2,595 matches
-
riduri, plăcut la vedere, cu ochii strălucind de bunătate și îți produce o mare plăcere să-l privești. Un om cu gânduri negative are chipul întunecat, cenușiu, ridat, iar în ochii lui scapără scântei de ură, răutate, invidie, egoism și lăcomie. Când ne gândim la persoanele celelalte, să le admirăm pentru activitățile lor constructive și folositoare, pentru a le urma exemplul: să învățăm și noi ca cei mai învățați oameni ai omenirii, să muncim și noi, ca să creăm lucruri de valoare
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ar fi realizat. Pentru a fi sănătos, fericit și prosper, admite în mintea ta numai gânduri pozitive, gânduri care produc bine pentru tine și care nu dăunează celorlalți. Nu lăsa să-ți ocupe mintea gânduri de frică, invidie, gelozie, ură, lăcomie, răzbunare, gânduri ce produc boală, nefericire și sărăcie. Clarificarea concepției filozofice despre lume și viață revine filozofiei care se predă în școli și celei propagate prin mass-media, la TV și în ziare. Menținerea confuziei și derutei, în esența gândirii, cui
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de putere, cu scopul de a avea acces la butoane și bani. Să facă politică și să conducă Statul, în interesul echitabil al tuturor membrilor societății. La baza tuturor evenimentelor istorice se află lupta pentru acapararea bogățiilor Pământului. Se află lăcomia pentru a acapara bogății, pentru a deveni bogat și automat avansat pe o treaptă cât mai de sus a claselor sociale și pentru acapararea puterii, pentru a hotărî soarta celorlalți, pentru ca ceilalți să i se supună și să i se
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
la Rînca, unde pe vremuri erau doar o bază militară a vînătorilor de munte și o cabană, iar acum sînt sute și sute de vile, care mai de care mai mari și mai urîte, înghesuite una într-alta de o lăcomie imobiliară devastatoare. Într-una dintre aceste clădiri cu multe etaje, vopsită țipător și cu pis cină, am găsit la recepție cărți poștale cu Rînca „de odinioară”, pe care turiștii le cumpărau ca suveniruri. Și lista o puteți continua și dumneavoastră
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
altă religie sau de altă culoare ori din alt cartier și le aruncați un pumn de bani ; interesul lor de înavuțire v-a salvat viața - comentează Amartya Sen. și-a pus-o Mandeville în a sa parabolă a albinelor : fără lăcomia fiecărei albine nu există bunăstarea stupului. Altfel spus, fără vicii private nu există virtuți publice. În orice caz, am putea spune că economia se naște în momentul în care Adam Smith preia această contradicție și o definește ca mecanism al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
prima ușă și bâjbâie peretele cu buricele uscate ale degetelor. Aprinde lampa de plafon - e cea mai întunecată cameră -, se apropie de oglindă, aprinde și apli cele. Rămâne cu ochii ficși în oglindă. Se privește prea fix, cu nerăbdare și lăcomie - să nu termine baba cu vasele la bucătărie și să nu dea peste ea. Oooo, cât o exasperează că de ani și ani vede cum tot mai rău arată ! Și firele astea albe, de două degete, crescute la rădăcină - neîndemânatică
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
țină companie domnișoarei, așa cum se cuvine. Și foarte repede întinde din nou mâna spre platoul cu five o’clock-uri. Nevoile de reprezentare îl silesc uneori să sară peste o masă și de multe ori este silit să se lupte cu lăcomia trupului său tânăr, la ora ceaiului, din acest familiar salon. Iată însă că astăzi, datorită neașteptatelor evenimente, va putea mânca pe săturate, fără să se mai supravegheze. O privește de aceea cu plăcere pe micuța cumnată, care își savurează și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
amicului Victor ? „Dacă am rămas burlac este din cauză că nu mai există o a doua Sophie.“ La toate sindrofiile, în zori, cherchelit, el nu uită să repete această frază. Și surâsul ei măgulit, fără nici cea mai mică intenție de ironie ! Lăcomia femeiască ce o face să nu se îngrețoșeze nici măcar de o asemenea galanterie desuetă și demagogică ! Sigur însă că la prima discuție în tête-à-tête are să se lepede de amicul Victor și are să izbucnească într-un râs batjocoritor... Până atunci însă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
