6,115 matches
-
30.000 de oameni. Ca o referință, în secolul al treilea timpuriu, Imperiul Roman a menținut treizeci și trei legiuni, cu puțin sub minim de 5.200- 171.600 oameni; dacă urmăm ipoteza generală că numărul de auxiliari era potrivit numărului de legionari, apoi se adaugă Garda pretoriană cu 15.000 de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în teritoriile sale. Totuși, în secolul al III-lea numărul personalului
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în teritoriile sale. Totuși, în secolul al III-lea numărul personalului auxiliar a fost mai mare decât cel al legionarilor de 50.000 și cifrele date de către Thompson nu includ amiralii și marinarii. Harl estimează ca fiind 481.000. Există multe estimări care indică dimensiunea forțelor armate sub Dioclețian, care variază între 389.000 la 645.000 (Agathias). Ideea este
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
român a circa 1.250.000.000 lei și aducerea în țară a materialelor și depozitelor armatei române, în valoare de 1.500.000.000 lei. În luna aprilie 1941, a fost numit la conducerea comisiei care cerceta activitatea foștilor legionari. Raportul final cuprindea 320 de pagini, fiind înaintat Ministerului războiului. Concomitent, a redactat un raport confidențial, predat de către ministrul războiului, mareșalului Ion Antonescu. În raport, Aldea îl vedea responsabil pe mareșal pentru rebeliunea legionară. Mai târziu generalul sintetiza conținutul raportului
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
dictaturii antonesciene, odată cu plecarea din țară a regelui Carol al doilea, înscăunarea lui Mihai I ca rege, rebeliunea legionară și înăbușirea acesteia de către armată, al cărei comandant era generalul dictator Ion Antonescu, apoi victimizarea evreilor români prin progromurile organizate de legionari. Autorul își exprimă emoțiile și dezaprobă abuzurile criminale ale anarhiei legionare, pendulând fizic între Brăila și București, și bucurându-se oridecâteori armata Italiei fasciste era stopată în agresiunea ei de către armata Greciei. Dictatul de la Viena, care a avut ca urmare
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
Congresului Tineretului Național Liberal. Conferința, la care Fărcășanu a prezentat cuvântul de deschidere, a avut loc la Sinaia, cu prilejul comemorării a 11 ani de la asasinarea lui I. G. Duca și a repunerii plăcii comemorative din gara Sinaia, distrusă de legionari. În ziua de 11 februarie, generalul Rădescu rostea în sala Cinematografului ARO (Patria) un discurs în care prezenta politica pe care intenționa să o urmeze guvernul său, inclusiv o reformă agrară mai radicală decât cea înfăptuită ulterior de comuniști. Comuniștii
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
au fost mutate în Mesopotamia. Două legiuni conduse de Gaius Flavius Fimbria (aproape 12 mii de oameni) au refuzat să plece și au fost o pradă ușoară pentru Mitridate al VI-lea. Legatusul roman a mobilizat sclavi ca să lupte alături de legionari, dar persanii au câștigat prima bătălie. Romanii au pierdut 500 de oameni și s-au retras. Mitridate a fost rănit în față de o săgeată, dar s-a recuperat în câteva zile. Bătălia de la Zela a fost o încercare a romanilor
Bătălia de la Zela (67 î.Hr.) () [Corola-website/Science/324947_a_326276]
-
comunisto-ortodoxe“, s-au dezlănțuit cu o furie sălbatică contra mea. Cardinalul nu a refuzat să îmi dea cripta, dar a început să amâne treaba. Pe de altă parte, în aceeași vreme cu uniții, s-au dezlănțuit contra noastră boierii, moșierii, legionarii. Alte bețe în roate. Păgânii mă cruță pentru moment. Ei îmi dau cele mai crunte lovituri de vreo douăzeci de ani. Acum ei stau deoparte, căci le-ar place să se înjghebeze la Paris o biserică, care să nu fie
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
La 12 mai 1935, a murit de în Palatul Belweder din Varșovia. Celebrarea vieții sale a început în mod spontan la mai puțin de o jumătate de oră de la anunțarea morții sale. Ea a fost condusă de către personalul militar — foști legionari, membri ai Organizației Militare Polone, veterani ai războaielor din 1919-21 — și de colaboratorii săi politici din serviciul său ca șef de stat și, mai târziu, prim-ministru și inspector general. l-a atacat imediat pe Piłsudski ca fascist și capitalist
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
