1,501 matches
-
ne-a povestit pe nerăsuflate cum a obținut el zece kilograme de carne „de 19 lei” (dar care era de fapt de 90!), grație unui telefon dat de „tovarășa Radu”. Apoi, fără pauză, a trecut să ne spună „cît de lacomă e Vochița”, secretara Comitetului Județean. La cererea ei, directoarea întreprinderii comerciale de mărfuri industriale a trimis pe o vînzătoare să-i aducă săpunuri, deodorante etc. „de import, dar ieftine”. Asta, în loc să ajungă la Vochița, a ajuns la Natalița, cealaltă femeie-secretar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
boierimii și clerului. Lui Dimitrie Cantemir, apreciat pentru cultura și buna cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul nu-i dezaprobă politica orientată spre Petru cel Mare. Cronica, antiracovițeană, îl încondeiază pe Mihai Racoviță, ce împărțea dregătoriile rudelor, era rău platnic și lacom de bani, pe care îi storcea prin înscenarea de procese. Cronicarul este martor ocular al războiului purtat cu nemții, în 1716-1717, urmat de molime, foamete și înăsprirea birurilor, inventariate tipicar și cu obidă. Pentru protectorul său, Grigore Ghica, autorul recurge
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
poezii în care erau transcrise, amestecat, producții ale tatălui și ale fiicei îi este prezentat de tată lui Tudor Arghezi, care depistează imediat falsul și nu recunoaște decât producțiile adolescentei, pe marginea cărora va scrie: „Talent incontestabil, vocație sigură”. „Eram lacomă de artă sub toate formele, dar ce e ciudat e că uram disciplina”, va mărturisi mai târziu, în jurnalul adnotat Memoria ca zestre (2003). Din 1940, activează ilegal în mișcarea comunistă (aprobată de tată, condamnată de mamă), scriind lozinci pe
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
literară la tonul viguros și sobru al prozei de extracție realistă. Literatura lui gravitează în jurul universului rural; țăranii, păstrători ai tradițiilor și ai unei mentalități structurate pe principiul dreptății, al cinstei, sunt puși față în față cu boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
putea fi răstălmăcită. Procedeul său este însă altul, unul care dă în vileag viziunea "tezistă" a acestei ficțiuni cu accente revendicative: câtă vreme se situează în tabăra ticăloșilor, câtă vreme este un dușman al Inorogului, Șoimul rămâne o pasăre rapace, lacomă, lipsită de subtilități, condusă de instinct sau de interes; când trece însă de partea adevărului, ies subit la iveală toate calitățile sale, natura sa nobilă prin excelență. Șoimul suferă, după întâlnirea cu Inorogul, o reală metamorfoză, mai radicală, aș spune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ș-ar fi aflat. Care lucru, precum de firea șoimului departe să fie cine poate să nu știe?"18 Mai mult decât atât, același ticălos, dar nu lipsit de intuiție personaj observă cum aceste valori, odată asumate, corup firea versatilă, lacomă, rapace a păsării de pradă. Morala învăluită pe care Cantemir o induce cititorului se limpezește: noblețea este o chestiune de comportament, de valori asumate, de principii trainice netrădate. După acest moment revelator, Șoimul devine, spuneam, un cu totul alt personaj
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce pe dos. În Panciatantra, șacalul, fie că e vorba de Karațaka, de Damanaka, de șacalul albastru sau de ceilalți anonimi, este bârfitor și lacom, intrigant, șiret, deși nu lipsit de abilitate; în Kalila și Dimna protagoniștii preiau trăsăturile modelelor pe care le reproduc. Șacalul îi desparte definitiv pe leu și pe taur, preschimbând o frumoasă prietenie într-o rivalitate care se încheie tragic. Uneori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
principala teză a alegoriei lui Cantemir: dreptatea este atât de puternică, adevărul are atâta autoritate, încât ele pot îndrepta până și firile rele de la natură. Așa cum se întâmplă și cu alte personaje, Crocodilul își trădează nu numai datele firii sale lacome, distrugătoare, ci și faima de monstru absolut, de devorator, de Leviathan. Rațiunea învinge instinctul și corectează, atunci când este pusă în slujba dreptății, și alcătuirile naturii iată mesajul lui Dimitrie Cantemir. Index A Aelian, 56, 135, 184, 214, 237, 239, 246
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fiecare cuvânt românesc, trasează linia de demarcare foarte clar: traduce în latinește urmare prin imitatio și râvnă prin æmulatio (Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php). 21 Iată câteva contexte pentru conotațiile "diabolice" ale râvnei: "Vede lacomul scula străină/ Și-îndată o râvnește - dracu-învită", spune un vers din Țiganiada. Și altundeva: "Poetul zice că omul e așa de ticălos, cât face lucruri care dobitoacele nu le fac [...] cu mintea neașezată ș-acele puține ceasuri își otrăvește dându
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I. Bogdan în comunicarea prezentată. Mai târziu, Vasile Lupu în lupta cu hoardele tătărăști și-a chemat slujitorii ca „cine a vrea în dobândă să lovească pe tătari"... „și s-au găsit destui din neamul den hirea sa a moldovenilor lacomi la dobândă", spune Miron Costin (Opere alese, p. 125-126). Armata în dobândă este o curiozitate a timpurilor vechi, spune Ghibănescu. Domnul când pleca la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor; asta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slăbuți” acele vremuri de la sfârșitul veacului al XVIIlea, ni se atrage atenția că pe lângă acești „mâncători de moșii mari”, ca Prăjescu, Bicioc, Buhuși, Gavriliță, Neculai Racoviță, Miron Costin or Iordachi Ruset, fuseseră „mulțime de mâncători mai mici”, dar toți „tot atât de lacomi de pământ și veșnic la pânda chilipirurilor de acest soi”. Precum boieriile, însoțite de dregătorii, tot atât de pustiitoare deveniseră și domniile care se obțineau numai cu bani mulți, luați tot de la mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bătut obrazul, spunând, într-un esperanto expresiv: „Memory from my padre!“. În acel moment, șeful care superviza totul, un tip la vreo patruzeci de ani cu școala vieții imprimată pe chipul de mexican, a intervenit și l-a certat pe lacomul lui subaltern. Iar acesta, supus, mi-a dat ceasul înapoi! După care s-au volatilizat. Totul durase nu mai mult de trei minute, incluzând apariția și dispariția grupului. Ne uitam năuciți unul la altul, eu și romantica mea soție care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Primul vede capitalismul ca pe o lume a banului, al doilea îl vede ca pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