coloană, și, așezat pe el, un bust de zeu antic. Un Poseidon, un Jupiter tonans ? Iarăși pașii moi ai madamei Ana, încetineala gravă cu care mâinile se întind spre platouri, spre farfurioare, fălcile mișcându-se fără foame, fără grabă, fără lăcomie. Binecuvântata aromă a ceaiului. Cu un frou-frou incitant, cu pași ușori, Sophie trece de la unul la altul. Chipul ei grav și copilăresc plutește acum în penumbra salonului, întinzând cu grație ceașca aburindă. Atât de exactă și de plină de tact
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
atentat ? — Poate cei ce l-au omorât pe Regele Carol să fi pus și exploziile la cale ? îl întreabă Margot. Titi ridică ochii amuzat și o privește, înălțând sprâncenele a mirare, dar înghite mai departe fructele glasate, cu obișnuita lui lăcomie nervoasă. — Mi-amintesc foarte bine seara aceea ! Dumneata erai în vizită și Sophie a răspuns la telefon și, de emoție, aflând despre moartea Regelui Carol, a adus-o mai repede pe lume pe Yvonne ! Iar după ce dumneata ai plecat, a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
peste ani prin gazete, prin memoriile noastre, riscă a fi asurzit de un îngrozitor vacarm : zeflemele și acuze neîncetate ! Un furnicar de siluete grotești, ce nu par, ca păpușile de bâlci, să fie mișcate decât de sforile ambi ției și lăcomiei ! Singuri ne descriem astfel, angajați tot timpul în adversități pătimașe, vociferând încontinuu, interpelând cu insolență în Cameră și boicotând proiecte bune de legi, numai pentru că le-a propus adversarul, ținând admirabile discursuri fără să avem deloc dreptate ! Ce avocați am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dovedise a fi la îndemâna unei lumi atât de pestrițe. Ori să mă fi mințit domnul Ialomițeanu ? Cei din jur invocau diverse excepții ce se făcuseră pentru fiul lui X, pentru nepotul lui Y, pentru ginerele lui Z, cu o mare lăcomie de amănunte și cu tonuri revendicative. Oamenii aveau dreptatea lor, X, Y, Z erau nume cunoscute care ceruseră insistent războiul (dinadins nu le notez, știind că odată și odată aceste pagini vor vedea lumina tiparului și eu nefiind un Saint-Just
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la Statul-Major (după cum mi-a mărturisit confidențial în vreme ce îl conduceam cu gentilețe până la poartă). Gestul lui mi-a părut nepermis de frivol (respinsese invitația noastră la dejun) pentru cineva abia ieșit dintr-o asemenea grozăvie și m-a șocat neplăcut lăcomia de viață ce o respira întreaga lui ființă. Apoi m-am gândit că am fost nedrept, cum deseori mi se întâmplă : nu merita să se bucure, poate pentru ultima oară, de un jambon de Prague sauce madère și de un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de acea promisiune. În fapt, promisiunea este întotdeauna mai atractivă cu cât nevoia în discuție este mai puțin familiară; este amuzant să treci printr-o experiență despre care nici nu știai că există. Încântarea unei senzații noi și inedite nu lăcomia de a cumpăra și a avea, nici averea în sensul său material, tangibil acesta este numele jocului consumatorului. (Bauman, 1999, pp. 37-38) Nici în ceea ce privește pragmatica motivării nu s-au înregistrat în ultima sută de ani progrese semnificative. Ceea ce constata Herzberg
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decît cu efort și generozitate și alte resurse pe care nu Întotdeauna și le găsește. Și căreia Îi place să beneficieze de produsele pe care civilizația unui timp le naște pe planetă. Nici un comunism din lume nu poate uniformiza nuanțele lăcomiei născute de o moștenire, oricît de meschină ar fi ea, sau culorile pasiunii din jurul unei femei frumoase. Nu poate uniformiza nevoia de a te spăla și de a te Îngriji sau de a călători În con fort... de a te
