2,156 matches
-
procedural instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi utilizat de titularul sesizării pentru interpretarea normelor de drept prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, în situația în care examenul jurisprudențial efectuat evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale bine conturate în sensul respingerii recalculării indemnizației reglementate de articolul anterior menționat la nivelul ce rezultă din aplicarea algoritmului de calcul reglementat de acest text de lege, în condițiile existenței unor dispoziții legale anuale
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
din Codul de procedură civilă nu poate fi utilizat de titularul sesizării pentru interpretarea normelor de drept prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, în situația în care examenul jurisprudențial efectuat evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale bine conturate în sensul respingerii recalculării indemnizației reglementate de articolul anterior menționat la nivelul ce rezultă din aplicarea algoritmului de calcul reglementat de acest text de lege, în condițiile existenței unor dispoziții legale anuale de menținere în plată a acesteia
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin jurisprudența dezvoltată constant de instanța supremă în legătură cu această cerință s-a statuat că în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
acest aspect, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în problema supusă dezbaterii, autorul sesizării trebuie să semnaleze și să justifice complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege în discuție, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor analize și puncte de vedere temeinic argumentate, de natură să reflecte dificultatea interpretării. ... 86. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei veritabile chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
constant în sensul că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei, asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020; Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
3 iunie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021). ... 87. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și/sau complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar fi deturnat, devenind unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și neutralizând atribuțiile instanței legal
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
exprimarea unor puncte de vedere teoretice divergente în legătură cu posibilitatea de interpretare a normelor juridice care fac obiectul sesizării nu implică, în mod direct, riscul apariției unei practici judiciare neunitare, atât timp cât din hotărârile judecătorești identificate rezultă orientarea jurisprudențială evidentă a acestora în aplicarea textului legal. ... 93. Prin urmare, instanța de trimitere dispune de suficiente repere de analiză care să îi îngăduie interpretarea corectă a chestiunii de drept care face obiectul sesizării, nefiind vorba, în mod real, de dispoziții
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
dedus judecății, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Imposibilitatea derogării de această prerogativă, prin apelarea la mecanismul hotărârii preliminare, este fundamentată și susținută de rațiunea reglementării și natura juridică a mecanismului de unificare jurisprudențială, care nu poate fi deturnat de la finalitatea în vederea căreia a fost instituit, respectiv aceea de a oferi dezlegări de drept de principiu, iar nu subrogarea în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată învestite cu soluționarea fondului litigiului (Decizia
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
statele nu sunt obligate să stabilească un anumit număr al căilor de atac, cu excepția celui de-al doilea grad de jurisdicție în materie penală, neexistând obligativitatea extinderii acestui din urmă principiu și în materie civilă. ... 24. În acest context jurisprudențial, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de constituționalitate formulate în cauza de față, menținându-și valabilitatea cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile citate. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
operațiune juridică fundamentând, cu suficientă claritate, cea de-a doua modalitate de interpretare propusă prin sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, aflată de altfel în consens și cu delimitările conceptuale doctrinare redate în opiniile teoretice transmise, precum și cu reperele jurisprudențiale reflectate în hotărârile atașate răspunsurilor înaintate de curțile de apel. ... 88. Relevante devin, astfel, pe de o parte, tipologia juridică a pensiei de urmaș, sub aspectul naturii juridice, al condițiilor legale de acordare și al modalității de determinare a cuantumului
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
urmaș și regulilor generale de revizuire și recalculare a drepturilor de pensie din sistemul public de pensii. ... 99. Totodată, autorul sesizării a expus cu claritate raționamentul juridic care sprijină respectiva variantă de interpretare, aflată în consens cu opiniile teoretice și jurisprudențiale exprimate la nivel național, iar la finalul silogismului logico-juridic a concluzionat în sensul că, atât timp cât legea conferă expres urmașului dreptul de a-și raporta pensia la punctajul mediu anual realizat de susținător, fără să-l limiteze doar la
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 102. Această condiție este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate (în acest sens sunt, spre exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci în legătură cu o problemă de drept cu adevărat nouă, ci de a confirma sau, după caz, infirma anumite interpretări jurisprudențiale deja existente și, mai mult, consolidate prin pronunțarea unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Or, prin aceasta s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, respectiv recursului în interesul legii. ... 106. În ce privește prezenta sesizare, punctele de vedere teoretice exprimate de judecători în cadrul procedurii de consultare, precum și hotărârile judecătorești atașate acestora evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale cvasiunanime, în sensul admisibilității demersului judiciar formulat de titularul pensiei de urmaș pentru revizuirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie ale susținătorului defunct, în scopul modificării bazei de calcul pentru pensia de urmaș. Întrucât o singură hotărâre identificată afirmă contrariul, se
