3,980 matches
-
Iad, la Tatăl Minciunilor, la soarta spiritului, cu sufletul imaginat ca o ființă interioară, un înger cu zâmbet onctuos într-o cămășuță de noapte roz, sau un spiriduș plin de strâmbături, tot numai semne V, păr soios și luat la labă. Acum însă invadatorul e o umbră grafică strânsă în bobine și liste de date tipărite de imprimanta computerului, și are mutră de extraterestru. Uneori cred că sunt controlat de cineva. Un invadator spațial îmi invadează spațiul meu interior, vreun nenorocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
carton pentru alimente, pachete de țigări, cutii de bere, toate trăindu-și viața post-mortem de pui decapitați... M-am apropiat și mai mult. Shadow părea să fie într-o stare ciudată, botul lung îi tremura și-i clănțănea, în timp ce o labă moale arăta, arăta spre nord. În el intervenise o schimbare de natură fizică, un detaliu pe care nu reușeam să-l reperez. Zgarda, îi dispăruse zgarda. Un singur ceas petrecuse în junglă și fusese atacat, jefuit - despuiat de tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e filosofia lui Vron. Fericirea e religia ei. Iubirea este arta ei... Vron. Se întoarse. Făcea eforturi să-și țină gâtul drept. Mai era o oglindă: Vron putea să vadă ceea ce puteam și eu să văd. O femeie în patru labe, cu degetele frământând banda argintie, și trăgând. — Aici, spuse ea. Fă-o aici, John. Restul e al lui Barry. * — Iisuse Hristoase, exclamă Martin. Ce naiba ți s-a întâmplat? Am dat mâna. — Ai fost la vreun doctor? Ascultă. Sunt cu Iago-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mi-am turnat ceva de băut. Eram atât de epuizat, încât aș fi putut să iau un tranchilizant înainte de a mă culca. Nu cred că e cazul să fie exclusă posibilitatea de a fi încercat chiar să-mi trag o labă. Câteva ore mai târziu, am fost trezit de un caraliu și doi sanitari. Cât despre mine, mă simțeam ca un mort. Îmi tot spuneam - poate că mi-a ieșit, poate că s-a întâmplat, poate că moartea e exact ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
asta o știu și eu. Dar cel puțin e o casă. Ossie nu va sta cu ea. Dacă el are un dram de minte și dacă ea o să-l primească înapoi, Ossie o să se întoarcă la nevastă-sa în patru labe. Sper că Martina și l-a găsit pe Shadow... I-am scris Selinei prin intermediul ginecologului ei. Vreau să-i cresc copilul ca și cum ar fi al meu, chiar dacă aparține unei clase mult superioare față de a mea. Și Prințesa Di e gravidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mă cufunda în noapte. Asta-i tot ce-mi pot permite. Fac economie și la pornografie. S-a terminat cu revistele sexy și cu dușurile cu companie. Sunt prea scumpe. Totuși, din când în când, mi-o mai iau la labă. Cine nu și-o ia? Spuneți ce vreți despre labă, o puteți vorbi de rău, mă rog, orice, dar nimic nu poate fi mai ieftin sau mai la îndemână. În cele din urmă tot la labă ajungi. E cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
permite. Fac economie și la pornografie. S-a terminat cu revistele sexy și cu dușurile cu companie. Sunt prea scumpe. Totuși, din când în când, mi-o mai iau la labă. Cine nu și-o ia? Spuneți ce vreți despre labă, o puteți vorbi de rău, mă rog, orice, dar nimic nu poate fi mai ieftin sau mai la îndemână. În cele din urmă tot la labă ajungi. E cea mai democratică. Nu mă mai văd deloc cu Terry Linex, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o mai iau la labă. Cine nu și-o ia? Spuneți ce vreți despre labă, o puteți vorbi de rău, mă rog, orice, dar nimic nu poate fi mai ieftin sau mai la îndemână. În cele din urmă tot la labă ajungi. E cea mai democratică. Nu mă mai văd deloc cu Terry Linex, pentru că îmi datorează bani. Nu mă mai văd deloc cu Alec Llewellyn, pentru că îmi datorează bani. Nu mă mai văd deloc cu Barry Self, pentru că îmi datorează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
text: low-brow - o persoană de origine umilă sau cu gusturi primitive; ca adjectiv, are sensul de „sprâncene joase“ (engl.). 1 Prim-ministru (la data apariției cărții în Marea Britanie era prim-ministru Margaret Thateher). Nume de mâncăruri inventate de autor. 1 Labă (engl.). 2 Curistul (engl.). 1 Joc de cuvinte: supersad - supertrist. 2 Joc de cuvinte: restaurateur - „proprietar de restaurant“ și „restaurator“ (engl.). 1 Fluviu din Africa de Sud care străbate Mozambicul, vărsându-se în Oceanul Indian. . Spermă (engl.) . Membru al confederației de indieni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
