le are față de partenerul său. Scala dragostei a lui Rubin este construită pe acest aspect. Ea cuprinde trei teme principale, și anume: a) atașamentul sau nevoia de celălalt, de iubit, exprimat, spre pildă, în itemul: „Ar fi foarte greu pentru mine să merg înainte în viață fără...” (este reflectată aici conștiința dependenței de partener în confruntarea cu viața); b) grija și potențialul sacrificiu pentru persoana iubită, condensate în propoziția „Aș face aproape orice pentru...”; c
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stările emoționale pe care le-au trăit în dragostea actuală sau recentă. Pe primul loc s-a detașat net sentimentul de confort și bună dispoziție sufletească (79% dintre respondenți), pe locul doi dificultatea de a se concentra (37%), urmate de itemii: „plutire în nori” (29%), „îmi venea să alerg, să sar și să strig” (22%), „agitat, nervos înainte de întâlniri” (22%). Senzații fizice puternice, cum ar fi mâinile reci, crampe în stomac, furnicături pe șira spinării, au fost raportate de 20%, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relația să se termine, conștiința lipsei de control rațional și alte caracteristici au fost operaționalizate în mai multe instrumente de cercetare, dintre care se desprinde ca relevanță Scala dragostei pasionale, elaborată de E. Hatfield și colaboratorii săi (1987). Ea încorporează itemi de tipul: „Uneori nu-mi pot controla gândurile. Ele sunt obsedante cu privire la persoana lui...” și „Aș fi total disperat dacă... m-ar părăsi”. Pentru simțul comun, faptul că oamenii se îndrăgostesc apare ca un lucru firesc - mai puțin acceptabil când
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ai alege ca partener” sau: „Dacă ai avea o gravă problemă personală (intimă), cărora dintre colegi te-ai destăinui?”. Criteriile pot fi multiplicate: împrumut de bani, petrecerea timpului liber, desemnarea unor funcții etc. Alături de alegeri, întrebări de acest gen, adică itemi criteriali, se vor cuprinde și respingeri, de genul „cu cine nu ai dori în nici un caz să elaborezi un eseu?”. Alegerile și respingerile pot fi limitate (să numească de obicei trei sau cinci dintre colegi) sau respectivului i se permite
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu precizarea numărului, altfel existând riscul, mai ales la respingeri, să avem puține nume indicate. Specificarea numărului de persoane alese sau respinse are importanță și în prelucrarea rezultatelor, având, în principiu, date standard. De asemenea, chestionarele sociometrice pot cuprinde, pe lângă itemii ce vizează preferințele efective („pe cine alegi”, „pe cine respingi”), și pe cele percepute, de tipul „cine crezi că te va alege?”, „cine crezi că te va respinge?”. Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în final, având atât radiografia
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în final, având atât radiografia alegerilor și respingerilor efective, cât și pe a celor percepute, e posibilă o comparație riguroasă, exprimată numeric, între cele două planuri. În chestionar figurează, apoi, o serie de itemi referitori la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare etc. - care vor fi tratate în corelație cu itemii criteriali interni (de conținut preferențial) ca variabile externe. Acestea constituie repere explicative ale structurilor socioafective din grup, funcționând în general
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celor percepute, e posibilă o comparație riguroasă, exprimată numeric, între cele două planuri. În chestionar figurează, apoi, o serie de itemi referitori la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare etc. - care vor fi tratate în corelație cu itemii criteriali interni (de conținut preferențial) ca variabile externe. Acestea constituie repere explicative ale structurilor socioafective din grup, funcționând în general ca variabile independente. O problemă majoră în legătură cu elaborarea chestionarului este aceea că întrebările sunt, de regulă, ipotetice de genul „dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chestionarului este aceea că întrebările sunt, de regulă, ipotetice de genul „dacă...”, și deci există riscul efectelor de distorsiune validațional-predictivă, datorată faptului că situațiile ipotetice pot fi reprezentate și evaluate altfel decât cele reale. Este foarte important, în consecință, ca itemii să vizeze contexte și activități cât mai realiste, naturale. Nu prea are rost să întrebi, de pildă, „dacă s-ar organiza o experiență pe Lună...”, „dacă ai câștiga premiul Nobel...”. De altfel, multe cercetări de orientare sociometrică folosesc întrebările factuale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anterior. Apare limpede cât de important este în ce cadru este prezentată o știre, un comunicat, un proiect de lege sau orice altă entitate comunicațională în sursele media. De la cadrul formal (sonor, decor, imagini etc.) până la cel ideatic (contextul de itemi informaționali, argumente, justificări, comparații). W. Jacoby (2000, apud Chelcea, 2002) a demonstrat pe baze științifice (rezultatele mai multor cercetări sistematice) că „încadrarea specifică”, adică nu doar descrierea, fie ea cât de detaliată, a unui program sau a unei acțiuni politice
