1,484 matches
-
că nu ai grijă de ceilalți. Ideea de prudență nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1.Toate societățile umane cunoscute au fost și sunt, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin ierarhice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
globală presupune o discuție critică pornind de la faptul că putem avea în realitate convingeri morale diferite și, prin urmare, trebuie să regândim valorile morale în general dacă vrem să recunoaștem valabilitatea unor valori universale. Probabil că o întemeiere de tip kantian a unei etici globale este în acest sens cel mai bun demers teoretic cu putință. Dower face o distincție, nu doar gramaticală, între etica globală și etici globale 363. Astfel, etica globală ar fi un set de valori individuale, ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se aude este deocamdată un imprezentabil, semnul ambiguu al inaparentului, așa cum întâlnim și în alte poeme ale lui Vinea: "Niciun zvon. Lumea e de mine departe" (Ivoriu), "până departe, până-n poveste, - oglindă-ne" (Una)19. Tema e novalisiană - de inspirație kantiană și schellingiană - și, prin extensie, un bun câștigat al întregului romantism. Se știe că pentru Novalis distanțarea față de obiect înlocuiește cunoașterea imperfectă ("proza" sau "consoana") cu acea cunoaștere în perspectivă care este "poezia" sau "vocala". Doar ceea ce se îndepărtează cheamă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lor socială și consolidarea reputației acestora, atât la nivel organizațional, cât și la nivel de rezultate, produse și servicii. Cu alte cuvinte, globalizarea a redimensionat limitele permisivității sociale a afacerilor și a readus în sfera "rațiunii practice" a managementului întrebările kantiene fundamentale: "Ce pot spera?"; "Ce pot face?"; "Ce-mi este permis?" Iar răspunsul este dat tot de Kant: "Acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii". Descrierea și argumentația materialului au fost
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop ,,de a cultiva umanitatea din fiecare om”, respectiv natura sa morală înnăscută, ,,totodată liberarea treptată a elevului de tot ce se așază în calea libertății lui interne și întăririi acestei libertăți.” Anton
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și ținând cont de idealul către care trebuie să tindă omenirea, stabilește un sistem de principii, după care se va îndruma influența intenționată a educatorului asupra celui educat.” Educația morală, ca și componentă autonomă a educației, este tratată în spirit kantian, pedagogul român militând pentru un rigorism deontologic de comportament paideutic, bazat pe morala imperativului categoric al datoriei. Educația estetică, realizată ca ,,frumos pentru frumos” sau ca ,,finalitate fără scop”, trebuie să fie o componentă prealabilă sau premergătoare educației morale. Acest
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
exemplu: pedagogia culturii sau pedagogia personalității, aceste noțiuni de cultură sau de personalitate fiind socotite tocmai ca împreună, într-o perspectivă mai înaltă, ale tendințelor atât individuale, cât și sociale.” În optica sa, idealul educativ este definit într-o manieră kantiană drept un ,,imperativ categoric al personalității”, Narly evaluându-l ca un ,,maximum de dezvoltare într-o ființă umană a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul.” Pedagogul român se dovedește a fi un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogie a jocului. Replica pedagogiei existenței în răstimpul secolelor XV-XX a venit pe fondul valorificării unor teze fundamentale, dezvoltate la nivelul filosofiei clasice germane. Asemenea teze au contribuit la elaborarea unui model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană, în special prin intermediul criticismului, a contribuit la fundamentarea idealului modern al educației, care angajează conștiința activă a omului (în opoziție cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin marile sale creații
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
știința politică (coautor, 2001). Vasile PLEȘCA este cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Academia Română, Filiala Iași. Preocupări: teoria democrației, liberalism (clasic). Apariții editoriale (selecție): Liberalismul și democrația în câteva dezbateri contemporane, Editura Institutul European, 2011; ""Kantieni" versus "hegelieni" în disputele intelectuale ale liberalismului și ale democrației liberale", în Sfera Politicii, volumul XVIII, nr. 8 (150), august 2010; "The Liberal and the Deliberative Democracy", în Transilvania, nr. 4/2011; "Democrația în cheie liberală", în Sfera politicii, XIX
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
apropiat seducția zărilor cu vraja lor ademenitoare, în consonanță cu firea lui de mare cărturar. Într-un substanțial studiu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga evidențiază sintetic marile teme ale creației eminesciene: revolta byroniană și faustică împotriva ordinii sociale și cosmice, fantasticul de influență kantiană sau schopenhaueriană, eterna poveste a dragostei, gloriosul trecut medieval al țării. Asemenea altitudini nu puteau fi abordate decât de către un geniu, geniul lui Eminescu. Dacă lecturile eminesciene le simțim chiar în propriile noastre lecturi ale poemelor și ale celorlalte scrieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Însă, ne permitem luxul barbar de a scoate de la catedra de filosofie și de a-l interzice de la publicare pe singurul filosof român care a avut forța și capacitatea de a propune un real sistem filosofic, În siajul marii școli kantiene - l-am numit pe Lucian Blaga - sau „propunem”, prin vocea unui ziarist gălăgios, susținut de Întreaga mass-media, să se „ardă” opera celui mai mare și mai original poet, nu numai român, de după al doilea război! Nu, să nu ne Înșelăm
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
