3,012 matches
-
sinopsis de două-trei pagini, mi-am făcut o alegere de personaje despre care doream să vorbesc, veterinari, proprietari de câini etc. Asta este important de multe ori, să te fixezi la niște oameni care vor deveni persoanje. În cazul Marelui jaf comunist, am făcut un scenariu de circa 15-16 pagini, plus un sinopsis de vreo 3 pagini. Aceste forme scrise ale proiectului vă ajută doar la partea de creație sau și la obținerea ulterioară a sprijinului financiar? Și una și alta
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fond american ITVS. Accesul nostru la fondurile europene s-a cam îngustat de când am intrat în Uniunea Europeană. Cât timp ia obținerea finanțării unui proiect? Depinde de la proiect la proiect, sunt proiecte norocoase și proiecte mai puțin norocoase. În cazul Marelui jaf comunist, realizat în coproducție, am fost la pitching în decembrie în 2001 și am filmat în vara lui 2004, sunt doi ani și ceva. Situația s-a repetat cumva și la Război pe calea undelor, în sensul că am început
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
repetat cumva și la Război pe calea undelor, în sensul că am început să prezint proiectul în toamna lui 2004 și am filmat în toamna lui 2006, deci cam doi ani. Diferența dintre cele două este radicală, pentru că la Marele jaf comunist finanțarea a fost majoritar străină, am avut inițial circa 60% din afară, până să o primesc pe cea din țară, în timp ce la Război pe calea undelor a fost invers, finanțare majoritar românească, de aproape 70%, de la început și apoi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
directe ale filmului, are echipamentul necesar în interiorul organizației și îți dădea cameră, montaj și sunet. E un caz mai special și a fost singura posibilitate mulți ani de zile. După aceea am lucrat cu Librafilm, cu Tudor Giurgiu, la Marele jaf comunist. Dar tot timpul proiectele au fost demarate de mine și am început să caut parteneri de finanțare, după care am pasat problema de producție mai departe. Război pe calea undelor este făcut în cadrul companiei Hi Film Productions, a soției
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
calea undelor este făcut în cadrul companiei Hi Film Productions, a soției mele. Am lucrat împreună cu Ada la partea de finanțare. Producătorii au intervenit, într-un fel oarecare, în conținutul filmelor? Niciodată. Și când am lucrat cu producători străini la Marele jaf comunist am lucrat la Paris cu Les Films d'Ici -, rolul producătorului era mai degrabă să te protejeze în relația cu televiziunile coproducătoare, în cazul acela eram cumva la mijloc între BBC și ARTE, gusturile lor fiind uneori opuse. Îmi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
prelua și aș povesti eu la mâna a doua ceea ce au spus ei, n-ar mai avea nicio valoare documentară și, în plus, ar lipsi marca de autentic, chiar dacă este vorba de lucruri importante. Am stat de vorbă la Marele jaf comunist cu genaralul de securitate care, se pare, a prins firul grupului și i-a găsit pe presupușii vinovați. Mi-a spus niște lucruri pe care n-am putut să le folosesc în film, pentru că el n-a acceptat să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
colaborat cu operatorii, cum i-ați ales? Le explicați intenția dumneavoastră? Este foarte dificil, mai ales că eu sunt operator și mi-a fost greu să las asta din mână. N-am făcut-o decât în două cazuri, la Marele jaf comunist și la Război pe calea undelor, fiecare având alt operator. Sigur că încerci să explici, dar mai ales în timpul unui interviu este delicat când să fie cadru larg și când să fie cadru strâns. Cel mai greu lucru este
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
după mine, este ca, plecând de la materialul pe care-l ai, povestea pe care ai gândit-o să prindă o formă logică și eficace. Uneori materialul nu te ajută. Cea mai tumultuoasă relație am avut-o cu monteuza de la Marele jaf comunist, lucram prima dată cu ea, Sophie Reiter, la Paris. Este o persoană altfel amabilă, dar la montaj devine extrem de dificilă, totul îi pute, ca să spun așa, ceea ce e bine pentru film. Mă trezeam că lucram o scenă într-o
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
interviu ceea ce eu voiam să spun sau că succesiunea nu este bună etc. Astfel, am întors filmul pe toate fețele, dar este un exercițiu bun, iar punerea asta la încercare este utilă pentru film. Cât timp ați montat? La Marele jaf comunist vreo 10-11 săptămâni, lucrând zilnic. La Război pe cale undelor, care este mai lung, am lucrat cam trei luni și jumătate, adică vreo 14-15 săptămâni. Depinde și de procedeu. De obicei, scriam comentariul în timpul montajului. Ne opream ca să-l înregistrez
