27,128 matches
-
o uimitoare (pentru mine, atunci) sagacitate. Această descoperire nu a însemnat din punctul meu de vedere o demitizare a literaturii și nu a reprezentat o pierdere. Lectura unui text în cunoștință de cauză m-a pasionat la fel de mult ca și lectura ingenuă. La facultate (la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său decis de a distinge valoarea estetică de alte valori ale unui text, m-a învățat să citesc literatura ca literatură, ceea ce venea în continuarea lecției primite de la Ibrăileanu
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
fluxul memoriei le reproiectează. Desigur că melancolia va iriza imaginile copilăriei trăite de poetă în satul argeșean, într-o ambianță asemănătoare, nu doar în spirit dar și în fapte, cu aceea din scrierile lui Marin Preda. Melancolia va însoți evocarea lecturilor împătimite, din adolescență și de mai târziu, va lumina afectuos aducerile aminte despre vechii prieteni din mediul literar și din alte medii. Cât privește sarcasmul, acesta exprimă, fără doar și poate, un temperament, o pornire a firii, o predispoziție. Dar
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
le trezește: o admirație covârșitoare pentru eforturile de presupus dincolo de fiecare tom în parte, dar/ și o inhibare instantanee provocată de imposibilitatea controlului eficient al informației cuprinse aici. Practic, fiecare „plimbare tematică” — iertat să-mi fie barbarismul intertextual, dar despre lectura unitară și liniară a opt mii de pagini recunosc că nu pot vorbi — prin Proverbele... mi-a reconfirmat o atare reacție duplicitară. Pe de o parte, pentru a ajunge înaintea cărții, trebuia să particip, întotdeauna, la un mic dar foarte
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
a ajunge înaintea cărții, trebuia să particip, întotdeauna, la un mic dar foarte ofertant ritual academic: volumele, aflate în „fondul de patrimoniu”, trebuiau transportate cu grijă, cu căruciorul, căci altfel este omenește imposibil, cale de trei etaje, până în sala de lectură. Excedată de masivitatea cărților, văzând cu greu ceea ce se întâmplă dincolo de ele, reinventam ideea că mă aflu înaintea unei surse imbatabile și, oricum, inepuizabile, aproape un panaceu pentru orice fel de subiect. Numai că, așa riguros clasate cum par (v.
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
care nu ai primit firul Ariadnei. În consecință, te poți descurca pe traiecte scurte, dar nu este deloc sigur că, în felul acesta, descoperi soluția și găsești ieșirea. Nu mă tentează generalizările, dar îmi vine să cred că reacții de lectură cât de cât asemănătoare trebuie să fi determinat receptarea absolut aberantă a acestei opere în cultura românească. Am în vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
ce aveau să schimbe gîndirea a generații întregi. Unii au retractat. Alții, puțini, au tăcut. Kant spune că a retracta este o trădare, pe cînd a tăcea în fața autorității, poate fi o salvare... Așadar, măcar unii tăcură... Cartea, de fapt lectura, instrucția, însușirea valorilor universale, îi ajutară pe mulți să-și păstreze în sinea lor nealterată gândirea. De sărăcie, greșeala de a intra în partid în 1945, ca să pot să fiu primit ca student la căminul Pache și să pot studia
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu defecțiunile de traducere semnalate mai sus, cu absența unor criterii unitare de editare, care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
EGO ... VLVS VOT(um) P(osui); VIVATIS IN DEO; IN (Christum) VNVM (victoria); UTE(re) FEL(ix)) (p. 20, 27, 119, 143, 177, 179, 219, 227, 233-235, 259, 262, 271-272, 273, 418-422) și cele care au pro pus o nouă lectură inscripției OMAHARVS de pe inelul nr. 3 din mormântul de la Apahida, respectiv † [Ex theou] OM(onu)A HAR(is) VG(ia) - „De la Dumnezeu înțelegere, noroc și sănătate” (p. 456-468). O culegere de studii de istorie culturală a unei perioade care, așa cum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unii reprezentanți ai spiritualității europene, de origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se disting cu pregnanță direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe unele intuiții și viziuni, stimulate de lecturile tinereții și ale copilăriei, de prezența în salonul roșu al mamei, dar și în biblioteca tatălui, a unor personalități marcante ale vremii (Carl Schmidt, Helene von Nostiz, Andre Germain, Hermann von Kayserling, tînărul pe-atunci, Sergiu Celibidache...). Cu astfel de
