KorAP: Find »[drukola/base=jack & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...268 >

6,700 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

pot opri să nu mă uit la scoicile lui. Îmi plouă În gură când mă uit la ele. Și uite la sosul ăla verde ! Doamne, pun pariu că sunt suculente și gătite la fix... — Vrei să guști și tu ? spune Jack, surprinzându-mi privirea. — Nu ! zic, tresărind. Nu, mersi. Ardeii ăștia sunt absolut.. perfecți ! Îi zâmbesc radioasă și mușc zdravăn dintr-un ardei. Deodată, Jack Își duce o mână la buzunar. Mobilul, spune. Emma, te superi dacă răspund ? S-ar putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Doamne, pun pariu că sunt suculente și gătite la fix... — Vrei să guști și tu ? spune Jack, surprinzându-mi privirea. — Nu ! zic, tresărind. Nu, mersi. Ardeii ăștia sunt absolut.. perfecți ! Îi zâmbesc radioasă și mușc zdravăn dintr-un ardei. Deodată, Jack Își duce o mână la buzunar. Mobilul, spune. Emma, te superi dacă răspund ? S-ar putea să fie ceva important. Sigur că nu, zic. Te rog. După ce pleacă, pur și simplu nu mă mai pot abține. Mă Întind și mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Îmi strânge brațul. Ei, bravo ție ! Omul trebuie să se distreze, asta e părerea mea ! Ți-ai scos și verigheta, adaugă, uitându-se la mâna mea stângă. Fată isteață... hopa ! Vine ! Hai că mă duc. Pleacă clătinându-se ușor, În timp ce Jack Își reia locul la masă, iar eu mă aplec ușor În față, aproape râzând. O să-i placă la nebunie chestia asta. — Ia ghici ! zic. Am un soț pe nume Jeremy ! Tocmai am aflat de la prietena mea de la masa vecină, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
zic. Am un soț pe nume Jeremy ! Tocmai am aflat de la prietena mea de la masa vecină, care a venit și mi-a spus. Așa că ce părere ai ? Oare și Jeremy Își face de cap ? Urmează un moment de tăcere, apoi Jack ridică ochii spre mine, cu o expresie de Încordare pe față. — Poftim ? zice. N-a ascultat nici un cuvânt din ce-am zis. Nu pot să mai repet totul Încă o dată. O să mă simt complet aiurea. Adevărul e că deja mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
cartofi prăjiți și salată de anghinare, mă simt deja absolut mizerabil. Întâlnirea asta a fost un dezastru. Un dezastru total. Am făcut toate eforturile posible și imposibile de a face conversație, de a glumi și de a fi amuzantă. Dar Jack a mai răspuns la Încă două apeluri, iar restul timpului a fost posomorât și distrat și, sinceră să fiu, pare să fi și uitat că exist. Îmi vine să plâng de dezamăgire. Pur și simplu nu Înțeleg deloc. Totul mergea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
vine să plâng de dezamăgire. Pur și simplu nu Înțeleg deloc. Totul mergea de milioane. Ne Înțelegeam extraordinar. Unde-am greșit ? — Mă duc să mă aranjez puțin, spun, În momentul În care ni se iau farfuriile cu felul principal, iar Jack se mulțumește să dea din cap. Toaleta femeilor e mai degrabă palat decât budă: oglinzi cu rame aurite, scaune de pluș și o femeie În uniformă, care Îți Întinde prosopul. O clipă mă rușinez un pic la gândul de a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
OK, zic, deja mai veselă. OK, am să Încerc. Mersi, Lissy. Mă Întorc la masă simțindu-mă ușor mai optimistă. Imediat apare un chelner să mă ajute să mă așez și, În clipa În care stau jos, Îl arunc lui Jack cea mai caldă și mai Înțelegătoare privire de care sunt În stare. — S-a Întâmplat ceva, Jack ? El se Încruntă. — De ce spui asta ? — Păi, pentru că una-două dispari. M-am gândit doar că poate... vrei să-mi spui despre ce e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
ușor mai optimistă. Imediat apare un chelner să mă ajute să mă așez și, În clipa În care stau jos, Îl arunc lui Jack cea mai caldă și mai Înțelegătoare privire de care sunt În stare. — S-a Întâmplat ceva, Jack ? El se Încruntă. — De ce spui asta ? — Păi, pentru că una-două dispari. M-am gândit doar că poate... vrei să-mi spui despre ce e vorba. — E OK, mi-o taie scurt. Mersi. Tonul lui spune limpede „am Închis subiectul“, dar n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
