7,839 matches
-
ani, ca să scadă brusc la 1 leu pe kg. Și porumbul a scăzut la 50 bani pe kg. În 2016, lâna nu s-a mai căutat. Cine a avut norocul să o vândă, a primit 1 leu pe kg de lână complet albă, fără scaieți, fără urme de bălegar. Unchiu Culiță îmi povestea că, în 1989, pe 1 kg de lână cumpăra 50 de pachete de Carpați. Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
lâna nu s-a mai căutat. Cine a avut norocul să o vândă, a primit 1 leu pe kg de lână complet albă, fără scaieți, fără urme de bălegar. Unchiu Culiță îmi povestea că, în 1989, pe 1 kg de lână cumpăra 50 de pachete de Carpați. Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
de lână complet albă, fără scaieți, fără urme de bălegar. Unchiu Culiță îmi povestea că, în 1989, pe 1 kg de lână cumpăra 50 de pachete de Carpați. Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
de lână cumpăra 50 de pachete de Carpați. Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit soluția pentru revigorarea industriei lânii. Statul urmează să achiziționeze lâna, urmând să facă 12 milioane de plăpumi pentru săraci. Nu am intenția să îl ironizez pe domnul ministru. E bine că admite, astfel, că avem în țară cel puțin 6 milioane de săraci (dacă socotim
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit soluția pentru revigorarea industriei lânii. Statul urmează să achiziționeze lâna, urmând să facă 12 milioane de plăpumi pentru săraci. Nu am intenția să îl ironizez pe domnul ministru. E bine că admite, astfel, că avem în țară cel puțin 6 milioane de săraci (dacă socotim două persoane la o plapumă
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
nici mama oilor. S-a petrecut taman invers: am ținut-o amândoi într-un râs și-o voie bună. Într-o zi, după masa de prânz, ne făceam siesta la târlă. Oile mârzeau, aproape de noi. Mi-am pus călțunii de lână pe cocaie, deasupra focului, să se mai zvânte. - Coptile, mi-a spus Hobeanu, ia dă-te tu de-apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Iau foc! - Ei, fie-i mama halâi rău! Să fripsără! Am alergat să-i iau jos. Bătrânul a întins mâna și m-a oprit. - Acu dă-le pace, să să zvinte... - Dar iau foc... - Coptile, ori nu te-o-nvațat nime că lâna nu ia foc? Să pârlește numa unie-agiunge flama pe iea. Ultima transhumanță de toamnă am făcut-o cu Unchiu Culiță, pe Dealu Nădăștiei. Dormeam în cojoace, înveliți în pelerine largi. La început de decembrie, a plouat o noapte întreagă. Spre
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
pe la fiștecari. Pe cari i-o gasât cu cogiocu ud pe ptiele, i-o trimes acas. - Da di ce? a întrebat ortacul nostru, revoltat. - Cum di ce, băă? Una: că dacă să udă ptielea, creapă șî putredză șî ptică șî lâna. Doauă: că, dacă să udă ptielea șî dormi cu cogiocu ud, îi boală curată. Ce să să facă omu cu tinie beteag? Ortacul acela era un ficior din Taia. Era inimos, dar cam într-o ureche și nepriceput. Avea dinții
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
fetișcana, tuna, cu iapa Neli, din Plai, si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit până-n Paști cu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene și privi spre departe. - Ie, a răspuns imediat, nea Ion Puhoiu m-o mai învățat o rugăciune, can ieream cu iel pe Cibanu, la sterpe. Nea Ion ierea de loc
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene și privi spre departe. - Ie, a răspuns imediat, nea Ion Puhoiu m-o mai învățat o rugăciune, can ieream cu iel pe Cibanu, la sterpe. Nea Ion ierea de loc din Ocoliș. O
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși. După patru ani în China, Andreea Batros, 31 de ani, a pornit de curând, împreună cu prietena ei Flavia Scînteanu, 26 de ani, o afacere cu covoare din lână realizate manual, sub marca „Dare to Rug”. „Dare to Rug” este primul brand de design românesc care produce covoare hand-tufted, printr-un proces manual prin care, cu ajutorul unui pistol special, se inserează smocurile de lână pe o suprafață de bumbac
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc () [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
o afacere cu covoare din lână realizate manual, sub marca „Dare to Rug”. „Dare to Rug” este primul brand de design românesc care produce covoare hand-tufted, printr-un proces manual prin care, cu ajutorul unui pistol special, se inserează smocurile de lână pe o suprafață de bumbac conform modelului dorit. Ne propunem să readucem covorul ca obiect central în schema decorativă a unui spațiu”, spune Andreea Batros. Au investit 10.000 de euro și se așteaptă la vânzări de 40.000 de
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc () [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
Au investit 10.000 de euro și se așteaptă la vânzări de 40.000 de euro în primul an. Cele două tinere au un contract cu o fabrică din sudul Chinei unde se confecționează covoare prin hand-tufting. Principala materie primă, lâna, este adusă din Noua Zeelandă, fiind una folosită și de marile branduri din domeniu. Designul și codul de culori ale covoarelor sunt concepute de Andreea și Flavia. „În România fabricile care mai existau făceau covoare ori mecanizat, ori prin tehnica războiului
