2,192 matches
-
Partidului Comunist din Uniunea Sovietică și a faimosului discurs secret al lui Nikita Hrușciov, după care, în numărul următor, se comunică oficial sancționarea disciplinară a lui Ion Vitner și a lui Mihail Davidoglu și excluderea din partid a lui Alexandru Jar, din motive de deviaționism ideologic. Congresul, care începe la 18 iunie 1956, se desfășoară în această atmosferă încordată, cu deznodământ așteptat. În fruntea breslei scriitorilor este ales Mihail Sadoveanu, „păzit” de prim-secretarul Mihai Beniuc. Evenimentele din Ungaria, din toamna
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
grupaj e dedicat poeziei negre, cu o prezentare de Eugen B. Marian, iar Nina Cassian tălmăcește din „poezia cehă de azi”, dar și din Jacques Prévert. De o amplă prezentare se bucură Henri Barbusse într-un articol al lui Al. Jar, iar N. Moraru se ocupă de Mihail Șolohov, autor al romanului Pe Donul liniștit, și de Lev Tolstoi, cu referire la romanele Război și pace și Învierea. În R.l. sunt și numeroase reproduceri de picturi, de la Botticelli la Magdalena Rădulescu
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
impunerea, tot atunci, la Academia RPR, a lui Mihail Roller. „Raportorii” acestor evenimente sunt și colaboratori ai unor publicații ca „Orizont” (1944-1947), „Revista literară” (1947), „Flacăra” (1948-1951): Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Geo Dumitrescu, Mihnea Gheorghiu, Al. Jar, Eugen Frunză, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Petre Constantinescu-Iași, A. Toma, B. Elvin, Nicolae Moraru, Al. Mirodan, Eusebiu Camilar, Tudor Mușatescu. În deceniul al șaselea R.l. continuă să aibă o pronunțată orientare prosovietică, leninist-stalinistă, accentuat anticapitalistă, antiburgheză și, de la un
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
va rămâne până în ianuarie 1931. În 1929 i se decernează Premiul Național pentru literatură, iar în mai 1939 este ales, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române, rostind în mai 1940 discursul de recepție Lauda țăranului român. După romanul Jar (1934), publică ultima sa operă epică amplă, Gorila (I-II, 1938). Cartea, îndelung așteptată, nu mai cunoaște primirea elogioasă a scrierilor precedente. De o recepție critică mai favorabilă se va bucura romanul Amândoi (1940). Comunicarea Centenarul nuvelei românești îi dă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
parazitează, în ultimă instanță, investigația psihologică. Pentru Răscoala R. „și-a făcut mâna” cu Crăișorul, biografie romanțată a lui Horea, căpetenia moților răzvrătiți la 1784. O intrigă amoroasă îi dă prilej să se ocupe și de latura sufletească a protagonistului. Jar, povestea unei sinucideri din motive sentimentale, constituie încă o incursiune în zona romanului psihologic. Se repetă astfel refuzul scriitorului de a rămâne în domeniul social și rural, unde a cunoscut reușitele sale depline. El are ambiția de a-și apropria
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea sufletului, București, 1936; Gorila, I-II, București, 1938; Amândoi, București, 1940; Lauda țăranului român, București, 1940; Amalgam, București, 1943; Nuvele, București, 1946; Nuvele
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
mătase, Pierrotul alb etc. Nou e însă personajul liric, insolit pentru spațiul românesc, marcat sensibil de lectura Contesei de Noailles, la care trimit nu doar accesele de superbie, îndrăzneala imaginilor senzuale, scepticismul religios și chiar apostazia, plânsul pe „răscoliri de jar și de cenușă”, dar și tema regenerării după mari căderi, cu auzul deschis la „bătaia forțelor eterne”. Proiecțiile eului sunt paradoxale: „Îmi port curatul suflet ca o vină/ În lumea-n care nu mai e lumină/Decât pentru Minciună și
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie, Liviu Rebreanu (2003), o lucrare de factură similară fiind și Augustin Buzura (2001). În fine, Arena actualității (2000
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