scurt. Mersi. Tonul lui spune limpede „am Închis subiectul“, dar n-am de gând să mă dau bătută atât de ușor. — Ai primit vreo veste rea ? — Nu. — E ceva... legat de afaceri ? insist. Sau... e un lucru din sfera personală... Jack ridică privirea, și chipul Îi e străbătut de un fulger de mânie. Am zis că n-am nimic. Las-o baltă. Bravo. M-a pus la locul meu. — Doriți și desert ? mă Întrerupe glasul unui chelner și Îi arunc un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
și Îi arunc un zâmbet chinuit. — Cred că nu. Mi-a ajuns seara asta. Tot ce-mi doresc e să se termine cât mai repede și să mă duc acasă. — Prea bine. Chelnerul Îmi zâmbește. Cafea ? — Ba vrea desert, spune Jack, peste capul meu. Poftim ? Ce-a spus ? Chelnerul mă fixează, nemaiânțelegând nimic. — Ba nu ! spun apăsat. — Haide, Emma, spune Jack, și Îi revine tonul cald și ironic. Cu mine nu e nevoie să te prefaci. Mi-ai spus În avion

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
se termine cât mai repede și să mă duc acasă. — Prea bine. Chelnerul Îmi zâmbește. Cafea ? — Ba vrea desert, spune Jack, peste capul meu. Poftim ? Ce-a spus ? Chelnerul mă fixează, nemaiânțelegând nimic. — Ba nu ! spun apăsat. — Haide, Emma, spune Jack, și Îi revine tonul cald și ironic. Cu mine nu e nevoie să te prefaci. Mi-ai spus În avion că asta spui de fiecare dată. Zici că nu vrei desert, dar de fapt vrei. — Ei bine, de data asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
e nevoie să te prefaci. Mi-ai spus În avion că asta spui de fiecare dată. Zici că nu vrei desert, dar de fapt vrei. — Ei bine, de data asta chiar nu vreau. — A fost creat special pentru tine, spune Jack aplecându-se spre mine. Häagen-Dazs, merengue, sos Bailey... Fără veste, mă simt complet minimalizată. De unde știe el ce vreau eu ? Poate că nu vreau decât fructe. Poate că nu vreau nimic. Habar n-are nimic despre mine. Absolut nimic. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
vreau nimic. Habar n-are nimic despre mine. Absolut nimic. Nu mai intră nimic, spun și-mi trag scaunul. — Emma, te cunosc. De fapt, Îți dorești foarte tare... — Ba nu mă cunoști deloc ! strig enervată, Înainte de a mă putea opri. Jack, da, poate că știi câteva lucruri absolut aleatorii despre mine. Dar asta nu Înseamnă că mă cunoști ! — Poftim ? Jack se holbează la mine. Dacă mă cunoșteai, spun cu glas tremurător, ți-ai fi dat seama că, atunci când ies cu cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Emma, te cunosc. De fapt, Îți dorești foarte tare... — Ba nu mă cunoști deloc ! strig enervată, Înainte de a mă putea opri. Jack, da, poate că știi câteva lucruri absolut aleatorii despre mine. Dar asta nu Înseamnă că mă cunoști ! — Poftim ? Jack se holbează la mine. Dacă mă cunoșteai, spun cu glas tremurător, ți-ai fi dat seama că, atunci când ies cu cineva În oraș, Îmi place ca persoana respectivă să asculte ce-i spun. Să mă trateze cu un gram de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
oraș, Îmi place ca persoana respectivă să asculte ce-i spun. Să mă trateze cu un gram de respect și să nu-mi spună s-o „las baltă“, când eu nu fac decât să mă strofoc să fac puțină conversație... Jack mă privește cu uimire sinceră. — Emma, s-a Întâmplat ceva ? — Da. S-a Întâmplat ! M-ai ignorat toată seara, asta s-a Întâmplat ! — Exagerezi. — Ba nu exagerez deloc ! Ai fost pe pilot automat. Din clipa În care a Început să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
a Întâmplat ceva ? — Da. S-a Întâmplat ! M-ai ignorat toată seara, asta s-a Întâmplat ! — Exagerezi. — Ba nu exagerez deloc ! Ai fost pe pilot automat. Din clipa În care a Început să-ți sune telefonul... — Uite cum stă treaba. Jack se freacă pe față. În momentul ăsta, În viața mea se Întâmplă unele lucruri extrem de importante... — Bine. Atunci, să se Întâmple fără mine. În clipa În care mă ridic și-mi iau geanta, privirea Îmi e Încețoșată de lacrimi. Cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