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
personalități marcante ale vremii (Carl Schmidt, Helene von Nostiz, Andre Germain, Hermann von Kayserling, tînărul pe-atunci, Sergiu Celibidache...). Cu astfel de mentori, nu este de mirare că Nicolaus Sombart nu s-a mai putut despărți niciodată de modelul unei lecturi sociologice a istoriei și a fenomenelor culturale, conform dichotomiei antropologice masculin/feminin. Însăși cultivarea utopiilor proprii iluminismului, culminînd cu viziunea unei societăți a viitorului de tip matriarhal, în care femeii să-i revină rolul decisiv, reprezintă în scrierile lui Nicolaus
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și o teorie a seducției bazată pe principiul plăcerii (mai cu seamă intelectuale, dar avînd certe valențe erotice) întregesc oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un vechi adagiu latin: cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail și ingredientele provenite din incursiunile cognitive în teritoriile pînă nu de mult tabuizate, ale erotismului și sexualității. Femeia este viitorul bărbatului nu are
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Fiecare relectură e descoperirea unui text necunoscut. Constatarea rămîne valabilă oricît de clasic ar fi autorul citit, oricît de tocit-clișeizate căile de acces la opera lui. Poemele lui Eminescu poartă, vor purta, în orice moment, pentru oricare cititor, surpriza necunoscutului. Lectura lui Eminescu e, în mai mare măsură decît a oricărui alt autor român, una hipnotică. În dublul înțeles al cuvîntului. Dar poemele din volumul editat de Casa Radio sînt necunoscute la modul propriu. În 1991, în primul număr al revistei
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai pot să dorm: bucurie, grijă, teamă, inutilitate, moarte... Moartea mea, moartea lui. Se va naște pentru a muri...(...) De ce leg nașterea copilului de... moartea mea?“ Cu o juvenilă pasiune, Bujor Nedelcovici practică lecturi din autori fundamentali spre a-și lămuri principiile vieții, spre a se limpezi lăuntric. Lecturi nu o dată cu mize contradictorii, în care situație înclină spre cele dătătoare de înseninare și chietudine, de „înțelepciune“. Dacă Meister Eckhardt îi provoacă „o stare de
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
moarte... Moartea mea, moartea lui. Se va naște pentru a muri...(...) De ce leg nașterea copilului de... moartea mea?“ Cu o juvenilă pasiune, Bujor Nedelcovici practică lecturi din autori fundamentali spre a-și lămuri principiile vieții, spre a se limpezi lăuntric. Lecturi nu o dată cu mize contradictorii, în care situație înclină spre cele dătătoare de înseninare și chietudine, de „înțelepciune“. Dacă Meister Eckhardt îi provoacă „o stare de liniște, seninătate și încredere în tot ce reprezintă au-delà de nous“, Nietzsche „este vital, iar
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
volumul al III-lea a primit Premiul pentru Cartea Anului pe 2003 al României literare) și că notele autoarei ne erau cunoscute. Dar, așa cum spicuiește recenzentul anumite pasaje, ne devine evident un lucru peste care am trecut prea ușor la lectura volumelor. Se știe că d-na Lovinescu, prezență emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidență!, exact în zilele în care se anunță încetarea funcționării postului de radio), a fost o țintă permanentă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
formula de expunere a subiectului: „istoria” propriu-zisă e o poveste narată progresiv, dar, în contrapondere, există un fabulos joc al notelor bibliografice și al comentariilor parantetice. Această dialectică a „nocturnuluiu” și a „diurnului”, a vizibilului și a invizibilului induce la lectură o tensiune suplimentară. Fără a reabilita neapărat — așa cum se întâmplă adeseori în istoria culturală sau în istoria pur și simplu — virtuțile imaginarului în studiul unei perioade turbulente, Vladimir Tismăneanu nu refuză speculațiile de natură contra-factuală: ce-ar fi fost dacă
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și o dezolare persistentă: prin jocul întîmplării, oricare țară își poate alege varianta funestă de existență, cufundîndu-se în marasm (cu delicii ori cu resemnare - depinde de ce categorie a populației avem în vedere) și