însumi mă dor, în scurta trecere. Mi-am întins privirea și ea a întâlnit un copac, și el a fost! (Iată poziția idealistă certă: copacul există doar când privirea poetului îl „întâlnește”, ea îl scoate din neant, conform apriorității spațiale kantiene. Rilke exclamă la rându-i: Nichts war noch vollendet eh ich es erschaut! - Nimic nu era împlinit înainte de a-l fi privit eu!Ă Ca să fie ceva între noi, altcineva - sau eu însumi - am botezat ceea ce eu însumi făcusem, rănindu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și China sau sud-est asiatice și nord-americane! -, nu am să renunț la acest cuvânt, noțiune - de ideal! Acest cuvânt desemnează și un uriaș curent de gândire, așa-zisa școală romantică germană de filozofie care începe și e „fondată” de criticismul kantian, urmat de ucenicii săi de geniu care-l contestă, dar îi urmează aproape toți modul de a aborda problemele mereu spinoase, contradictorii ale lumii, eului, existenței lui Dumnezeu, ale sensului vieții, ale originii materiei, ale relației subiect-obiect, ale posibilității reale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau a muncii, este regresiune, decadență. Și-atunci, la modul paradoxal, dacă o lege a individului - mai bine zis, a individualității! - poate „explica”, lumina, clarifica obscura lege a mișcării materiei în istoricitatea ei cosmică - și idealiștii romantici germani din școala kantiană gândeau astfel, începând cu Fichte, Hegel și Schelling care vedeau „cheia” misterului divinității ca aflându-se în dialectica Gândului uman! -, atunci, după „criptica” frază nietzscheniană, eforturile noastre de a descoperi misterele ce ne înconjoară nu trebuie căutate „în afară”, trimițând
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
produse ale unui pacient schizofren, cu obsesiile, cu fixațiile, cu angoasele lui, în articulațiile unei gândiri malade. Psihiatrul nu ia în considerare nimic din bagajul imens de cunoștințe pe care Eminescu îl acumulează, studiind filosofia antică, gândirea veche indiană, sistemul kantian și cel schopenhauerian de înțelegere a lumii, totul filtrat la el într-un imaginar poetic de o profunzime nemaiîntâlnită în cultura noastră, până atunci. Pentru el, Eminescu nu este un scriitor într-un lanț evolutiv de scriitori români și străini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care Caragiale nu este străin și pe care a mai citat-o. Este vorba de sublimul kantian, iar citarea comentată ironic o regăsim în O făclie de Paște. Nicio îndoială că Lefter nu se află nici măcar în posesia unei vulgate kantiene, dar el descoperă o formă de sublimare estetică privind grandoarea umbrelor pe care le aruncă noul secol. Ecuația morală urmează scurtei iluminări care conferă un profil statuar, contem- plativ micului funcționar care realizează deodată tabloul vast al timpului său. Avem
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
superioră al Seminarului Teologic. În perioada 19191924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași, unde și-a luat licența în filozofie cu mențiunea „Magna cum laudae”, susținând teza: Raportul dintre judecățile și categoriile kantiene. Între anii 1927-1929 a predat filosofia la Seminarul Teologic din Huși, la Liceul de fete Elena Doamna și apoi la Liceul de băieți Al.I.Cuza din aceeași localitate, fiind în ultima perioadă și director al acestuia. Susținut de Dimitrie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
înainte. Dihotomia neptunic/plutonic propusă de I. Negoițescu e, de fapt, o polaritate, nu o antinomie, și cu atât mai puțin o alternativă. Antinomia e un cuplu de teze logic contradictorii și totodată egal de întemeiate logic. (Vezi tabla antinomiilor kantiene sau, în știință, fizica corpusculară și mecanica ondulatorie.) Polaritatea e, de asemenea, un cuplu, dar nu de teze deduse logic, ci de structuri tipologice opuse, între termenii extremi ai căreia există nuanțe intermediare, ce se întrepătrund (cum explică Goethe în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
învață chestia asta - că sunt trei grade, trei efecte ale comicului : comedia sau comicul de caracter, care ar fi treapta superioară, comicul de moravuri ar fi cea medie și, în fine, treapta cea mai de jos, comicul de situație. Mania kantiană a ierarhizărilor categoriale ! M-am gândit multă vreme dacă nu cumva nu există un singur fel de comic : cel de situație. Căci nu văd de ce comediile de caracter - să luăm piesele lui Molière cele mai clasice - nu sunt, dacă le
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Mircea Mihăieș ar deveni, implicit, victima unei asemenea perspective. Ca să nu mai pomenesc de cazul în care o asemenea opinie ar prevala. Aruncarea noastră peste bordul european ar deveni inevitabilă. Probabil ne este prea greu să ne amintim imperativul categoric kantian: acționează astfel încât maxima acțiunii tale ar putea deveni oricând lege universală. Poate este un principiu prea „rigorist”. Dar nici eludarea lui nu face lumea mai bună, dimpotrivă. Subiectiv vorbind, presupun că părinții lui Mircea Mihăieș mai trăiesc, sunt sănătoși și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a devenit la un moment dat un important nod al amplei rețele de teme, în schema și în structurile imaginarului colectiv (simbolice, mitice sau arhetipale). Ar fi necesară o clarificare a accepțiunii acordate aici noțiunii de schemă (nu cu semnificația kantiană, prezentată în Critica rațiunii pure): pe lângă faptul că este "o generalizare dinamică și afectivă a imaginii [și] constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a imaginarului" (Durand, Structurile antropologice 52), s-ar putea adăuga și că acționează ca o generalizare (dinamică) logico-simbolică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a văzut în istoria literaturilor ce obtuză e majoritatea. Totuși, având în vedere că în cazul Bolintineanu a trecut destul timp care să favorizeze consolidarea unei opinii, confruntarea se poate încerca. Atunci s-ar vedea cât de "universală" în sens kantian e judecata mea. În Bolintineanu prețuiesc și detest tot ce au prețuit și detestat spiritele noastre critice oficiale. Contribuția mea stă doar într-o percepție mai largă a fenomenului și în expresia critică, deci propriu-zis într-o operație obiectivă mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]