1,876 matches
-
efectuat biopsii musculare înainte de exercițiu și la încărcături de lucru sub, la, și peste pragul anaerob (PAN). Green (1990) a raportat că PAN determinat prin schimb de gaze nu a corespuns cu PL determinat printr-o creștere abruptă a concentrației lactatului sanguin (puterea asociată cu PL a fost de 771 kg/min, în timp ce puterea asociată cu PAN a fost de 1200kg/min), și că creșterile în glicoliza musculară (determinate prin biopsie musculară) au apărut înainte de detectarea PL sau PAN ( la echivalenți
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost de 1200kg/min), și că creșterile în glicoliza musculară (determinate prin biopsie musculară) au apărut înainte de detectarea PL sau PAN ( la echivalenți ai ratelor de lucru mai mici de 50% din VO2max). Gladden în 1983, a demonstrat că pragul lactatului este un parametru evaluator mai bine cotat decât pragul anaerob. Aceste rezultate sugerează că este probabil ca PAN să nu se potrivească cu PL când se folosesc protocoale standard cu exerciții incrementale. În sprijinul acestor descoperiri, Poole și Gaesser (1985
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost atins la o încărcătură de lucru și un procent din VO2max mai mari decât PAN (p < 0,05%). A concluzionat că diferențele observate între PAN și PL la acești subiecți pot fi explicate prin variații ale difuziunii sau eliminării lactatului. Aceste date susțin și noțiunea că PL și PAN nu indică neapărat același fenomen. Au existat și alte abordări pentru examinarea validității „pragului anaerob” ca indicator al unei creșteri abrupte în lactatul sanguin în timpul exercițiului incremental. Hagberg (1980) a examinat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi explicate prin variații ale difuziunii sau eliminării lactatului. Aceste date susțin și noțiunea că PL și PAN nu indică neapărat același fenomen. Au existat și alte abordări pentru examinarea validității „pragului anaerob” ca indicator al unei creșteri abrupte în lactatul sanguin în timpul exercițiului incremental. Hagberg (1980) a examinat relația dintre lactatul sanguin și ventilație la pacienții cu sindromul McArdle. Unor asemenea pacienți le lipsește enzima fosforilază și astfel nu prezintă un răspuns al lactatului sanguin în timpul exercițiului crescător. Ei posedă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
susțin și noțiunea că PL și PAN nu indică neapărat același fenomen. Au existat și alte abordări pentru examinarea validității „pragului anaerob” ca indicator al unei creșteri abrupte în lactatul sanguin în timpul exercițiului incremental. Hagberg (1980) a examinat relația dintre lactatul sanguin și ventilație la pacienții cu sindromul McArdle. Unor asemenea pacienți le lipsește enzima fosforilază și astfel nu prezintă un răspuns al lactatului sanguin în timpul exercițiului crescător. Ei posedă, totuși un prag anaerob (în studiul din 1982 efectuat de Hagberg
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
indicator al unei creșteri abrupte în lactatul sanguin în timpul exercițiului incremental. Hagberg (1980) a examinat relația dintre lactatul sanguin și ventilație la pacienții cu sindromul McArdle. Unor asemenea pacienți le lipsește enzima fosforilază și astfel nu prezintă un răspuns al lactatului sanguin în timpul exercițiului crescător. Ei posedă, totuși un prag anaerob (în studiul din 1982 efectuat de Hagberg acest lucru se întâmplă la o rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
totuși un prag anaerob (în studiul din 1982 efectuat de Hagberg acest lucru se întâmplă la o rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la exercițiu în absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
din 1982 efectuat de Hagberg acest lucru se întâmplă la o rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la exercițiu în absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul nu lipsește). Hughes în 1982
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul nu lipsește). Hughes în 1982 a raportat de asemenea că lipsa glicogenului afectează atât PAN cât și PL. În studiul lui, PL a apărut la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
selectare a PL și PV. În consecință se pare că rezultatele obținute de către specialiștii amintiți anterior, susțin ipoteza că PV și PL sunt în mod independent mediate, continuând să pună sub semnul întrebării validitatea pragului ventilator ca predictor al pragului lactatului. Teste de sânge și alte metode de monitorizare ale antrenamentului Efectuarea unui antrenament de rezistență eficient, necesită o monitorizare exactă a schimbărilor survenite la nivelul capacității aerobe și anaerobe, ca și o controlare atentă a vitezelor de antrenament. Testele de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rezultatele testelor de sânge. IV. 1. Metode privind testele de sânge Testele de localizare a pragului anaerob au toate un lucru comun. Ele măsoară concentrația de acid lactic la o serie de repetări cronometrate, înotate la viteze progresive. Concentrația de lactat este trecută într-un grafic, în opoziție cu viteza de înot. Fig. 24 arată rezultatele unuia dintre cele mai des folosite teste de sânge. Sportivul a înotat de 6 X 300 m liber, cu o pauză de 1 minut între
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
concentrația maximă de acid lactic, din sângele sportivului, după efort. Timpii sunt trecuți pe axa orizontală, în metri pe secundă, astfel încât să poată fi transformați, și în alte distanțe. Timpii realizați sunt exprimați în minute și secunde, iar concentrația de lactat în mmoli/l, ambele valori fiind trecute în josul graficului. Primii 300 m au fost înotați în 3:50.00, iar concentrația de lactat, din sângele înotătorului a fost măsurată la 1.50 mmoli/l. Timpul celei de-a doua repetări
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi transformați, și în alte distanțe. Timpii realizați sunt exprimați în minute și secunde, iar concentrația de lactat în mmoli/l, ambele valori fiind trecute în josul graficului. Primii 300 m au fost înotați în 3:50.00, iar concentrația de lactat, din sângele înotătorului a fost măsurată la 1.50 mmoli/l. Timpul celei de-a doua repetări a fost de 3:45.00, cu un lactat de 1.50 mmoli/l. Concentrația de 2.00 mmoli/l a fost înregistrată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
graficului. Primii 300 m au fost înotați în 3:50.00, iar concentrația de lactat, din sângele înotătorului a fost măsurată la 1.50 mmoli/l. Timpul celei de-a doua repetări a fost de 3:45.00, cu un lactat de 1.50 mmoli/l. Concentrația de 2.00 mmoli/l a fost înregistrată la cea de-a treia repetare, la 3:38.00. Valorile ultimelor trei repetări au fost de 3.20, 6.20 și 9.6 mmoli/l.
