2,793 matches
-
deosebire pentru regiunea Banatului, pe teritoriul sârbesc ar fi luat naștere mai multe centre. Unul dintre acuzați, Radosavlevici Svetomir, confirmase că imediat după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și colaborare mutuala.” După adoptarea Rezoluției Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești de la București, „titoiștii și-au intensificat cu o furie nebună ticăloasa lor activitate împotriva regimului comunist din România”. Printr-o complexă rețea de agenți și spioni, ambasada iugoslavă de la București difuza în mod clandestin broșuri și manifeste, în care „împroașcă cu noroi Uniunea Sovietică și țările de democrație populară”. O parte din aceste materiale erau trimise prin poștă, celelalte „erau aruncate noaptea pe furiș, în curțile cetățenilor”. În
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mod clandestin broșuri și manifeste, în care „împroașcă cu noroi Uniunea Sovietică și țările de democrație populară”. O parte din aceste materiale erau trimise prin poștă, celelalte „erau aruncate noaptea pe furiș, în curțile cetățenilor”. În anii 1948 - 1949, ambasada iugoslavă din capitală României s-ar fi transformat „într-un depozit de arme și muniții destinat înarmării unor bande teroriste din Banat.” Activitatea complotista a fost descoperită la timp, urmând un proces în care vinovații au fost pedepsiți. Acțiunile antiromânești au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
atmosferă de autentică teroare. Mai mult, prin H.C.M. nr. 1154 din 26 octombrie 1950, în zona de frontieră cu Iugoslavia, pe o adâncime de 25 km se introduceau restricții severe privitoare la stabilirea domiciliului. Acuzați de spionaj în favoarea serviciilor secrete iugoslave și de simpatii „titoiste”, cei mai multi și-au pierdut în chip nedrept agoniseală de o viață. V. Crăciunoiu, fost colonel de securitate, relata: „Au fost dislocate familii cărora nici prin cap nu le trecea să simpatizeze cu Tito. În miez de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
200 țărani „care opuseseră rezistență autorităților titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform spuselor publicației, Iugoslavia ar fi amenințată cu foametea, „guvernul tito-fascist luând hotărârea să reducă rația de pâine cu 10%”. Conform articolului „Țărănimea iugoslavă lupta împotriva rânduielilor fasciste ale clicii lui Tito”, presa de la Belgrad ar fi recunoscut că agricultorii iugoslavi au refuzat în toamna și primăvară să însămânțeze terenurile arabile, lăsândule necultivate în proporție de 40%, eschivându-se, de asemenea, de la predarea cotelor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Conform spuselor publicației, Iugoslavia ar fi amenințată cu foametea, „guvernul tito-fascist luând hotărârea să reducă rația de pâine cu 10%”. Conform articolului „Țărănimea iugoslavă lupta împotriva rânduielilor fasciste ale clicii lui Tito”, presa de la Belgrad ar fi recunoscut că agricultorii iugoslavi au refuzat în toamna și primăvară să însămânțeze terenurile arabile, lăsândule necultivate în proporție de 40%, eschivându-se, de asemenea, de la predarea cotelor de cereale. În Șerbia, principala regiune agricolă a statului, până la începutul lui august autoritățile nu au putut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
angaja că va milită „pentru înlăturarea regimului fascist și pentru readucerea Iugoslaviei în rândul popoarelor libere, făcând ca clica fascista, trădătoare, a lui Tito - Rankovici să-și primească pedeapsă binemeritata”. Evoluții similare au intervenit și în celelalte ramuri ale economiei iugoslave. La sfârșitul războiului au trecut în proprietatea statului, conform aceluiași model stalinist, cea mai mare parte a întreprinderilor industriale, comerciale și bancare și s-a introdus un regim riguros de conducere centralizată. Din 1949 și-au făcut simțită prezența primele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
artizanat și alte ramuri. Noul sistem funcționa nu numai în unitățile productive de tot felul, ci și în diverse instituții social-culturale, precum școli, universități, spitale etc. După 1952, asupra acestor organisme s-a exercitat tot mai mult controlul Partidul Comunist Iugoslav, devenit după Congresul al VI-lea de la Zagreb, cum am precizat mai sus, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, formațiune politică considerată „avangardă ideologică a clasei muncitoare și a societății în ansamblu”. Este limpede că asemenea evoluții nu au dus la modificări