Asasinatele de la Jilava au avut loc în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, la Închisoarea Militară Jilava, când un grup de legionari înarmați a ucis un număr de 64 deținuți politici, 5 dintre aceștia fiind foști demnitari ai fostului regim de "dictatură regală". După proclamarea Statului Național-Legionar, în data de 14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală".(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia Specială de anchetă îl avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de Casație, plus trei membri. Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. Inițiativa arestării marilor vinovați de crimele regimului carlist i-a aparținut lui Ion Antonescu. Listele cu cei învinuiți de crime contra legionarilor au început să fie întocmite la Prefectura Poliției începând cu data de 27 septembrie 1940. Listele erau prezentate de către Constantin Orășanu, secretarul general al Prefecturii de poliție, subsecretarului de stat din ministerul de interne, Alexandru Rioșianu, omul de încredere al
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
pe când se întorcea de la o consfătuire cu amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, de la Veneția. Acesta, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 21/22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II-lea în urma asasinării lui Armand Călinescu. Mandatul de arestare a fost
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
1940) pentru a fi puși în libertate, dar aceștia au fost reținuți și în zilele următoare, fiind uciși împreună cu restul. Scopul urmărit de Comisia Specială de anchetă criminală era de a stabili persoanele responsabile pentru cele 292 asasinate comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală"(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Pentru cei 5 demnitari, ca și pentru restul de ofițeri superiori proveniți din Jandarmerie, faptele erau clare, dat fiindcă existau ordinele scrise și semnate de respectivii, care incriminau
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
a organiza și executa cele 252 asasinate fără judecată. Victor Iamandi, de asemenea, în calitate de ministru de justiție (30 martie 1938-23 noiembrie 1939), a contribuit în mod hotărâtor la emiterea de acte normative menite să acopere "legal" crimele comise. În plus, legionarii îl acuzau că în 30 decembrie 1933 ar fi ordonat asasinarea lui Sterie Ciumetti, de către comisarii de poliție Ion Panova și Aurelian Negrescu, crimă care nu intra în categoria celor investigate de comisie. În ceea ce privește executanții crimelor, stabilirea responsabilităților era mai
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
cei care au dat ordinele, iar dintre executanți, doar cei care au făcut dovadă de cruzime, în această categorie intrând cei 14 jandarmi strangulatori de la Tâncăbești, agenții de poliție care supuseseră arestații la torturi, "echipele morții" din cadrul Siguranței care aruncaseră legionari de vii în cuptorul Crematoriului "Cenușa" din București, etc... . Din acest moment au început disensiunile cu comisia. Slt. Cinghiță, acuzat de legionari că în lagărul de la Vaslui, în cazul celor 31 de asasinate petrecute în 22 septembrie 1939, nu ar
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
jandarmi strangulatori de la Tâncăbești, agenții de poliție care supuseseră arestații la torturi, "echipele morții" din cadrul Siguranței care aruncaseră legionari de vii în cuptorul Crematoriului "Cenușa" din București, etc... . Din acest moment au început disensiunile cu comisia. Slt. Cinghiță, acuzat de legionari că în lagărul de la Vaslui, în cazul celor 31 de asasinate petrecute în 22 septembrie 1939, nu ar fi respectat protocolul execuției prin împușcare, mitraliindu-i pe cei 31 de legionari în grup, a fost absolvit de comisie, care a
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
au început disensiunile cu comisia. Slt. Cinghiță, acuzat de legionari că în lagărul de la Vaslui, în cazul celor 31 de asasinate petrecute în 22 septembrie 1939, nu ar fi respectat protocolul execuției prin împușcare, mitraliindu-i pe cei 31 de legionari în grup, a fost absolvit de comisie, care a dispus punerea lui în libertate. În aceste condiții, col. Ștefan Zăvoianu, Prefectul Poliției Capitalei, a refuzat să dea curs acestei decizii. Mai era și cazul studentului Mihai Vârfureanu, fost comandant legionar
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