străbate tenebrele și ajunge până la ea. Atunci realizează pupila-i ostenită că nimic din solitudinea ei tragică n-o să oprească lumea în loc si că tot ce ia rămas e puțină puritate goală... ....capătă brusc curaj, străbate strada cu toată viteza labelor ei și se oprește o clipă în fața statuii, mișcându-și frenetic mandibulele rujate. Turnată în bronz, statuia are însă ceva sec și rău, o mică doză delicată de oroare: nu trăiește, dar nici nu este neînsuflețită... se mulțumește să arunce
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
de liliac își așteaptă neputincioasele victime. Un balaur cu limba scoasă pare să împrăștie pucioasă. Coastele lui se desenează dezgustător prin trupul descărnat, cu piele transparentă, a cărui culoare de piatră gălbuie are nuanțe de cadavru. Monștrii cu gheare și labe de animale răsucite veghează cerurile bătrânului oraș alături de imagini mai apropiate de figura umană, dar la fel înspăimântătoare prin urâțenia chipului și dizarmonia formelor. Un diavol cu coarne și urechi de țap se sprijină spre exterior de o margine rotundă
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
întrun răget prelung. Nu doar monștrii își profilează contururile ciudate printre crenelurile de piatră ale catedralelor. Întâlnim și imagini mai puțin înfricoșătoare, dar la fel de stranii. Câini cu aripi de liliac și cu coadă de leu, hiene, tigri, elefanți, capre cu labe de câine și bot de maimuță, toate se desenează pe pereții catedralelor. La domul din Freiburg garguii sunt mai puțin înspăimântători. Spiritul practic al germanilor a dat imagini mai apropiate de viața obișnuită și animalele domestice devin subiecte preferate. Meditația
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
se nasc acum: animale cu piept de leu, trup de șarpe, aripi și cap de vultur, sirene și centauri (catedrala Notre-Dame din Surgères, CharenteMaritime), dragoni, capete de om cu picioare de leu (catedrala din Basel), ființe cu trup de om, labe de animal și cozi de pește. În baptisteriul din Parma, lângă Pomul Vieții străjuiesc balauri, la fel pe un basorelief în muzeul catedralei din Ferrara. Care le este rostul pe catedralele creștine? Ce înțeles poate avea această înfruntare între frumos
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
ce bifurca vârtejurile de praf, străbătea orașul nopții dintr-un capăt în celălalt, proclamându-și întâietatea ca un roman printre barbari. Un bărbat prăpădit ca și hainele sale, pătat ca și casele, prăfuit ca și străzile, se târa în patru labe de-a lungul maiestuoasei ulițe de târg - un pelerin pe drumul către Roma, prins, după câte se părea, într-un act de venerație. Acesta era Piatră. Nu răspundea la alt nume și adesea, nici măcar la porecla ce-i fusese aleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
batjocoritori, iar lumânările își aruncau în sus lumina lor galbenă, strălucitoare. — Privește-mi trupul, Umbră, repetă Liv, iar Vultur-în-Zbor îl privi. Liv, culmea înghețată a perfecțiunii. Virgil nu exagerase cu nimic. Ochii lui o descriau minții, ce refuza să creadă. Labele picioarelor puțin cam mari, pictate cu henna în modele complicate, ca la o mireasă indiană. Picioarele lungi, subțiri, dreptul susținându-i greutatea, stângul relaxat, astfel încât curba unduitoare a șoldurilor era accentuată sinuos în mod voit. Cârlionții scurți de sub buric, nerași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
biroul lui. —Doar zece minute. M-am uitat la ceas cu subînțeles. David Stronge bolborosea în timp ce ieșea pe ușă, într-o avansată stare de teroare indusă de mine. Poate când se întoarce am să-l fac să stea în patru labe și să-mi ofere cecul ținându-l între dinți. În starea în care se afla, nu putea fi prea greu. Mă decisesem să o imit mai des pe Joan Collins interpretând-o pe Alexis Colby. Gata cu doamna drăguță. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