circulației"123, acest scop fiind satisfacerea trebuințelor, în timp ce circulația banilor sub formă de capital ,,este un scop în sine, căci numai înăuntrul acestei mișcări mereu reînnoite există valorificare a valorii"124. Autorul sesizează în acord cu datul genetic egoist și lacom al omului faptul că ,,mișcarea capitalului este nelimitată"125. Apoi definește categoria de capitalist. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt făcuți lacomi de către capitalism. Aspirația spre câștig este firească și normală, trăsătură comună a celui care muncește. ,,Un act economic ,,capitalist" trebuie să fie mai întâi unul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt făcuți lacomi de către capitalism. Aspirația spre câștig este firească și normală, trăsătură comună a celui care muncește. ,,Un act economic ,,capitalist" trebuie să fie mai întâi unul care se întemeiază pe așteptarea unui câștig prin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt făcuți lacomi de către capitalism. Aspirația spre câștig este firească și normală, trăsătură comună a celui care muncește. ,,Un act economic ,,capitalist" trebuie să fie mai întâi unul care se întemeiază pe așteptarea unui câștig prin folosirea șanselor de schimb, deci pe șanse
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi o lume a lăcomiei și a lipsei de reguli. Dimpotrivă, la originile sale capitalismul este un sistem al ascetismului și al reținerii în fața tentațiilor vieții. Acumularea a însemnat în primul efort de economisire și apoi de investire. Nu oamenii lacomi au stat la baza primelor forme de organizare capitalistă, ci oamenii care căutau, acumulau și cu prețul sudorii reinvesteau. Max Weber descrie cel mai clar aceste procese. El face distincția dintre defectele umane cum sunt lăcomia și dorința de a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cum foarte mulți dintre semenii noștri, crescuți și educați în sărăcie, deprind comportamente deviante legate de bani și gestiunea banilor. De cele mai multe ori se situează la poli opuși, devenind ori indiferenți față de bani, ori prea preocupați de bani și prea lacomi. Numai dincolo de asigurarea nevoilor de bază, chiar fiziologice, ființa umană poate aspira la fericire. În afara acestor nevoi, de hrană, de medicamente, de căldură, de minim respect social, adică de integrare într-o anume colectivitate, ființa umană este profund nefericită. Dezbaterea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cedată partidului sau conducătorului. Un alt motiv, sursă de anticapitalism, îl constituie orientarea antisistem a culturii 29. Tocmai pentru că marea majoritate a intelectualilor, scriitori, artiști, regizori, sunt de stânga, adică de partea ,,poporului exploatat", operele lor prezintă mereu pe omul lacom, lipsit de scrupule, în antiteză cu eroul principal, curat la suflet, care pierde bătălia cu viața din cauza modului greșit în care lumea este condusă și organizată 30. Această lume ,,prost făcută", este profund nedreaptă și ca atare, consideră oamenii de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ușii sau străjuit de plânsul și de lacrimile acuzaților: ci sufletul se retrage în locuri curate și nevinovate și se împărtășește din bucuria unui adăpost sacru. Iată începutul literaturii, iată sanctuarul ei (...) Oracolele vorbeau în versuri. Căci folosirea acestei elocvențe lacome și stropite de sânge este de recentă dată, fiind fructul unor moravuri stricate, inventate, precum te exprimai tu, Aper, pentru a fi întrebuințată ca o armă(...) De altfel, secolul acela fericit... nu cunoștea oratori și crime, avea însă din belșug
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
e milă de el? Opt ani în închisoare! - Nu, Jenia, nu! Nimeni n-o să-l închidă. Dacă Mila o să miroasă ceva, o să-l gonească, asta da. O să-l jupoaie de bani, o să ia și cămașa de pe el. E groaznic de lacomă de bani. El câștigă mult. Dacă stă la pușcărie, n-o să-i poată plăti ei mâncarea. Nu, nici vorbă, n-o să facă ea nici un scandal. Totul ia o altă întorsătură, e exact pe dos, Lialia răstoarnă tabloul a tot ce
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
bună credință și atunci când îi critici pe bătrâni pentru că votează aberant, și atunci când le spui tinerilor că sar peste cal în situații în care ar fi recomandabilă o scurtă cură de modestie, și când îi spui stângii că e cam lacomă pentru o țară atât de săracă, și când tragi de mânecă dreapta că ar fi cazul s-o lase mai moale cu șperțurile către populație. Îl scriu doar pentru a constata că viața publică românească a devenit irespirabilă în mare
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
doar un simplu gest de aducere aminte, ci și o construcție mult mai viguroasă și mai profundă care privește atît o prezență artistică mult prea repede uitată, cît și vitalitatea operei înseși ce nu poate fi înfrîntă nici măcar de amnezia lacomă sub a cărei stăpînire intrăm, de atîtea ori, cu o ușurință suspectă.
O expoziție Georgeta Năpăruș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16618_a_17943]