4,107 matches
-
văzut primul pom înflorit”). Deși declară nonșalant: „Sunt primăvară ajunsă-n toamna vieții”, poeta nu se sfiește să mărturisească: „Dă buzna viața-n mine de o vreme” și, pe nebănuite, „Pășesc pe stradă/ și nu știu/ în taină/ cine îmi leagănă lin pașii/ și cine mi-i repede-n graba zilei” („Dă buzna viața-n mine de o vreme”). Impetuos, așa cum vin unele trăiri amânate nepermis de mult, poeta simte cum munți de iubire se cațără pe sufletul său : „Astăzi/ pe
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
transparenți/ să-ți poți oglindi chipul de Dumnezeu”. Se pare că Olgăi Alexandra Diaconu iubirea îi este de ajuns ca să trăiască și nu mai cere nimic altceva, pentru că, firesc, din iubire decurg toate: „Dacă numai iubirea ar fi/ să ne legene,/ ar crește spicele/ singure-n câmp -/ le-ar uda păsări/ cu boabe de rouă/ rotite de vânt// Dacă numai iubirea /ar fi să ne legene,/ pleava ar zbura singură / deasupra spicelor/ și-am simți cai/ cum se supun bicelor/ pe sub
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
nimic altceva, pentru că, firesc, din iubire decurg toate: „Dacă numai iubirea ar fi/ să ne legene,/ ar crește spicele/ singure-n câmp -/ le-ar uda păsări/ cu boabe de rouă/ rotite de vânt// Dacă numai iubirea /ar fi să ne legene,/ pleava ar zbura singură / deasupra spicelor/ și-am simți cai/ cum se supun bicelor/ pe sub veșmânt// Dacă numai iubirea ți-ar lumina chipul,/ nici n-ai mai fi -/ ai fi un nor/ alb de lumină/ printre stihii.” („Dacă numai iubirea
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
omului Martie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe, cale de câteva grădini și case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioși la vecernie și la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curți - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalți și câteva straturi ofilite de flori, lăsate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
al omuluiMartie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe, cale de câteva grădini și case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioși la vecernie și la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curți - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalți și câteva straturi ofilite de flori, lăsate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
buni încă. Dulci amintiri ce fug pe strune de vioară, se adună că un mănunchi de nuferi în mâinile- i catifelate de copil. Cu pași mărunți, timizi, plutesc sfios spre Ea . Crampei de răi, o lume de vis unde mă legăn lung în mâinile senine ale mamei. Zâmbetul cald al soarelui șoptește dulci promisiuni florilor împovărate cu mărgăritare de roua. Licuricii îi dau podoabe de stele, strălucind în văpaia lunii. Luceferi blânzi îi calcă în împărăție, aducând cu ei bucurie, puritate
CRISTIANA SORINA GHEORGHIU -CÂŞTIGĂTOAREA TROFEULUI CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA [Corola-blog/BlogPost/358352_a_359681]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului N-am pus, măicuță, astă-noapte, n-am pus pe ochi o geană; tot auzeam o voce pe mine cum mă cheamă: cânta duios și dulce și mă legăna, tu erai, mămucă, de mică-ți știu eu vorba, alintul tău din palmă curgea pe fața mea... și m-am trezit, măicuță, în zori de dimineață, vioaie, jucăușă și-aveam un chef de viață! Te-am luat în brațe, ți-
SĂ NU MĂ LAŞI, MĂICUŢĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358380_a_359709]
-
senine. Dar tu lasă, mai lasă fereastră deschisă spre inima norilor, ascultă dorurile plutind pe aripa cocorilor și-n miezul aprins al cântărilor, las-ți tu, iubire, lumina visărilor. Le voi primi în căușul inimii mele înflorită-ntr-un vis legănat lângă stele. Leonid IACOB Prieteni, îmi cer iarăși scuze. Mai am puțin de lucru la proiectele legate de copiii de la cenaclul pe care-l păstoresc. Peste câteva zile voi termina și voi răspunde comentariilor voastre scrise cu atâta bunătate. Vă
CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358410_a_359739]
-