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
e un film de observație, de comportament. A fost gândit mai simplu și pentru ca să-l fac relativ repede, în circa 6-7 luni, cu tot cu pregătire. Apocalipsa este și un film cu lungime mai mică, de 50 de minute. Kapitalism continuă Marele jaf și Război pe calea undelor, toate vorbesc despre ce s-a întâmplat în țara aceasta în ultima jumătate de secol. Și stilistic, ele sunt mai apropiate. În Apocalipsa am încercat altceva, este fără comentariu. Am filmat cu cinci șoferi numai
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
care mi se cerea să dau coordonatele fostului colonel de securitate Gheorghe Enoiu. Voiau să îi trimită o citație acasă, omul fiind inculpat pentru crime savârșite în timpul comunismului. Mă așteptam să vină momentul ăsta. Enoiu apăruse în filmul meu, Marele jaf comunist (2004), apoi a fost menționat în Raportul Tismăneanu, doi ani mai târziu. Am refuzat să le furnizez adresa lui, pentru că nu cred că trebuie să mă transform din documentarist în secție de poliție. Fac parte din aceeași echipă cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mormintele eroilor n.n.). Impresionanta scenă a fost fotografiată”. Din păcate, nu am găsit aceste poze pentru a-i putea admira pe „patrioții democrați” participanți la mitingul de sărbătorire a ocupanților feroce de la răsărit, ce tocmai își începuseră nesfârșitele și odioasele jafuri, violuri și asasinate prin satele vasluiene. Ar fi inutil și contraproductiv să marșăm pe discursul tov. Elena Zelinescu, care, știm cu certitudine, a fost localnică. Vor fi dat bine la „massa” adunată în clădirea Teatrului Județean (din ianuarie 1948, cinematograful
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ai acelor timpuri erau rupți complet de realitate, fiind în afara adevăratelor probleme ce frământau lumea satului adică: un an agricol compromis aproape în totalitate; lipsa unor rezerve proprii fiecărei familii așa cum fusese înainte de ocuparea țării de către lacomii „frați” de la răsărit; jafurile zilnice la care erau supuși locuitorii satelor noastre, atât din partea rușilor cât și din partea „comisiilor de colectare” a orice era pe câmpul sau în curtea omului. Apoi, nu trebuie uitate nici numeroasele manifeste lipite pe toate gardurile de către unii oameni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din 25 octombrie/ 7 noiembrie 1917, au produs o adevărată fierbere printre trupele rusești aliate care se aflau peteritoriul țării noastre și care doreau să iasă din război cu orice preț, nu înainte de însă, de a produce grave tulburări și jafuri, dar și efectuarea de cumpărări de provizii la prețuri uriașe cu care intenționau să treacă Prutul în Basarabia. Prima consemnare documentară existentă în dosarul Oșeștilor referitoare la „defecțiunea” rusească, a fost datată pe 11 octombrie 1917 și avea un conținut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
contul Convenției de Armistițiu cât și în contul întreținerii armatelor roșii de la răsărit care în 1946 aveau în România peste 600.000 de soldați. Aceste hoarde trebuiau hrănite, adăpate corespunzător și cazate așișderea. Dacă mai punem la socoteală și frecventele jafuri comise asupra populației rurale, tabloul este complet. Ce măsuri au luat incompetenții de la București? Datorită lipsurilor de tot felul, a înflorit comerțul „negru” adică specula, fapt ce i-a determinat pe guvernanți să emită o lege contra acestui flagel. Dorind
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și înmiit! Iată cu ce le-a mai umplut Turbatu mintea bieților săteni creduli: „...Guvernu Sovietic ne face un împrumut de 300.000 tone de ceriale grâu și Primarul Pintilie și preoții r Văleni și Msatelo oara Domnească 207 numeroasele jafuri ale armatei sovietice comise și supra concetățenilor lor. 5. Note informative ale Postului de jandarmi Moara Domnească m upra pământului. porumb și cefereu trecut sub administrația română”. Într-adevăr, acest împrumut a fost acordat dar rambursarea lui s-a făcut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de radio venise din partea comandamentului rusesc rămas în oraș. Situația politică de pe scena românească fiind incertă, ofițerii sovietici se temeau ca prin radio cetățenii să nu primească vreun mesaj „dușmănos” la adresa „eroicei” armate roșii ai cărei soldați tocmai începuseră cumplitele jafuri și asasinate asupra civililor, în special din mediul rural, fără a fi scutiți nici orășenii, desigur. A doua subliniere personală din textul de mai sus poate fi explicată astfel: cu toate că pe atunci se găseau arme și muniții la tot pasul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ne-am adunat încă printre incendii și rafale de mitralieră. Ce facem? Putem salva ceva? Se face ziua de 24 august 1944. Pâlcuri de mahalagii și chiar oameni mai bine din oraș (subl.ns.), umblă din casă în casă după jaf. Se strică ușile și se calcă în picioare mobila, se sparg oglinzi și piane, se aruncă chibrituri (aprinse, compl.ns.) peste biblioteci și alte incendii se alimentează. Ți se face milă de tot ce se distruge (subl.ns.). Un copil