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, în dosarul în care este cercetată această infracțiune, deoarece o infracțiune ce încă nu a fost săvârșită nu poate constitui temei pentru luarea unei măsuri preventive. ... 23. Într-o primă orientare jurisprudențială, măsura arestării preventive întemeiată pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală se dispune în primul dosar, având ca obiect prima infracțiune săvârșită în ordine cronologică (anexele nr. 1-18). ... 24. Încheierile care exemplifică această orientare
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
măsura arestării preventive întemeiată pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală se dispune în primul dosar, având ca obiect prima infracțiune săvârșită în ordine cronologică (anexele nr. 1-18). ... 24. Încheierile care exemplifică această orientare jurisprudențială sunt de două categorii: – încheieri prin care sunt soluționate propuneri de arestare preventivă întemeiate pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, formulate în primul dosar (anexele nr. 1-10). În aceste cauze, judecătorul de drepturi
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală poate fi reținut doar în cauza în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală inițial - primul dosar (anexele nr. 15 și 18). ... 30. Într-o a doua orientare jurisprudențială, măsura arestării preventive întemeiată pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală se dispune în al doilea dosar având ca obiect a doua infracțiune (anexele nr. 19-44). ... 31. În cauzele ce exemplifică această orientare jurisprudențială
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
jurisprudențială, măsura arestării preventive întemeiată pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală se dispune în al doilea dosar având ca obiect a doua infracțiune (anexele nr. 19-44). ... 31. În cauzele ce exemplifică această orientare jurisprudențială, judecătorul de drepturi și libertăți se consideră legal sesizat cu propunerea de arestare preventivă formulată în al doilea dosar și o admite sau o respinge, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei. ... 32. De asemenea, în toate aceste cauze, s-
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
de drept ce pot promova recurs în interesul legii, astfel încât condiția referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită. ... 76. Deopotrivă, se reține că în cuprinsul cererii de recurs în interesul legii sunt indicate cele două orientări jurisprudențiale diferite în soluționarea aceleiași probleme de drept a cărei dezlegare se solicită, cu argumentele acestora, fiind atașate copii ale hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele naționale. ... 77. Ca urmare, se pot constata îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale prezentului recurs în
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34). ... 28. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
curțile de apel Galați, Iași, Pitești, Ploiești, Suceava, precum și București și Craiova au comunicat punctele de vedere teoretice ale judecătorilor de la unele instanțe din circumscripție cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 46. Într-o primă opinie jurisprudențială, majoritară, s-a apreciat că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se interpretează în sensul că plata sumelor se va efectua în termen de un an socotit de la data la
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
recurgă la proceduri de executare silită cu angajarea de cheltuieli suplimentare, cu inconvenientul pentru aceștia din urmă, care nu poate fi negat, de a aștepta împlinirea termenelor de scadență. ... 48. În opiniile teoretice, exprimate în același sens cu această orientare jurisprudențială, s-a mai arătat că, din moment ce, potrivit art. 622 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, regula presupune că obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești se execută de la momentul la care hotărârea a devenit executorie, orice
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
plată în favoarea debitorilor, scadența obligațiilor stabilite prin titlurile executorii fiind amânată până la sfârșitul anului bugetar care urmează datei la care hotărârea care constituie titlu executoriu devine executorie. ... 57. În opiniile teoretice, exprimate în același sens cu această orientare jurisprudențială, s-a mai arătat că, prin edictarea prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, legiuitorul a urmărit asigurarea respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, precum și conducerea politicii fiscal-bugetare într-
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
de vedere teoretice divergente în legătură cu posibilitatea de interpretare a normei juridice care face obiectul sesizării nu implică, în mod direct, riscul apariției unei practici judiciare neunitare, atât timp cât din hotărârile judecătorești comunicate de instanțele consultate rezultă orientarea jurisprudențială evidentă a acestora în aplicarea textului legal. ... 96. Prin urmare, instanța de trimitere dispune de suficiente repere de analiză care să îi îngăduie interpretarea corectă a chestiunii de drept care face obiectul sesizării, nefiind vorba, în mod real, de dispoziții
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
Asupra acestei chestiuni de drept nu s-a cristalizat încă o practică judiciară și nu există o jurisprudență consacrată, practica fiind scindată între mai multe puncte de vedere. ... 37. În mod natural, jurisprudența națională necesită asigurarea unei coeziuni pe plan jurisprudențial, în ceea ce privește chestiunea de drept supusă analizei instanței supreme, identificându-se o dificultate în aplicarea dispozițiilor legale, de natură să genereze apariția unei practici neunitare la nivel național cu consecințe deosebite. ... 38. De altfel, s-a reținut că
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]