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc () [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
în anul 1933 în stil neoromânesc, pe strada Oțetari, la numărul 6B” (Foto credit The Fab Squad) •Despre tehnica hand-tufted. „Pe o bază din bumbac, întinsă pe verticală, este desenat modelul covorului cu coduri de culoare. Lucrătorul inserează smocuri de lână, folosind un pistol special pentru această tehnică. Pistolul este acționat manual. Când e gata designul, covorul este pus jos, se lipește spatele cu un lipici special, se lasă la uscat, i se pune protecția din bumbac pe spate. Apoi se
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc () [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
le-o numara păru. Ce Nu Trăbă s-o pus pe numarat șî la toate-o putut numa la oaie ba. Că oaia, cân agiungea la giumatate, să scutura șî trabuia să să scuture. Hăl Rău ș-acu numără la lâni, că de-aia să scutură oile. Da dacă nu-ș scutură șî capu, îi bai cu iele. Noa, ș-o ramas Dumniedzău numa cu oile ș-o fost musai să le pună ciobani. Măi întăi o pus ingeri. Cân s-o
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
una, Dumnezeu și Sânpietru, umblând pe un drum, au dat de o turmă ce păștea o holdă de grâu. Ciobanul, un ficior ca bradul, dormea dus, la umbră. Ceva mai încolo, la o altă turmă, o fată, cu caierul de lână pe furca din brâu, păzea oile torcând. Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat și i-a ospătat cu merindele din straiță. „Ce ficior leneș și ce fată de treabă! a exclamat Sânpietru. S-o răsplătim pe fată
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
negre se diferențiază greu de prădători, în special de urși. Mai mult, dacă o oaie neagră se depărtează de turmă, când revine, turma se sperie de ea. Oile negre au supraviețuit în turme doar dacă au avut calități excepționale. Apoi, lâna lor era apreciată ca având proprietăți magico-medicinale. Bolnavii de răceală, gripă sau reumatism erau înveliți în lână neagră. Fire de lână neagră se dau oilor să înghită în diferite remedii. Lâna neagră mai era apreciată în confecționarea vestelor; pe lângă contrastul
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
depărtează de turmă, când revine, turma se sperie de ea. Oile negre au supraviețuit în turme doar dacă au avut calități excepționale. Apoi, lâna lor era apreciată ca având proprietăți magico-medicinale. Bolnavii de răceală, gripă sau reumatism erau înveliți în lână neagră. Fire de lână neagră se dau oilor să înghită în diferite remedii. Lâna neagră mai era apreciată în confecționarea vestelor; pe lângă contrastul plăcut cu albul cămășii, oferea rezistență la murdărie. Îți recomandăm Radicalizarea lui Dumnezeu Așadar, stăpânul mioriței năzdrăvane
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
revine, turma se sperie de ea. Oile negre au supraviețuit în turme doar dacă au avut calități excepționale. Apoi, lâna lor era apreciată ca având proprietăți magico-medicinale. Bolnavii de răceală, gripă sau reumatism erau înveliți în lână neagră. Fire de lână neagră se dau oilor să înghită în diferite remedii. Lâna neagră mai era apreciată în confecționarea vestelor; pe lângă contrastul plăcut cu albul cămășii, oferea rezistență la murdărie. Îți recomandăm Radicalizarea lui Dumnezeu Așadar, stăpânul mioriței năzdrăvane este omul care ar
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
în turme doar dacă au avut calități excepționale. Apoi, lâna lor era apreciată ca având proprietăți magico-medicinale. Bolnavii de răceală, gripă sau reumatism erau înveliți în lână neagră. Fire de lână neagră se dau oilor să înghită în diferite remedii. Lâna neagră mai era apreciată în confecționarea vestelor; pe lângă contrastul plăcut cu albul cămășii, oferea rezistență la murdărie. Îți recomandăm Radicalizarea lui Dumnezeu Așadar, stăpânul mioriței năzdrăvane este omul care ar putea face societatea să evolueze. Are însă de luptat cu
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
fi să primesc și să ispășesc fiindcă mi-am uitat cătunul Acasă? Sigur că da! Sunt gata să execut orice penitență din această cauză! De ce să fi lăsat Pustiu în urma mea? De ce să (nu) rămână (acolo) Nimic? Da. Cotim pe lână Troița Tuturor și a Nimănui. Suntem pe drumeagul cel care dă-n cimitir. De fapt, toate drumurile duc la cimitir, nu? Orice cale se termină la cimitir, nu?...Și ce zăpadă! Și ce alb! Și, iată, cum sfărmăm (cu picioarele
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
emporii (factorii comerciale), printre care cele mai importante erau Tyras la vărsarea Nistrului și Olbia la vărsarea Bugului. Din porturile regiunii plecau spre megapolisul de pe malurile Bosforului, în Levant și Italia corăbii încărcate cu cereale, sare, pește sărat și afumat, lînă, ceară, miere, blănuri de animale prețioase, fructe uscate, vinuri, postăvuri, țesături și lemn de construcție. Înapoi - cu diferite produse meșteșugărești, precum: obiecte din metale și pietre prețioase, postăvuri și țesături de lux, dar și vinuri de Grecia, Cipru și Italia
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]