2,513 matches
-
Chișinău, 1978; Adio, Cioco!, Chișinău, 1979; Înșiră-te, mărgărite, Chișinău, 1979; Crug, Chișinău, 1982; Har, Chișinău, 1982; Știubeiul cu povești, Chișinău, 1982; Cartea plaiului, Chișinău, 1986; Preapitorescul „La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: H. Corbu, Individualitate poetică și varietate artistică, „Nistru”, 1960, 1; Vitalie Tulnic, Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967, 52-57; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 91-92; Valeriu Senic, Imagini și catarsis, LA, 1982, 29
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
26; Teodor Tihan, „Obsesia verii”, ST, 1972, 8; Iosif Pervain, O nouă carte despre Lucian Blaga, TR, 1975, 7; Șerban Cioculescu, Lucian Blaga inedit, RL, 1975, 14; Dumitru Micu, Lucian Blaga în amintiri și documente, LCF, 1975, 16; Dan Mutașcu, Lebăda vorbitoare, SPM, 1975, 218; Valentin Tașcu, „Lucian Blaga inedit”, F, 1975, 6; D. Vatamaniuc, „Lucian Blaga inedit”, RITL, 1975, 3; Serafim Duicu, „Lucian Blaga inedit. Amintiri și documente”, VTRA, 1976, 5; Constantin Cubleșan, „Patima albă”, TR, 1976, 28; Dan Laurențiu
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
clară”. În alte fantezii câmpul poetic e traversat de figuri himerice, fiecare rostindu-și monologul de identificare, într-un ton de sfârșeală armonioasă și parfumată. Apar metafore revelatoare - „Tăcerea e un lac albastru pe care tainele se-avântă,/ Plutind ca lebede tăcute”, „Singurătatea e-o grădină în care zboară reverii”, iar muzicii i se recunoaște o putere divină: când sună o vioară, „plouă pe suflete foc izbucnit din adâncuri uitate”, „gândul străbate lumini și zări neștiute vreodată”, pe când volutele tânguioase ale
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
și convingerile nu prea are cum să rămînă anonim timp de patru ani, iar dacă nu simte nevoia să vorbească are atunci ca personalitate o greutate simbolică peste care nu se poate trece. Una e să fii mut ca o lebădă, în felul lui Blaga și absolut cu totul altceva e să taci fiindcă nu ești în stare de mai mult, în felul multor parlamentari autohtoni care practică muțenia. Probabil că absenții și cei care au votat împotrivă cînd s-a
Votul parlamentarului anonim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17153_a_18478]
-
tristețea oglinzilor, pref. edit., Iași, 2001; Mircea Streinul, Drama Casei Timoteu, pref. edit., Iași, 2001; Iulian Vesper, Glasul, pref. edit., Iași, 2001; Simion Mehedinți, Corespondență, pref. edit., Iași, 2001; Lucian Valea, Viața lui George Coșbuc, Iași, 2001; Traian Chelariu, Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. edit., București, 2002, În căutarea Atlantidei (fragmente noi), pref. edit., Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bălu, O altă perspectivă asupra „Gândirii”, APF, 1997, 10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
încerca salvarea acestor versificări, rămase fără efect prin scoaterea din contextul generator. Iar în secțiunea Lirice, în afară de imaginea reușită din Sentimentală - „Ca lacul înghețat, inert,/ Adoarme sufletu-mi deșert/ Și toate gândurile tac./ Icoana ta doar, neclintită,/ Stă ca o lebădă-mpietrită,/ Surprinsă de îngheț pe lac” -, se află doar stanțe stângace, descriptive. Primii comentatori ai Rimelor... au apreciat ca originală preocuparea pentru cei mici și umili, a căror suferință S. o înțelegea, devenind „cântărețul durerii resemnate”, cu „o notă de
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
culorilor, mișcărilor și formelor, purificate până la a deveni umbre, plutind ca într-o oglindă: „Pe-alei șerpuitoare se pierd ca două umbre, / Fazanii și păunii, mirați, înalță capul, / Pe magica oglindă alunecă o barcă, / În ea sunt două umbre / Și lebede în șiruri se pierd în depărtare”. În rest, se repetă până la saturație culori, miresme și sunete, urmărind confuzia senzațiilor în manieră simbolistă. Parabolele în proză din Cetatea cu porțile închise, în mare parte relecturi biblice, sunt totuși prea vizibile pastișe
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