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
00. Valorile ultimelor trei repetări au fost de 3.20, 6.20 și 9.6 mmoli/l. Timpii înregistrați au fost: 3:32.00, 3:25.00 și 3:22.00. Observăm că nu s-a înregistrat o creștere a lactatului sanguin de la prima la a doua repetare, cu toate că timpul s-a îmbunătățit cu 5 secunde. Vitezele acestor două repetări s-au aflat sub pragul anaerob al sportivului. În alte cuvinte, ele se aflau în zona de efort, în care energia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
doua repetare, cu toate că timpul s-a îmbunătățit cu 5 secunde. Vitezele acestor două repetări s-au aflat sub pragul anaerob al sportivului. În alte cuvinte, ele se aflau în zona de efort, în care energia a fost furnizată pe cale aerobă. Lactatul a crescut între a doua și a patra repetare (1.5 la 3.2 mmoli/l). Această creștere ne arată că, metabolismul aerob a devenit supraîncărcat, datorită faptului că acumulările de lactat din sânge au fost mai rapide decât îndepărtarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în care energia a fost furnizată pe cale aerobă. Lactatul a crescut între a doua și a patra repetare (1.5 la 3.2 mmoli/l). Această creștere ne arată că, metabolismul aerob a devenit supraîncărcat, datorită faptului că acumulările de lactat din sânge au fost mai rapide decât îndepărtarea acestuia. Pragul anaerob al sportivului a fost depășit, după cea de-a patra repetare, la o viteză de 3:32.00 pe 300 m. Ar fi fost o greșeală, dacă nu am
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 300 m. Această viteză este egală cu o valoare de 1.42 m/sec (300:212). O altă metodă, de a determina viteza, se realizează prin tragerea unei linii de la punctul, de la care începe creșterea liniară a concentrației de lactat, în jos, înspre axa orizontală. Avantajul exprimării vitezei de prag în metri/secundă este acela că ea poate fi mai ușor transformată în viteze pentru alte distanțe. De exemplu: viteza de prag pentru distanța de 100 m va fi 1
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Viteza, pentru antrenamentul de rezistență cu supraîncărcare va fi cu aproximativ 1-2 mmoli/l peste concentrația, la care se produce pragul anaerob. Din nou, viteza în metri/secundă se poate determina trăgând o linie în jos, de la aceste valori de lactat spre axa orizontală. Teste de sânge ar trebui făcute, tot la trei sau patru săptămâni pentru a stabili noi ritmuri de antrenament și pentru a determina dacă sportivul și-a îmbunătățit capacitatea aerobă. Figura 25 conține rezultatele, atât ale testului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dacă sportivul și-a îmbunătățit capacitatea aerobă. Figura 25 conține rezultatele, atât ale testului de sânge din figura 24, cât și cele ale unui al doilea test, făcut cu patru săptămâni mai târziu. Observăm că, la fiecare repetare concentrația de lactat, la al doilea test, este mai scăzută, la viteze relativ egale, față de primul test. Ca urmare, curba de viteză al celui de-al doilea test este mai joasă și s-a mutat spre dreapta. O deplasare spre dreapta a acestei
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și s-a mutat spre dreapta. O deplasare spre dreapta a acestei curbe este un rezultat excelent, pentru că, el reflectă o îmbunătățire a capacității aerobe a sportivului. Capacitatea sportivului de a înota cu aceleași viteze, dar cu o concentrație de lactat mai mică, în timpul celui de-al doilea test, înseamnă că, cantitatea de energie furnizată de metabolismul aerob este mai mare, iar cantitatea de energie furnizată anaerob a scăzut. Datorită acestor îmbunătățiri, înotătorul ar trebui să obosească mai încet, ca urmare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la aceste teste de viteză, cât și la toate vitezele, incluzând și viteza de concurs. Înotătorii ar trebui să-și stabilească valori mai mari ale vitezelor, pentru toate cele trei nivele ale antrenamentului de 86 rezistentă, atunci când curba vitezei de lactat se mută la dreapta, aplicând deci, principiul progresivitătii. Rezultatele celui de-al doilea test ne arată că, noua viteză de prag va fi la 1.46 m/sec, sau 1:08.5 pentru 100 m (3:25.5 : 3). Sportivul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
2 și 4 mmoli/l. Un test pentru determinarea pragului de 4 mmoli/l va fi descris mai întâi, pentru că el este cel mai popular. Pragul de 4 mmoli/l Mader și colegii (1976) sugerează folosirea unei valori fixe de lactat de 4 mmoli/l, pentru a identifica pragul anaerob, pentru că, majoritatea cercetărilor arată că, cei mai mulți sportivi pot menține viteze de înot corespunzătoare celor 4 mmoli/l pentru aproximativ 30 de minute. La viteze mai mari și concentrații corespunzătoare de lactat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]