întotdeauna soluțiile, gata oricând a arăta direcția spre care trebuie să alerge nația. Cei care sunt convinși că fără analizele lor viața nu și-ar mai găsi tiparele dusului. Sunt, de fapt, amărâții oportuniști ai clipei. Dispușii oricărui pupat de labă cu punga de bani întinsă. Ei vin pe lume gata scriși. Terminați înainte de a-și fi descoperit coborârea în text. Astăzi am ajuns puțin mai târziu la Bibliotecă. Șoferul Berbantului tocmai intra cu teancul de cărți și țoașca galbenă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nici o Îndoială În privința fidelității rezultatelor. Mai mult, acolo unde alții vedeau forme și umbre, el vedea fantome. Jura că deslușise cum silueta Mariselei se materializa Într-un lințoliu, o umbră care se preschimba În lup și umbla ridicată În două labe. Ricardo Aldaya nu văzu În proiecție altceva decît niște pete, susținînd, În plus, că atît pelicula proiectată, cît și tehnicianul care lucra cu proiectorul duhneau a vin și alte băuturi spirtoase. Chiar și așa, ca un bun om de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
era altceva decît o prezență pe care numai ea o putea vedea În vis: umbra lui Zacarías, care abia dacă mai aducea cu bărbatul de care Își amintea și care acum se manifesta doar ca un lup ce umbla pe labele dinapoi. Penélope fu o copilă fragilă, palidă și imponderabilă. Jacinta o vedea cum crește asemenea unei flori Înconjurate de iarnă. Ani În șir o veghe, noapte de noapte, Îi pregăti personal toate mîncărurile, Îi cusu hainele, Îi stătu alături cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ca și cînd abia ar fi atins pardoseala. Fumero văzu reflexul În ochii mei Împînziți de lacrimi și figura i se descompuse Încetul cu Încetul. CÎnd se Întoarse și trase un foc spre mantia de beznă care Îl Învăluia, două labe din piele tăbăcită, fără contur și fără relief, Îi prinseseră gîtul ca Într-un clește. Erau mîinile lui Julián Carax, crescute din flăcări. Carax mă Împinse la o parte și Îl strivi pe Fumero de perete. Inspectorul Înșfăcă revolverul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
patrupedul și cu omul. Pictura lui Bosch este atât de șocantă și pentru faptul că amestecă fierul, lemnul și carnea. Până la sfârșitul Evului Mediu animalele se încrucișează între ele sau cu plante, o cană are mâini, un butoi are patru labe, o moară are trăsături omenești. Bosch „Judecata de Apoi” (central) Perspectiva nu mai apare ca o știință a realității ci ca “un instrument făuritor de halucinații.” Din moment ce pare fals ceea ce este adevărat iar lucrurile par altfel decât sunt în realiate
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
această sintagmă, adevărul ultim i se revelase lui Bikinski cu Întârziere, după ce În prealabil Oliver Îl descoperise Într-o duminică după-amiază, În timp ce era la bucătărie și privea pe geam. Adevărul Îi apăruse travestit Într-un câine negru, care stătea cu labele cocoțate pe balustrada blocului vecin și lătra la trecători. Oliver se așteptase ca trecătorii să reacționeze În același mod, ei se plimbau Însă liniștiți pe bulevard, conversând pașnic Între ei, ca și cum ar fi trăit Într-o lume În care totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bloc de celălalt. La drept vorbind, făcând această operațiune, Lawrence era interesat să verifice dacă adevărul pe care-l stăpânea un patruped era aidoma cu cel pe care-l poseda un semen de-al său ce umbla ridicat În două labe. Adevărurile erau aproape identice. Doar că unul putea să miște din urechi, iar celălalt avea posibilitatea să scoată mult fum pe nas. Aceasta era singura deosebire. În rest, adevărurile ultime coincideau. De aceea, nu era de mirare că la miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
identice. Doar că unul putea să miște din urechi, iar celălalt avea posibilitatea să scoată mult fum pe nas. Aceasta era singura deosebire. În rest, adevărurile ultime coincideau. De aceea, nu era de mirare că la miezul nopții, proptindu-și labele de balustradă, cu ochii ațintiți la cer, cei doi urlau la lună plină. Pornind de la această revelație și mergând din treaptă În treaptă, Oliver descoperi și calea, sau mai bine zis, scara ce duce spre adevărata mântuire. Scara se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
reflecta În bezna așternută dedesubt. Acesta, coborând pe scară, Îi poruncise să caute adevărul revărsat pe pământ din cer, pe care omul Îl mătura odată cu gunoiul În casa sa și-l ascundea sub preș. Când ridica, târându-se În patru labe, covorul de un colț, Lawrence descoprea mici fulgere și tunete amestecate cu firimituri și mucuri de țigară. În contact cu aerul proaspăt, tunetele și fulgerele se transformau În lătrături. Lawrence le strângea pe făraș și le arunca În stradă... Câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]