occidentale în literatura genului. În publicistică, aceeași tentă sentimental-moralizantă: volumul Martor incomod (1999) reunește o sută de articole publicate de Ș. în revista „Pentru patrie”. SCRIERI: Cadența generației, București, 1974; Scrisori de acreditare, București, 1976; Declarație de dragoste, București, 1978; Jarul din palmă, București, 1979; Dragul nostru Alex..., București, 1981; Răspuns la post-restant, București, 1981; O vară de dor, București, 1983; Liliac alb în ianuarie, București, 1984; Dans în foișor, București, 1984; Furtună de mai, București, 1985; ed. (Căpitanul Rox), București
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Boatcă). Repere bibliografice: Artur Silvestri, „Cadența generației”, RL, 1974, 31; Ion Băieșu, „Scrisori de acreditare”. De la om la om, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 499; Ioan Mihuț, „Scrisori de acreditare”. Înaripata adolescență, „Revista de pedagogie”, 1977, 5; Dan C. Mihăilescu, Un jar blând și generos, LCF, 1979, 19; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Valeriu Cristea, Între școală și viață, RL, 1981, 22; Pompiliu Marcea, Un roman despre dascăli, LCF, 1981, 31; Grigore Smeu, Paradisul rotund, RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
pe vreun borcan - probabil pentru a păstra secret conținutul lor față de alții. Planșa 10347 Bhangi (băutor de extract de cânepă) Chursi Bhisti (sau Mushkee) (sacagiu mahomedan) fumând churrus. În mână ține o pipă (huka), pe care o aprinde cu niște jar luat de la focul din fața sa. În spate poartă burduful de piele În care duce apă. Fachirul posti (băutor de mac) fumându-și pipa (huka), În timp ce freacă macul cu mâinile Într-un vas cu apă, pe care mai apoi o strecoară
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În cearceafurile apei doarme luna, valuri-pernă/ Peste care bate-azurul cu neliniștea eternă,/ Stropi de fagure așează lucrurile-n sunet dulce,/ Visele în aparență strâng aripa să se culce,/ Parcă azi răsare pacea stinsă la-nceput de lume/ Când amurgul viscolește jar în pulberea de spume;/ Un plămân tăcut bea stele prin fisurile de iască,/ E o liniște-a durerii parcă lutul vrea să nască,/ Niciodată n-a fost iarba mai gătită pentru nuntă,/ Când lumina-n degradeuri cu nălucile se-nfruntă
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
ocupând ulterior - aproximativ între 1948 și 1956 - diverse funcții culturale, administrative și politice importante (un timp a lucrat și în Institutul de Istorie a Partidului). Un moment decisiv în cariera sa va fi participarea, în 1955, la excluderea lui Alexandru Jar din Partidul Muncitoresc Român și la sancționarea altor scriitori, împrejurări ce vor anticipa propria prăbușire: la Congresul Scriitorilor din iunie 1956 va cădea în dizgrație, fiind considerat nu doar un autor fără talent, ci și, mult mai grav, vinovat de
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
sunt repartizate în rubrici riguros structurate: „Revista revistelor” (Eugen Schileru), „Cronică plastică” (Ion Sava), „Cronică dramatică” (M. Roșca), „Cronică muzicală” (Andrei Tudor), „Cronică cinematografică” (Silvian Iosifescu). La pagina intitulată „Poezie românească” colaborează Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
o cădelniță de-arome”, „au adormit gârlele ca harfe”, „sufletul s-a umplut ca o orgă”, „în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul nechează ca un armăsar la jarul stelelor”, „arborii/își întind gâtul precum câinii de vânătoare”. Când, oricât de eteroclite, imaginile aderă la același flux emoțional, corolele lor se luminează ca niște beculețe policrome la declanșarea curentului electric și colajele devin panouri luminiscente. Unele sunt citate de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se) murdări, a (se) mânji; a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
profesor de limba română și muzică, bibliotecar și, în 1946, reprezentant al Direcției Generale a Teatrelor și Operelor din Transilvania -, membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează la „Pământul”, „Front literar”, „Națiunea”, „Eu și Europa”, „Ecoul”, „Familia”, „Buna Vestire”, „Jar și slovă”, „Stol”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Curțile dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
mai la vale”, sat din vremea lui vodă Cantemir, via etc. Accentele pillatiene sunt și ele vizibile: „La vie, Strâmbă-Lemne, bătrânul mic te-mbată / Cu verzile miresme de iod și-amărăciuni;/ În el rămâne luna ușor decolorată, / Când ziua stinge jarul cereștilor tăciuni.” Acolo, în vie, studentul de odinioară citise pe Dante și pe Baudelaire: „De mult au fost acestea - Pe unde-o fi studentul/ care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