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la Zagreb, cum am precizat mai sus, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, formațiune politică considerată „avangardă ideologică a clasei muncitoare și a societății în ansamblu”. Este limpede că asemenea evoluții nu au dus la modificări fundamentale care să apropie sistemul economico-social iugoslav de cel al țărilor occidentale, chiar dacă propagandă orchestrata de la Moscova încerca din răsputeri să acrediteze contrariul, lucru vizibil și în presă Gorjului. Articolul „Oamenii muncii din Iugoslavia lupta împotriva clicii fasciste a lui Tito” încearcă să descrie, cu exemple, accentuarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de pește Dunăre. Aflăm, cu acest prilej, ca „în mină Ripan coboară zilnic numai două treimi din muncitori, iar în minele Mlava și Zlatovo, numărul celor ce refuză să lucreze ajunge până la 35 - 40% din cifra totală”. „Intensificarea exploatării muncitorilor iugoslavi” este un material ce ia atitudine împotriva măsurilor adoptate de guvernanții din Belgrad cu privire la trecerea întreprinderilor în mâinile „consiliilor muncitorești”, taxând inițiativa drept un truc ieftin, menit „să camufleze procesul de restabilire a proprietății private”. Respectivele organisme jucau mai degrabă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Articolul este însoțit de o caricatură, unde „unchiul Șam” îl trage de lanț pe Tito, îmbrăcat în blană de urs, spunându-i: „Joacă așa cum îți cânt eu/ Și-o să-ți dau dolari mereu!” Vom reține că în jurnalul sau, liderul iugoslav demonstra, încă odată, fidelitatea față de ideologia socialistă, e adevărat cu o înfățișare mult diferită față de cea promovată de Uniunea Sovietică și sateliții ei. Pe 25 noiembrie 1950, nota: „Socialismul nu se creează prin distrugerea a tot ce nu este în favoarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
veniturile „nu se împart după zilele de muncă, ci după suprafață de pământ, numărul vitelor și a inventarului agricol adus”. În ultimele zile ale lunii august 1951, W. A. Hariman, consilier personal al președintelui H. Truman, a sosit în capitala iugoslavă. Miliardarul american apărea întotdeauna, în viziunea autorului, „acolo unde cercurile agresive ale monopoliștilor americani urzesc cele mai nerușinate planuri.” Întrevederea cu Tito s-a derulat la numai două zile „după ce vătafii titoiști au purtat convorbiri cu Davies, secretarul de stat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
două zile „după ce vătafii titoiști au purtat convorbiri cu Davies, secretarul de stat al ministerului de Externe englez”. Desigur, se avea în vedere că opinia publică din Gorj să fie convinsă pe deplin de intențiile „imperialiste” ale Occidentului. Articolul „Muncitorii iugoslavi sabotează planurile de productie ale titoiștilor” relatează despre cantitățile mici de cărbune livrate căilor ferate. De exemplu, în minele din Bosnia și Herțegovina „sunt angajați lunar 10.000 de noi muncitori, dar un număr tot atât de mare părăsesc locul de muncă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
folosește „muncă forțată a țărânilor”, pentru că sute de mii sunt trimiși în mine și la edificarea obiectivelor militare, din ce in ce mai numeroase. Aici primesc un salariu derizoriu, „trăind un regim întocmai că al lagărelor de concentrare”. Autorul articolului crede că suferințele țărănimii iugoslave s-ar explică foarte simplu prin neinspirată măsură de a se reintroduce relațiile capitaliste în agricultură, precum și a politicilor costisitoare de înarmare, ceea ce a condus la sporirea neîncetata a impozitelor directe pentru sătenii cei mai săraci, în timp ce ale chiaburilor s-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1000 dinari cheltuiți pentru mărfuri de larg consum se plăteau 470 dinari, în 1949 se plăteau 670 dinari. Pe același ton, în articolul „Cooperativele titoiste, odioase mijloace de cruntă exploatare a țărănimii muncitoare”, cititorii Gorjului primesc amănunte despre tentativele conducerii iugoslave de a introduce elemente ale economiei de piață. „Acest regim - susține comentatorul - prin restaurarea relațiilor capitaliste, și-a creat la oraș o bază de clasă din elemente exploatatoare, speculanți, criminali de război etc, iar la sat din chiaburime”. Numite „zadruga
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nivelului de sănătate a populației. Situația este demonstrată, înainte de toate, prin numărul redus de medici ce funcționează în sistem. Agenția Taniug recunoaște că în Macedonia nu sunt decât 246 medici, iar în Muntenegru 94. Degradarea nivelului de viață al cetățenilor iugoslavi sar demonstra cu sistemul de salarizare recent introdus, ce a redus veniturile cu pește 22%. În unele întreprinderi, cum ar fi „Varbas” din Bănia Luka, situația ar fi de-a dreptul dramatică întrucât „titoiștii au plătit muncitorilor doar 60% din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un primar din regiunea Bielin, „agent titoist care posedă o mare avere, pământ, oi, porci și altele, n-a fost impus cu niciun dinar”. La rubrică „Ce să citim?”, din „Steagul nostru”, se recomandă cartea lui Miron Constantinescu, „Criză economiei iugoslave”, apărută la Editură Partidului Muncitoresc Român, de curând. „În mod concret - susține articolul - se arătă prin cifre, cum subordonarea întregii economii iugoslave planurilor de jefuire și de război ale imperialiștilor americani, a dus la pauperizarea înspăimântătoare a maselor populare”. Același