În ea ! Nu-mi vine să cred că totul a ieșit atât de rău. — Așa ! Învață-l minte ! Îmi sare În ajutor femeia În auriu, din colțul opus al camerei. Știi, fata asta are un soț absolut extraordinar, exclamă către Jack. Și n-are nevoie de tine ! — Îți mulțumesc pentru cină, spun, cu ochii la fața de masă, În clipa În care un chelner apare ca prin farmec, cu haina mea. — Emma, spune Jack, ridicându-se În picioare siderat. Nu vorbești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
are un soț absolut extraordinar, exclamă către Jack. Și n-are nevoie de tine ! — Îți mulțumesc pentru cină, spun, cu ochii la fața de masă, În clipa În care un chelner apare ca prin farmec, cu haina mea. — Emma, spune Jack, ridicându-se În picioare siderat. Nu vorbești serios, nu poți pleca așa. — Ba da. Mai dă-ne o șansă. Te rog. Rămâi să bem o cafea. Îți promit c-am să vorbesc... Nu vreau nici o cafea, spun, În timp ce chelnerul Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
trufele Godiva. Dar nu, m-am hotărât. — Nu-mi pasă, Înghit În sec. Plec. Vă mulțumesc foarte mult, spun către chelner. De unde ați știut că vreau haina ? — Meseria noastră e să știm tot, spune chelnerul discret. — Vezi ? Îi spun lui Jack. Ei mă cunosc. O clipă, ne uităm pur și simplu unul la celălalt. — Bine, spune Jack Într-un final și ridică resemnat din umeri. Bine. Te va conduce Daniel. Probabil că așteaptă afară, În mașină. — Nu mă duc acasă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
foarte mult, spun către chelner. De unde ați știut că vreau haina ? — Meseria noastră e să știm tot, spune chelnerul discret. — Vezi ? Îi spun lui Jack. Ei mă cunosc. O clipă, ne uităm pur și simplu unul la celălalt. — Bine, spune Jack Într-un final și ridică resemnat din umeri. Bine. Te va conduce Daniel. Probabil că așteaptă afară, În mașină. — Nu mă duc acasă cu mașina ta ! zic oripilată. Mă descurc, mulțumesc. — Emma. Nu te prosti. — La revedere. Și mulțumesc foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Häagen-Dazs și dacă merenguele era din ăla alb și țeapăn sau din celălalt, caramelizat, care ți se topește pur și simplu În gură, când lângă bordură oprește silențios o mașină imensă argintie. Nu-mi vine să cred. — Te rog, spune Jack, ieșind din mașină. Lasă-mă să te conduc acasă. Nu, zic, fără să Întorc capul. — Dar nu poți rămâne aici, În ploaie. — Ba da, pot. Dacă vrei să știi, unii dintre noi trăim În lumea reală. Îmi Întorc privirea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Dar nu poți rămâne aici, În ploaie. — Ba da, pot. Dacă vrei să știi, unii dintre noi trăim În lumea reală. Îmi Întorc privirea și mă fac că studiez cu mare atenție un poster despre sida. O clipă mai târziu, Jack se află lângă mine. Se așază pe scăunelul de lângă mine și, un moment, nici unul dintre noi nu spune nimic. — Știu că În seara asta n-am fost o companie prea plăcută, spune Într-un final. Și Îmi pare extrem de rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
da, spun, ridicând vag din umeri. Ploaia răpăie din ce În ce mai tare pe acoperiș și-mi intră În sandalele argintii ale Jemimei. Dumnezeule, sper să nu i se păteze. — Îmi pare rău că seara asta te-a dezamăgit atât de tare, spune Jack, ridicând glasul pentru a acoperi zgomotul. — Nu m-a dezamăgit, spun, simțindu-mă brusc destul de prost. Doar că... Îmi făcusem atâtea speranțe ! Voiam să o aflu și eu câte ceva despre tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să râdem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să râdem... și-aș fi vrut să văd și eu cum era cocteilul ăla roz, În loc de șampanie. Shit. Shit. Asta mi-a scăpat fără să vreau. — Dar... ție Îți place șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întâlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui. — Da, așa e. Dar de unde era să știu În momentul ăla că o să vreau un cocteil dintr-asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Tu mi-ai spus asta. Întâlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui. — Da, așa e. Dar de unde era să știu În momentul ăla că o să vreau un cocteil dintr-asta roz ? Jack Își dă capul pe spate și Începe să râdă. — Corect. Foarte corect. Iar eu nu ți-am dat nici cea mai mică șansă, așa-i ? Scutură din cap supărat. Probabil că stăteai și te gândeai Doamne, cât de idiot poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]