cu sfeșnicele plopilor de aur”. Principalul model e Ion Pillat, de departe vizibil în Douăsprezece poeme într-un vers, dar ușor de identificat și în alte compuneri, unele - ca Răsar pe ape - cu o vagă tentă simbolistă: „Răsar pe ape lebedele lunii/ și în clopotniți orele se sting,/ miresmele din cupe de petunii/ peste pădurea liniștită ning”. Interogarea prin definiție include ecouri și din poezia de inspirație tradițională, scrisă chiar și înainte de primul război mondial, compatibilă fiind, de asemenea, cu accente
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca, 2002; C.U. 55 (autografe pe suflet), Cluj-Napoca, 2002; Salina de cărbuni, Cluj-Napoca, 2002; Republica Valentin, Cluj-Napoca, 2003; Românie dragă, Elveția
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
1; Petru Creția, O contribuție importantă a prozei moldovenești la cultura națională, LA, 1992, 26 noiembrie; Bogdan Popescu, Moș Chirpidin și... Vișnu, CC, 1994, 1-3; Ion Ciocanu, Geneza scriitorului (dialog cu Vasile Vasilache), „Basarabia”, 1994, 2-3; Andrei Hropotinschi, Pastorală cu lebădă, „Basarabia”, 1994, 7-8; Emilian Galaicu-Păun, „Povestea cu cocoșul roșu” sau Gâlceava lumii cu înțeleptul, „Basarabia”, 1994, 9-10; Ion Ciocanu, Harul căutării și găsirii de sine, LA, 1996, 4 iulie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 182-183, passim; Alexandru Burlacu, Critica în labirint
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
în Legea viei), întăresc impresia gravității întrebărilor despre sensurile existenței: „La împerecherea clipei și la desperecherea ei, / Un murmur blând, o rază ca de lună-aproape: De ce-au bătrânii ochii uneori mai grei / Și parcă-ar ține-așa de-o lebădă pe ape? // De ce-au părinții, parcă, tot un dor de spus, / Tot o pădure au și-o-nălbesc cu trunchii, / Copiii-n lume gata să izbească-n sus / Și să despice drum cocorilor prin unghii? // [...] Această lume-acum ce bântuie
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
și de solemnități în stilul parnasienilor și al simboliștilor. Z. scrie cu precădere despre eros, adunând în jurul lui toate figurile retoricii. În Umbra paradisului (1970), ca și în alte volume, se întâlnesc, din nou, „lunaticii crini” și „candelele muzicale”, „baletul lebedelor pe ape”, „clavirele de unde”, „asfințitul razelor în urne”, „carbonizatele păsări” bacoviene și toate celelalte simboluri de la începutul secolului al XX-lea, într-un discurs lent, țesut mărunt și complicat într-o oarecare măsură de prea multe aluzii. Nevroza simbolistă e
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
consumă într-un cadru maiestuos, cu lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților și instinctelor. Dat fiind momentul istoric, cartea avea să reprezinte un „cântec de lebădă” al unui gen cu o tradiție destul de consistentă, din producția editorială dispărând, odată cu instaurarea regimului comunist, nu numai scrierile de calitate, ci și literatura „de consum”, blamate ca „rămășițe burgheze” și ca mijloace de manipulare a proletariatului. În 1949, într-
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
Negri erau caii, negri erau,/ La mine nici nu s-au uitat”). Exuberanța naturistă e săgetată intermitent de sentimentul efemerității fenomenalităților, timpul e simțit acum ca o „sabie”. Titlurile unor volume sau cicluri includ și mai directe sugestii tanatice ( Cântecul lebedei, Masa tăcerii), nu sunt puține versurile ce anunță moartea, aluziv sau explicit: „Am fost nisip. Și-o să mai fiu.../ Nisip mai ales o să mai fiu... o să fiu...”, „Calul morții mele era, - calul morții era”, „Toate cântecele au un sfârșit,/ Un
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
comunitară. Avantajul principal al etichetei ecologice este dimensiunea sa europeană. Produsul care are această etichetă ecologică atribuită de către un stat membru al Uniunii Europene poate fi folosit în toate celelalte state membre. Cele mai cunoscute etichete ecologice sunt: Îngerul Albastru, Lebăda Nordică, NF - Environnement. Îngerul Albastru a fost lansat în Germania prin Agenția Federală de Mediu, Juriul de atribuire a etichetei ecologice și Institutul de Asisugrare a Calității și . Povestea de succes a Îngerului Albastru continuă de aproape 25 de ani