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
euro/luna, reprezentanți medicali 700-1000 euro/luna , plus alte beneficii: mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc). 3.3.2. Instrumente utilizate a) Pentru inteligența emoțională - s-a folosit chestionarul de inteligență emoțională care are 60 de itemi . Acesta vizează înțelegerea emoțiilor personale, înțelegerea emoțiilor celorlalți , reglarea propriilor emoții, reglarea emoțiilor celorlalți și dezirabilitate socială. Înțelegerea emoțiilor personale se referă la conștiința stărilor interne, a preferințelor, a resurselor și intuițiilor. Cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Observații: Prelucrările statistice detaliate privind calcularea coeficientului de fidelitate α Cronbach sunt incluse în anexe. b) Scală de percepție a stresului<footnote scală de percepție a stresului (Perceived Stress Questionnaire) elaborat de Levenstein și colab.( 1993) - scală cuprinde 30 de itemi ce descriu posibile reacții emoționale și mentale la solicitările ce exced capacitățile de raspuns ale persoanei, la subsolicitări și la situații conflictuale. footnote> - s-a folosit pentru măsurarea stressului. Pentru acest instrument s-a obținut inițial un coeficient Alpha = ,57
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
ce exced capacitățile de raspuns ale persoanei, la subsolicitări și la situații conflictuale. footnote> - s-a folosit pentru măsurarea stressului. Pentru acest instrument s-a obținut inițial un coeficient Alpha = ,57, care s-a considerat nesatisfăcător. După eliminarea a 3 itemi s-a obținut un coeficient Alpha = ,81. Chestionarul a fost pretestat pe un lot de 32 subiecți. Observație: Prelucrările statistice detaliate privind calcularea coeficientului de fidelitate α Cronbach sunt incluse în anexe. 3.3.3.Variabilele cercetării Variabilă independența bugetar
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
conținutul întrebărilor și a scalelor rezultate fiind însă distinct: SIV (Study of Interpersonal Values) și SPV (Study of Personal Values). Testele SIV și SPV vizează 6 tipuri distincte de valori, fiecare cumulînd constructiv cîte 15 variante de răspuns de la diferiți itemi. Nu există opțiune categorică, exclusivistă către anumite direcții, nici individual, nici social, pentru că și una și cealaltă ar indica o patologie individuală sau socială. Valorile cuprinse în SIV vizează preponderent relația personală cu ceilalți, modul personal de a se raporta
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
concluzia că modelul VLD (LMX) permite o mai bună predicție. Modelului respectiv i se reproșează trei slăbiciuni metodologice: 1) insuficiența datelor obținute în cercetările empirice; 2) variabilitatea scalelor de măsurare a schimbului dintre lider și subordonați (de la 2 la 12 itemi), nici una dintre ele nefiind supusă unui studiu psihometric prealabil sau unei validări explicite; 3) caracterul restrictiv al concepției teoretice care nu furnizează suficiente elemente de definire a rolurilor, nu arată cum apar și se dezvoltă relațiile de schimb dintre șefi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale unei scale; valoarea 8 se situează la polul favorabil al relației, în timp ce valoarea 1, la polul nefavorabil al ei. Pentru ilustrare redăm în continuare scalele LPC; c) se calculează scorul final prin însumarea valorilor alese de subiect la fiecare item în parte; d) scorurile obținute pot fi mici sau mari. Cele mici semnifică descrierea coechipierului sau a colaboratorului cel mai puțin preferat, în termeni negativi, în timp ce scorurile ridicate arată că descrierea acestei persoane s‑a făcut în termeni pozitivi. Fiedler
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de rezistență (este cel după care o parte nu mai face concesii). Undeva la mijloc se amplasează zona potențială de târguire. Procesual, negocierea se derulează după o anumită schemă. La început, fiecare parte descrie punctul inițial de ofertă pentru fiecare item/revendicare/solicitare din agenda ei. Sunt de reținut cel puțin două aspecte: punctele inițiale de ofertă pot fi reale sau false, cele mai mici sau cele mai mari așteptări ale părților; participanții conștientizează faptul că aceste puncte sunt doar de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]