către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
să le vezi...În Cetatea Sanctuoarelor Solare, n-ai visat și tu - nu-i mult de atunci - că ți-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu brațele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
înconjurase de perne și îi cînta încetițor copilașului abia schițat din burtica ei despre mămica cea iubitoare și despre cocoșelul de tăticu cel afumat de bucurie pentru că, fetița mamii, bărbații ăștia sînt niște copii mari, pe care trebuie să-i legeni ca să adoarmă și să le mîngîi frunțile în somn cînd visează urît și gem încordați, dar tăticul e bun și ne iubește pe amîndouă ... Ce înțelegea oare plodulețul ce prindea viață încetul cu încetul, cu răbdare și cu dragoste, ocrotit
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
dorința, s-a răsucit încet cu fața la el și, beată de iubire, a îngenunchiat și, ca într-un ritual ancestral, l-a omagiat pe zeul cel puternic, care se zbătea între buzele ei fierbinți, înflorind ca un nufăr sălbatic. Cerul se legăna în jurul lor, apa rîului fierbea de emoția neașteptată, și creația renăștea iarăși, din ea însăși, inundată de fericire. Mancuse își dorea în acele clipe ca eternitatea să-l încremenască în acea stare eternă a dăruirii depline, dar clipele au altă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un sanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ în lumina rugii teribile:/ Să fie odată duminica-n numele/ acestor palide stele de șorț/ Umărul meu (siguuur și singur)/ Va legăna/ Gurile-acestea nu se deschid decât să se umple/ Vocea mea ce patina ciudată/ Cândva chiar credeam că mă poartă/ Culeg ierburi mirositoare/ Semn că-s pusa pe fapte mari”. Remarcabile și câteva poezii în care sunt captate sugestiile contradictorii ale
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
vreme proastă, Vin moși cu-un dar - să nu mai doară Aceste trupuri de povară, Ce au purtat comoara voastră - Încet, ne cocoșăm, de-a rândul, Ne șubrezim de igrasie, Din tot ce-am fost, rămânem Ție, Să ne mai legeni, Doamne, gândul - Ba am uitat unde-i bastonul, Ba nu mai știm unde e casa, Ba am plecat cu tot plutonul Să ne mai umple-o pâine, plasa - Vin moși, mereu, și pleacă moșii - Ce dar pe lume să mai
COLINDĂ DE MOŞI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358003_a_359332]
-
ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. Azi, sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , scârțâi într-un cântec din tine căzut. O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Mâine, pe strada desculță, pierdută în tropotul trăsurilor, voi trece ca un gând
PRIMA FILA DIN JURNAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358022_a_359351]
-
Municipale „Nicolae Velea”, acordat pentru frumusețea poemului într-un vers Adina Enăchescu, Râmnicu Vâlcea Premiul revistei „Pietrele Doamnei”, acordat pentru sensibilitatea cu care scrie eseuri despre lumea sfântă a satului Zenovia Zamfir, Râmnicu-Vâlcea Premiul „Gheorghe Tomozei”, acordat pentru volumul „Se legănau mestecenii în vânt...Icoane din Surpate”, o frescă a vieții la țară păstrate în cufărul inimii George Voica, Râmnicu-Vâlcea * Festivitatea de premiere nu va mai avea loc din motive financiare, urmând ca diplomele să fie trimise prin poștă. Mulțumim tuturor
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
nimic mai mult, nimic mai puțin decât o hemoragie de suflet, așa cum afirmă în “Poem de sfârșit”: “Un scaun, o masă, un vis,/ o tăcere,/ o hemoragie de suflet,/ un rând pe crucea din cimitir” (p. 119). Fiecare vers e “legănat de ciutura spartă/ a fântânii crescute înăuntrul/ ierbii din mine” (Idem), căci vine din visul ce-l acompaniază pretutindeni pe poet, ori din fântâna tainică situată la rădăcinile ființei. Prof. dr. Terezia FILIP Referință Bibliografică: RECENZIE / George Baciu : Confluențe Literare
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