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
succes a Îngerului Albastru continuă de aproape 25 de ani. Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. Îngerul Albastru apare mai des pe produsele de hîrtie, lacuri și vopsele, dar și pe produse care consumă benzină sau gaz. Lebăda Nordică este eticheta ecologică nordică oficială. În 1989, Consiliul Nordic al Miniștrilor Consumației a introdus acest sistem de etichetare ecologică a produselor, comun pentru Suedia, Finlanda, Norvegia și Islanda. Ca și Îngerul Albastru, Lebăda Nordiică atestă ca un produs, respectă
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
produse care consumă benzină sau gaz. Lebăda Nordică este eticheta ecologică nordică oficială. În 1989, Consiliul Nordic al Miniștrilor Consumației a introdus acest sistem de etichetare ecologică a produselor, comun pentru Suedia, Finlanda, Norvegia și Islanda. Ca și Îngerul Albastru, Lebăda Nordiică atestă ca un produs, respectă mediul, fiind la fel de performant ca și celelalte produse destinate aceleiași folosințe. Această etichetă se regăsește cel mai des pe produsele de hîrtie, produsele de întreținere a automobilelor și produsele de curățire a textilelor. Eticheta
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
ani, după care criteriile sînt revizuite iar firma trebuie să solicite o nouă licență. Lebăda ia în considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie primă pînă la deșeu - deci pe parcursul întregului ciclu de viață a produsului. De asemenea, Lebăda stabilește criteriile referitoare la calitate și performanță. Produsul trebui să prezinte caracteristici cel puțin la fel de bune ca și alte produse similare. Marca NF - Environnement reprezintă eticheta ecologică franceză. Creată în 1991, această marcă este proprietatea 201 AFNOR. AFNOR asigură gestionarea
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
Și cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el! Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cererea evaluatorului; - să identifice numărul de obiecte pe un desen în care sunt suprapuse mai multe contururi de obiecte (figurile Abelson). 2.2. Să recunoască imagini: - să recunoască imagini simple (cerc, pătrat); - să discrimineze între imagini aproximativ similare (între o lebădă și o gâscă, între o pisică și un iepure); - să descrie un șir de imagini în ordine logică; - să descrie, din memorie, obiecte; - să completeze desene lacunare; - să recunoască desene schematice. 2.3. Să recunoască culorile: - să numească culorile unor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Don Carlos, infante de Spania, București, 1955; Jules Vallès, Jacques Vingtras, I-III, pref. Silvian Iosipescu, București, 1956; A. N. Ostrovski, Soare cu dinți, București, 1957; Al. Galici, Ne vom aduce aminte, București, 1957; H. Chr. Andersen, Povestiri, București, 1958, Lebedele, București, 1962; Crăiasa zăpezii, București, 1974; Tao Iui, Furtuna, București, 1958; Mao-Tze-Dun, Poeme, București, 1959; Lesage, Istoria lui Gil Blas de Santillane, I-II, introd. N.N. Condeescu, București, 1960; N. Pogodin, Teatru, București, 1960; A.P. Cehov, Doamna cu cățelul și
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
în orizontul meschin și sufocant al „târgurilor unde se moare”. De aceea, ca romancier, P. nu va agrea experimentul (într-o epocă, ce-i drept, de mari tentații), cu câteva excepții: Simfonia fantastică, un fel de trenă și cântec de lebădă al introspecțiilor sale psihanalitice din nuvele, și Baletul mecanic, roman de aventuri exotice, amalgamând supoziții psihanalitice cu elemente de senzațional cosmopolit și fantastic hoffmannesc. Se va fixa în formula romanului de tip tradițional european, cu obârșii în Balzac, Zola, Daudet
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
treceri, cu reminiscențe din spiritul lui Lucian Blaga, transpare și în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de toamnă). Ultimul poem, cântec de lebădă al poetului, se încheagă dintr-o metaforă a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung/ în marele port” (Nautică). SCRIERI: Vâslind pe apele
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]