plătească 30 de sticle de șampanie, consumate la nunta fiicei sale. În sprijinul acestei afirmații, comisia de anchetă a asasinatelor de la Jilava, susține că acest Virgil Diculescu nu a avut nici o funcție publică și nici o tangență cu crimele comise contra legionarilor, el apărând ca o victimă colaterală a unui polițist corupt. Chiar și așa, lista pe care era trecut Virgil Diculescu, ca și altele, descoperite ulterior, ale aceluiași Constantin Orășanu, au fost aprobate de subsecretarul de stat din ministerul de interne
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
7 posturi/3 schimburi, un caporal de gardă, un comandant, un planton/3 schimburi în corpul de gardă, plus 4 oameni auxiliari. Personalul gărzii era furnizat în general de Corpul Muncitoresc Legionar. Paza închisorii era asigurată de militari. Echipa de legionari ce urma să schimbe garda din 25/26 noiembrie, având drept comandant pe un anume Ion Tapangea, s-a format în jurul orelor 20, la Prefectura Poliției Capitalei, fiind condusă de comisarul legionar Gheorghe Crețu. Schimbul anterior, din 24/25 noiembrie
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
incinta fortului. Garda legionară, sub comanda comisarului Gheorghe Crețu s-a deplasat la Jilava, folosind o mașină a poliției. Aceasta a fost însoțită de un autoturism în care se aflau Dimitrie Grozea (Dumitru Groza), comandantul Corpului Muncitoresc Legionar (CML), chestorul legionar Romulus Opriș și de comisarul legionar Pavel Grimalschi. Odată ajunși la Închisoarea Militară Jilava, s-a procedat la predarea-primirea schimbului (schimbarea gărzii), fiecare legionar trecând la post. În jurul orelor 24, Dimitrie Grozea i-a strâns pe toți legionarii în corpul
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
un autoturism în care se aflau Dimitrie Grozea (Dumitru Groza), comandantul Corpului Muncitoresc Legionar (CML), chestorul legionar Romulus Opriș și de comisarul legionar Pavel Grimalschi. Odată ajunși la Închisoarea Militară Jilava, s-a procedat la predarea-primirea schimbului (schimbarea gărzii), fiecare legionar trecând la post. În jurul orelor 24, Dimitrie Grozea i-a strâns pe toți legionarii în corpul de gardă, explicându-le că trebuie uciși în acea noapte toți cei 64 deținuți politici, pentru a răzbuna moartea Căpitanului. Ulterior, comisarul legionar Gheorghe
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
CML), chestorul legionar Romulus Opriș și de comisarul legionar Pavel Grimalschi. Odată ajunși la Închisoarea Militară Jilava, s-a procedat la predarea-primirea schimbului (schimbarea gărzii), fiecare legionar trecând la post. În jurul orelor 24, Dimitrie Grozea i-a strâns pe toți legionarii în corpul de gardă, explicându-le că trebuie uciși în acea noapte toți cei 64 deținuți politici, pentru a răzbuna moartea Căpitanului. Ulterior, comisarul legionar Gheorghe Crețu avea să declare că se luase această decizie, deoarece aflaseră că în ziua
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
legionar Gheorghe Crețu avea să declare că se luase această decizie, deoarece aflaseră că în ziua următoare garda legionară urma să fie înlocuită cu una formată exclusiv din militari. Dimitrie Grozea avea deja o listă cu împărțirea pe celule a legionarilor ce urmau să execute prizonierii.(text preluat integral din Ordonanța definitivă a Tribunalului Militar al C.M.C. Judecător de instrucție, Cabinetul Nr.10, Cpt. rez. Ion Răsnovanu.) Odată împărțiți, legionarii s-au întors la post, așteptând schimbarea gărzii militare și trecerea
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Dimitrie Grozea avea deja o listă cu împărțirea pe celule a legionarilor ce urmau să execute prizonierii.(text preluat integral din Ordonanța definitivă a Tribunalului Militar al C.M.C. Judecător de instrucție, Cabinetul Nr.10, Cpt. rez. Ion Răsnovanu.) Odată împărțiți, legionarii s-au întors la post, așteptând schimbarea gărzii militare și trecerea rondului. În prealabil, înlăturaseră lacătele de la ușile celulelor. În jurul orelor 1 - 1.30, în urma unui semnal convenit dinainte, un foc de pistol, legionarii au pătruns în celulele repartizate fiecăruia
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Cpt. rez. Ion Răsnovanu.) Odată împărțiți, legionarii s-au întors la post, așteptând schimbarea gărzii militare și trecerea rondului. În prealabil, înlăturaseră lacătele de la ușile celulelor. În jurul orelor 1 - 1.30, în urma unui semnal convenit dinainte, un foc de pistol, legionarii au pătruns în celulele repartizate fiecăruia, împușcându-i pe prizonieri. Lista cu legionarii din echipa lui Gheorghe Crețu nu a mai fost afișată în corpul de gardă, așa cum se proceda zilnic la schimbarea gărzii, pentru a nu se afla identitatea
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]