condamnă pornografia în literatură (Spre deplina pedepsire a porcografilor, 15/1937). Paginile publicației sunt deschise și scriitorilor mai tineri. Geo Bogza este prezent cu un articol-reportaj, Oameni fără paltoane, Camil Baltazar realizează interviuri cu Liviu Rebreanu, cu prilejul apariției romanului Jar, și cu Mihail Sebastian, într-un număr unde se inserează și un fragment din romanul acestuia, De două mii de ani. R. pune mai mult accent pe textele în proză. Sunt publicate pagini aparținând lui Gala Galaction, fragmente din romanele Duminica
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
timbrul inconfundabil al liricii lui Geo Dumitrescu, iconoclast, demistificant, destructurant în ordinea limbajului poetic. Se publică un interesant comentariu pe marginea articolului „Pretext” la Valéry de Virgil Ierunca. Mai semnează Camil Baltazar, M. H. Maxy, Ion Vitner, Eugen Frunză, Al. Jar, Vladimir Colin, Petre Constantinescu-Iași, Magda Isanos, Ilarie Voronca, Mihail Cruceanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, N. D. Cocea, Petre Solomon ș.a. Grafica, inspirată, este asigurată de Ioana Grigorescu. N.S.
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
i s-a acordat Premiul „Gh. Asachi” al Academiei Române pentru volumul de studii și evocări istorice De la Petru Maior la Octavian Goga (1944). Și-a publicat numeroasele contribuții de istorie, istorie culturală sau literară în „Vremea”, „Universul literar”, „Ardealul”, „Viața”, „Jar și slovă”, „Transilvania”, „Credința”, „Progres și cultură”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A editat culegeri de literatură populară și scrierile lui Ion Simionescu, Ilarie Chendi, Ion Gorun, G. Barițiu ș.a. Activitatea de istoric literar a lui N.
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
avânt, mai mare și mai puternic, revoluției noastre culturale care a Înfăptuit până acum reforma Învățământului public și a organizat Academia R.P.R., care pe tărâmul literaturii Înregistrează apariția unor romane ca: Desculț de Zahariâ Stancu, Interogatoriul și Evadarea de Alexandru Jar, Lumina primăverii de Ion Călugăru, Negura de Eusebiu Camilar, a unor nuvele ca ale lui Sergiu Fărcășan, Petre Dragoș, Nagy Istvan, Petre Vintilă, V.Em. Galan, a poemelor lui Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu ș.a. care sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a unui număr Însemnat de nuvele, cu subiecte smulse din imediata realitate. Antologia celor 20 nuvele recent apărută la Editura de Stat, stă mărturie acestui fapt. Alături de numele lui Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Alex. Sahia, Nagy Istvan, Petre Iosif, Alexandru Jar, Aurel Baranga, Marin Preda apar numele tinerilor scriitori Remus Luca, Petru Dumitriu, Gheorghe Cristea, Petre Dragoș, George Dan etc. (Ă). Dușmănie de Petru Dumitriu, În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia Radovan, S-a spart satul de Gh. Cristea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a adversarului ei, burghezia a devenit feroce În măsurile de conservare a privilegiilor ei. (Ă). Proletariatul posedă o literatură a Închisorilor specifică soartei sale, Înflorită Între zidurile cenușii, ca o nouă și eficace armă de luptă. (Ă). La noi Alexandru Jar a creat o imagine sugestivă a eroului comunist În Închisoare. Iată-l pe Boezar din Înterogatoriul: «(Ă)». Un poem se va intitula Stau singur În celulă și cânt, ca cel al lui Radu Pădure din Cântece de temniță: «Stau singur
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Senină și largă ca zarea Să treacă-n eroica gloată!». (Ferenc SZEMLER. - Uriașul) Scriind la Începutul anului acestuia un studiu pe tema Lenin În literatură, Mihail Novicov a evidențiat pe bune motive dintre aceste producții literare (FlorinTornea, Nina Cassian, Alexandru Jar, S. Mărcuș, E. Dorian, Letiția Papu și alții) poezia lui Nicolae Tăutu, intitulată Lucrare scrisă: Lenin, din care reproducem Întreg citatul: «La cinci ani tata de Lenin mi-a vorbit; Când s-a Întors de pe locomotivă ostenit Mi-a spus
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]