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ci și în favoarea celui asuprit. Citisem întîmplător Le crépuscule de la civilisation de Arturo Lambriola, acest Spengler italian cu față umană, care a dovedit o deschidere profundă față de civilizațiile și popoarele cucerite de Europa. Nu mă revoltau doar violența, cruzimea și jafurile cuceritorului, ci mai ales disprețul arătat de europeanul alb, încredințat de superioritatea sa biologică, intelectuală, materială și morală. Nu primisem de la strămoșii mei nici o moștenire religioasă sau culturală, însă propria-mi experiență evreiască îmi prilejuise cunoașterea dureroasă a umilinței și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
faptul că sunt așa de multe femei la hoteluri, a început o concurență între ele, încât, ca să nu moară de foame, își vând corpul pentru suma de 20-30 de lei” În același registru al conduitelor imorale putem încadra și numeroasele jafuri ce au „zguduit” opinia publică locală, în special în perioada interbelică. De la furturile „foarte mari”, ce țineau „prima pagină”, până la cele mai mărunte, ziarele orașului difuzau periodic aceste informații, mizând pe gradul ridicat de interes și pe caracterul senzațional al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județul Botoșani, în comuna Pungești erau doi mari proprietari de pământ și anume Gheorghe Palade și Virgil Mironescu, prin urmare elementul evreiesc nu era prezent în agricultură față de alte zone ale județului Vaslui. Totuși, cum se pot justifica devastările și jafurile la care au recurs nemulțumiții acestor locuri? Explicația rezidă în faptul că minoritarii evrei acaparaseră comerțul, conform unei vechi tradiții, (inclusiv cu cereale) unde țăranii puteau fi ușor păcăliți, dar și o parte importantă din servicii ca: stoleria, binalele, geamgeria
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mirau de aceasta”. Zvonurile împrăștiate de Caleap au incitat, probabil, și mai rău oamenii mai ales că au auzit de la acesta că sărmanii satelor sunt susținuți chiar și de către studenți! Vor fi susținut studenții cauza țăranilor asupriți, dar nu cu jafuri și devastări ci, foarte sigur, prin discursuri aprinse și sforăitoare în centrele universitare sau cu luări de poziție în presa vremii neaservită puterii politice aflată la cârma țării în acele momente sau regelui Carol I. Potrivit relatărilor martorului, curseștenii nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
știință nu am”. l. Și morții denunțaseră devastările de la Pungești Alecu Sion de 52 de ani, din Pungești, ce s-a declarat „servitor la moșie”, spunea anchetatorilor că „...în ziua de 10 martie când s’a întâmplat aceste fapte (devastări, jafuri, furturi, etc., n.a.), au am stat ascuns în casă toată ziua căci îmi era frică (subl.ns.)”. După evenimentele petrecute în banalul târg al Pungeștilor, specific altor sute de așezări moldovenești asemănătoare, se pare că unii trimiseseră memorii chiar ministrului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Mercuri 7 a curentei (1907, n.a.) am văzut că o mulțime de țărani au început să strice și să jefuiască prăvăliile, începând dela H[erșcu] Naht”. Cum pe anchetatori îi interesa în mod special numele celor care se dedaseră la jafuri și la alte atrocități, Simionescu a procedat întocmai indicându-i pe următorii: „...în fruntea acestor țărani am văzut pe N. Strâmbu, D. Stratan, Gh. Mardari din Parpanița și Gh. Potcoavă și Cost. A Andrioaei și tot atunci mercuri am văzut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
joi am văzut iarăși o mulțime de oameni cari spărgeau și jefuiau dughenile și de astă dată am văzut în fruntea lor pe V. Horișcă și pe un oare care Trofin din Glodeni și Neculai Hănceanu care îndemnau oamenii la jaf”. După ce acest negustor și-a făcut „datoria” cetățenească de a-și turna cunoscuții, la rând a venit Ioil Bercovici, comerciant evreu de cereale în vârstă de 46 de ani din Negrești, care, după ce i-a informat pe anchetatori că face
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]