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
niciun dinar”. La rubrică „Ce să citim?”, din „Steagul nostru”, se recomandă cartea lui Miron Constantinescu, „Criză economiei iugoslave”, apărută la Editură Partidului Muncitoresc Român, de curând. „În mod concret - susține articolul - se arătă prin cifre, cum subordonarea întregii economii iugoslave planurilor de jefuire și de război ale imperialiștilor americani, a dus la pauperizarea înspăimântătoare a maselor populare”. Același ziar din Târgu-Jiu reproduce un articol din publicația „Pentru o Iugoslavie socialistă”, ce apărea cu siguranță în afara granițelor iugoslave. Autoarea vorbește despre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
subordonarea întregii economii iugoslave planurilor de jefuire și de război ale imperialiștilor americani, a dus la pauperizarea înspăimântătoare a maselor populare”. Același ziar din Târgu-Jiu reproduce un articol din publicația „Pentru o Iugoslavie socialistă”, ce apărea cu siguranță în afara granițelor iugoslave. Autoarea vorbește despre „exploatarea cruntă a țărânilor muncitori în zadrugile chiaburiste”, reluând unele date consemnate de noi deja, dar și alte aspecte. De exemplu, aflăm că „atotputernicii directori ai zadrugilor, ca și directorii de fabrici și uzine, devin de fapt
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Locuitorii Gorjului sunt informați despre apariția la Editură Tineretului a schiței „Prietenul Sava”, încredințată tiparului de scriitorul Petre Dimitriu, gorjean prin adopție, ce avea ca subiect o întâmplare derulată la granița cu Iugoslavia. Personajul principal, Sava, era un luptător comunist iugoslav, ce nu vrea să trădeze cu nici un chip „cauza internaționalismului proletar.” Partizan în anii războiului „lupta cu aceeași dăruire împotriva noilor fasciști, călâii titoiști”. Un locotenent român, devenit prietenul său pe un șantier din Șerbia, îl regăsește împușcat de „mercenarii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
său pe un șantier din Șerbia, îl regăsește împușcat de „mercenarii lui Tito”, în timp ce încerca să treacă frontieră în România. Ultimele cuvinte ale sale „exprimă dragostea pentru viața și ura împotriva trădătorilor titoiști care nu vor scăpa de judecată poporului iugoslav”. Este ușor de înțeles, parcurgând paginile presei locale, că peste Dunăre, în țara vecină, aproape de Gorj, aveau loc evoluții ce îngrijorau regimul politic de la București, implicit autoritățile locale. Se impunea o propagandă bine orchestrata, capabilă să inoculeze populației de „aici
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito, îngroașă peste măsură rezistență „maselor populare”, care chiar dacă a existat este puțin probabil să fi avut amplitudinea prezentată de „condeierii” oficiali de la noi. Altfel, nu-i așa, Tito și politica să „originală” n-ar fi rezistat. Totodată, susținerea economiei iugoslave de către Occident, „marshallizarea” ei, este înțeleasă că un amestec în problemele socialismului, ca un afront la adresa U.R.S.S., țara cu drepturi depline în cadrul „lagărului” socialist. Gh. Gheorghiu-Dej și camarila să au preluat și au transmis în teritoriu aceste teme, presa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
activi - spune documentul - ai provocatorilor de război imperialiști sunt sângeroșii lor lachei, călâii fasciști titoiști”. Delegații care au luat cuvântul, „au înfierat activitatea trădătoare a clicii lui Tito și fărădelegile făcute de el și bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus în slujba imperialiștilor anglo-americani, ațâțători la un nou război”. Pentru a da cât mai multă credibilitate știrilor, regizorii de la București transmit în teritoriu informații ce provin din tabăra adversă. Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press” că în localitatea germană Piding, din Bavaria, au sosit din Iugoslavia 225 de foști ofițeri ai regimului nazist care au fost amnistiați de I.B. Tito. La Munchen s-ar fi zvonit că liderul iugoslav „a pus în libertate pe acesti criminali de război la cererea americanilor, care vor să-și asigure cât mai multe cadre de conducere ale armatei germane, la a cărei reînființare puterile imperialiste au pășit în Germania”. Concluzia pe care o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito ajuta acum pe stăpânii lui imperialiști la refacerea acelei armate care a pustiit și jefuit țările Europei, printre care și Iugoslavia”. Nici la Belgrad nu era liniște, vehiculându-se din ce in ce mai mult zvonul că Stalin are intenții agresive față de poporul iugoslav. La 4 decembrie 1950, Tito prezida o ședință a Biroului Politic prin care se decideau măsuri urgente vizând protejarea conducătorilor civili și militari în cazul unui eventual atac „al cuiva din Est”. Relevant pentru atmosferă apăsătoare existența în județul Gorj
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]