neomenești,/ Să uit de tânguire și virtute,/ Pe drumul rătăcirilor lumești.// Ci-ntemnițată-n umbrele trecute,/ Tăcerea doare... spre a ști că ești!..." (Neliniști) Poetul mânuiește cu măiestrie sugestia pentru a ne transmite gânduri și sentimente, zestrea unei cromatici sufletești tulburătoare: „Se leagănă, de somn, cărarea,/ Pe umbre lungi, mereu mai lungi,/ Învăluind în vis uitarea.../ Cât timp îți trebuie s-ajungi?"// (Tu poate știi). Precum în operele marilor poeți, într-o viziune largă, întâlnim și în creația poetului Adrian Erbiceanu sentimentul cosmic
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
roagă să nu-i dau dorul în vileag. Ca într-un dans mi-a cuprins trupul și inima e lăutar; as vrea să- l mângăi, seva toată s-a scurs, adapă un lăstar. Doar cântecul tăcerii mele poate să-l legene ușor, căci vine toamna prin inele; m-apucă și pe mine-un dor. Un dor de zilele în care eram numai o rămurea; chiar de eram neînsemnată, toți poposeau la umbra mea. Dar s-au dus vremurile-acelea... și iată toamnă
CONDAMNARE AUTUMNALĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358091_a_359420]
-
Zada! Pe tine te iubesc, Ție întotdeauna mă destăinuiesc. Păstrează secretul în taină, căci lumea ... Se apropie de fântână. Apoi cu glas tare. ). E clipa să începem rugăciunea. Apropie urniciorul de izvor. Se aude picurând apa.). “Fântână sacră, ce porți legănat la sân Izvorul plăpând de la Istrul bătrân, Pe care divinul Zalmoxe l-a pus de strajă Ca sacrul pământ să-l țină sub pază. Mi-e sacră credința ca picurii tăi, Regelui dă-i biruință, moarte dușmanilor săi!” ( Se retrage
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
pot aprinde pe malurile mele. Sunt același fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. Floare-de-colț Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. Floare-de-lotus Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele crescute în primăvara morții mă dor... Flori de lotus orbecăiesc prin sufletul meu într-o goană nebună... și cântă. copyright: Viorela Codreanu Tiron/ www.nomenartis.ro
SUNT DOAR UN FLUVIU ANONIM de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358107_a_359436]
-
de suspensie, Ce completează cu puțin suspans Neliniștea frazelor și-a nerostitelor cuvinte. Eu sunt... semnul de mirare, Ce se străduie să-și nască punctul, În sisificul chin al gândurilor. Iar tu ești... contrapunctul tuturor semnelor, Întruparea unei perfecte topici. Leagănă fraza în acordurile-ți harpice, Pe unda cratimei, pe firul virgulei ! Punct ... și de la capăt ! Cu dragoste, Gheorghe A. Stroia Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, POETEI ȘI PROZATOAREI MARICICA STROIA! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 588, Anul
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ZIUA NAȚIONALĂ Nu păși azi cu sfială, Nu lăsa speranța-n vânt! Azi, e Ziua Națională, Noi avem un legământ! Dragi români, aveți o mamă Ce cu drag v-a legănat, Azi nici nu băgați în seamă Cât de mult v-ați depărtat! Risipiți în lumea-ntreagă, La câștig și-un trai mai bun, Puțini pot să înțeleagă, Dorul de pământ străbun! Azi, e Ziua Națională Și nu poți uita ușor
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
musulmană se află în luptă necurmată, și acum, când se apropie timpul ca să se curme lupta dintre musulmani și muscali și să se înceapă o altă luptă, dintre muscali și lumea modernă, noi, poporul pe care lumea modernă l-a legănat în cele mai îndrăznețe iluzii, noi am vărsat sânge și am jertfit mult spre a face ca rușii să înainteze la poarta Constantinopolului și ca lupta între ei și lumea modernă să urmeze cât mai curând!” În același articol, Eminescu
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 521 din 04 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La masa tăcerii, mă așez că Brâncuși, port zborul că vina și iubirea-n sărut, am ochiul o lance și soarele scut am dorul iubirii legănat de avânt. Mă așez la masa tăcerii, tăcerile toate fiind un sărut, adulmec și pașii și ochii și gură înmugurind la mine-n gând. Te caut în parcul ce-i nins cu zambile, tot caut brândușa din crâng, cu inima
MASA TACERII de PETRU JIPA în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358184_a_359513]