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Breban, la 70 de ani. Adevărat, deși de necrezut: autorul Bunevestiri și al Animalelor bolnave a atins vîrsta patriarhilor. România literară îi urează “La mulți ani!”. Directorul revistei este, de altfel, prezent în numărul omagial cu o amintire. Iar “noua lectură” a d-lui Alex Ștefănescu din ultimele două numere (7 și 8) ale României literare îl are, ca “subiect”, deloc întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22, ultimul număr (729) din februarie: unul al d-lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme și scrierile de prim-plan studiate în școală sau care ar putea completa profitabil lectura și imaginea scriitorului. E un program editorial întru totul lăudabil ca proiect, din care au apărut 30 de astfel de micromonografii, însoțite de antologii de texte. Controversele pot începe de la pretenția colecției de a configura un canon, de a propune
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
luni din viață, insistând asupra unor momente care i-au semnat destinul uman și scriitoricesc și care ar putea fi sintetizate în trei mari capitole: boala, fascismul și războiul. Suferind în adolescență de o tuberculoză osoasă care îl împingea către lectură, recluziune și acutizarea spiritului de observație și analiză ca și pe Max Blecher, tânărul Alberto nu și-a putut încheia studiile - lucru care i-a provocat un permanent complex de inferioritate mascat cu delicatețe, după cum amintesc cei care l-au
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
dorința atît de răspîndită de a umili și frustra; liberi față de propria condiție, erau la fel de liberi și față de ispitele oricărei alta dintre cele cunoscute. Trăiau sub cupola iluziei, în afara mediocrității cotidiene, visînd - asemenea lui - o altă lume. Fantasmagoricul univers al lecturii căpăta relief și concretețe chiar aici, sub ochii lui; socialiștii îi vor fi părut lui Istrati reprezentanții în real ai ficțiunii” (p. 121). Panait Istrati era un actor cunoscut și activ în mica lume a socialiștilor români (printre altele, era
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
găsit expresie românească prin intermediul poetei din Cluj: Dante „Divină Comedie”; Petrarca „Rime și Cantonierul”; Boccaccio „Decameronul”; Michelangelo „Rime”; Leopardi „Canturi” etc., etc. Întâlnirea Etei Boeriu cu „Divină Comedie” s-a produs Încă din primii ani de studenție, În cadrul cursurilor de «Lectură Dantis», sub Îndrumarea profesorul Umberto Cianciolo, viitorul ei soț. „Fervoarea cu care așteptăm acest curs, Încântarea cu care ieșeam de la el, freamătul lăuntric În care Începusem să deslușesc, nelimpede Încă, acea «corrispondenza d'amorosi sensi» care se statornicea Între Dante
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
mai puțin se știe însă despre cum funcționa în mod concret aparatul cenzurii comuniste. Cum era el organizat? Exista o regulă a intervențiilor în texte în funcție de categoriile de abateri de la „corectitudinea editorială” sau se acționa spontan, în funcție de primele impresii de lectură și de (in)dispoziția cenzorului? Erau citite toate cărțile sau erau urmăriți doar anumiți autori cu antecedente tulburi în relația cu regimul comunist? Verdictul asupra șanselor unei cărți de a fi publicată era dat de o singură persoană sau de
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
considera că e exterior, nedemn de interes pentru atenția lui. Cu un oarecare accent ardelenesc, fiu al unui preot din preajma Sibiului, Emil avea un debit potopitor, uneori exploziv și o expresie pregnantă, fulminantă”, „fața lui Emil Cioran în sala de lectură mă impresiona prin dezgustul care se întipărise pe ea. Privea totul și se privea cu dispreț. Privirile lui, gesturile lui exprimau o silă adîncă”. Pe Mircea Eliade, în ciuda strădaniei, e greu să-l prindă într-un portret: „blond, nici înalt
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
un cutremur magnetic ți-ar fi smuls ființa din rădăcini și apoi în clipa trezirii să redevii nou născutul care va ști în adevăr, înaintînd în viață să pună preț pe ea” (Un hipertext îndrăgostit). Aci intră și notele de lectură, cu implicarea, caldă moralmente, a mărturiei de sine: “Stărui de-atîta vreme asupra studiului despre diferență și repetiție la Gombrowicz și Deleuze.// Pe măsură ce înaintez, intuind perfect comedia literaturii transcrisă de polonezul meu preferat, înțeleg că eu însămi sînt o rotiță stricată
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]