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sus, voi abuza de salteaua lui mai bună decît a mea, cît va fi plecat. Îmi fac socoteala că aș putea chiar profita de moment să le schimb Între ele, ca o compensație, ca o răzbunare. Reușesc să salvez de lăcomia lui Box măcar jumătate din cartușul de BT. Răcanii au adus În dormitor vin, țuică și alte băuturi și multă mîncare și, după un raid nocturn prelungit pe la valize, Box ajunge și la mine. Nu se mai obosește să mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a avut dreptate. Cum a spus? Că „mi-am răscumpărat păcatele“, că „am venit îndărăt“. — Te simți schimbat? În ce fel? Ruby intră cu sendvișurile, apoi se retrase. — Sunt lihnit. Vrei și tu? Nu, mulțumesc. George începu să înfulece cu lăcomie. Nu mai pusese nimic în gură de o zi. Apoi spuse: Noi plecăm în Spania. — Noi? — Eu și Diane Sedleigh. Avem de gând să ne stabilim și să trăim în Spania, din indemnizația mea. Unde în Spania? întrebă Alex, scrutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Maximin. Și în primul rând trebuie observat că, în timp ce în alte state ai de luptat numai cu ambiția celor mari și cu nesupunerea popoarelor, împărații romani întâmpinau o a treia greutate, anume aceea de a trebui să îndure cruzimea și lăcomia soldaților. Iar lucrul acesta era atât de greu de suportat, încât a fost pentru mulți cauza căderii lor, deoarece nu era ușor să satisfaci și soldații, și poporul; căci poporul iubea liniștea, și de aceea îi plăcea ca un principe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cumpătat, pe când soldații preferau un principe cutezător, crud și lacom. Ei voiau, de asemenea, ca acesta să facă uz de însușirile lor împotriva poporului, pentru ca ei, la rândul lor, să obțină o soldă îndoită și să și satisfacă din plin lăcomia și cruzimea. Se întâmpla astfel că împărații care, nici prin firea lor și nici prin felul de a guverna, nu se bucurau de o faimă prea mare, așa încât să poată ține în frâu și poporul, și soldații, își pierdeau întotdeauna
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lui Marcus Aurelius. Ar fi fost suficient să meargă mai departe pe căile urmate de tatăl său pentru ca în felul acesta să mulțumească și trupele, și poporul; dar, fiind crud și brutal din fire, a vrut să-și satisfacă toată lăcomia pe spinarea poporului și, pentru aceasta, s-a străduit să atragă de partea lui armatele, dându-le libertate neîngrădită; iar, pe de altă parte, nu și-a păstrat în nici un fel demnitatea și a coborât de multe ori în arenă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră." 14. "Omule", i-a răspuns Isus, "cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?" 15. Apoi le-a zis: "Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui." 16. Și le-a spus pilda aceasta: "Țarina unui om bogat rodise mult. 17. Și el se gîndea în sine, și zicea: "Ce voi face? Fiindcă nu mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
această de curând zidită mănăstire pre numele Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului să fie patrierșască stavropighie”... La sfârșit, patrierșăscul cuget se întoarce în blestem neîndurător împotriva oricui. Dacă cineva “vreodată, de lăcomie... va păgubi mănăstirea aceasta și va răpi ceva dintr-însa, sau va lua cu sila stavropighiceasca ei putere o va strica, sau o va dejghina de la Sfântul Munte și va strica afierosala ci esti pusă acole... unul ca acela este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va țigani de a mănăstirii,... ori în țigani boierești, ori mănăstirești sau și la alții din lăcuitorii Moldovii de nu i-ar mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un bulgăre, până la ultima silabă. ― Din câte se vede, această pacoste a blestemului este îndreptată împotriva oricui, chiar și asupra mănăstirilor! La sfârșitul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și altele”... Numai că blestemul este trimis și “asupra celor ce vor ști sau vor fi văzutu sau vor fi simțit câtu de puțin, ori parte bisericească ori politicească de nu vor mărturisi adevărul în frica lui Dumnezău, ce cu lăcomie și nedreptate de vor tăgădui, zicem unii ca aceia socotindu-să ca niște furi de cele sfinte să fie blestemați”... ― Întrebarea firească vine de la sine, fiule. Ce a păzit acest chir Ignatie - grec, desigur - egumenul mănăstirii, de s-a întâmplat ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
călugări nu înțelegeau să atârne în nici un fel de guvernul român, constituind un fel de stat aparte. În timpul domniei lui Bibescu, ei ajunseră să ceară ca arendarea moșiilor mănăstirești să se facă fără nici un amestec al autorităților civile. Dezgustat de lăcomia lor, Bibescu însuși a cerut a se comunica guvernului condițiile arendării, pentru a le uniformiza la toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor ce vin, sub falsul nume de egumeni, și despoaie fără teamă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]