5,988 matches
-
ceea ce ei considerau că este obiectivitate științifică, raționalitate, modernitate, toate aplicate unei comunități politice lipsite de „rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică” (M.B.). Deontologic, situația eugeniștilor reformiști nu este nici pe departe atât de rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces s-a dovedit a fi tragic pentru evreii români, În timpul războiului” (M.B.), precum și pentru romi. Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români?tc "Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români ?" Eugenie și modernizare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sensuri, ideile eugeniste au sprijinit răspândirea secularismului dincolo de cercurile intelectuale, căci populația țărănească nu a avut (și, din păcate, nici acum nu are) un rol activ În cultura publică. Aceasta le era livrată țăranilor În spirit semănătorist: idilic și pios. Legionarii au impus drept componentă identitară ortodoxismul. Fiindcă nici primarii, nici alte autorități civile nu valorau mare lucru ca importanță În comunitatea țărănească, eugeniștii au căutat alianțe Între preoți. Dar ortodoxia promova mai ales caritatea din milă, nu din vocația salvatoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de abordări etniciste, colectiviste, uneori totalitare. Desigur, aceasta nu Îi scuză pe liberali pentru refuzul de a finanța proiecte rezonabile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideologul regimului legionar În probleme legate de sănătate, biologie și puritate rasială, folosind teoriile eugeniste ca bază pentru argumentele și programele sale de acțiune. După ianuarie 1941, când alianța dintre Antonescu și Garda de Fier s-a Încheiat prin alungarea legionarilor de la guvernare, Făcăoaru și-a menținut totuși poziția privilegiată. El a fost menținut În funcția de consilier, o poziție care avea o vizibilitate redusă. Din spatele scenei, activitatea sa a continuat Însă cu aceeași intensitate. În timpul războiului, cu sprijinul financiar al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
moderată a modernizării, Moldovan urmărea să răspundă Îndoielilor exprimate de numeroși intelectuali și practicanți de profesii, asemenea lui Însuși, care nu mai credeau În opțiunile politice existente, dar care erau la fel de nemulțumiți de alternativele extremiste oferite de grupările socialiștilor, ale legionarilor sau ale conservatorilor naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din tonul mistic al profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lucrările lui Făcăoaru din această perioadă reiterează Într-o manieră mai agresivă necesitatea măsurilor restrictive discutate anterior. Cele mai multe din apelurile sale au rămas fără ecou la nivelul politicilor publice, În special o dată cu debutul celui de-al doilea război mondial. Înlăturarea legionarilor din regimul Antonescu În ianuarie 1941 a reorientat prioritățile statului către eforturile războiului. Făcăoaru și-a menținut funcția Înaltă de consilier pe probleme de sănătate publică, Însă noul regim era mai puțin interesat de eugenie și, În consecință, acorda mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biopolitic editat de Moldovan, fără nici o cenzură din partea mentorului său. Făcăoaru respecta autoritatea și sfatul lui Moldovan, dincolo de orice sentimente personale. Este posibil ca Moldovan, pur și simplu, să se fi temut că ar putea fi considerat un dușman al legionarilor, așa cum se Întâmplase În cazul lui Nicolae Iorga 89. Cu toate acestea, alți intelectuali proeminenți au luat poziție Împotriva amenințării legionare și a rasismului, În general, printre aceștia numărându-se Eugen Lovinescu, P.P. Negulescu, Garabet Ibrăileanu și Constantin Rădulescu-Motru90. Mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la acest al doilea aspect, Banu afirma că, „În măsura În care șomajul intelectual se intensifică, În aceeași măsură se crează termenul pentru dezorganizarea societății, distrugerea familiei și propagarea curentelor extremiste”26. Îngrijorarea sa era motivată, cel mai probabil, de creșterea numărului simpatizanților legionari printre studenți și chiar printre profesorii universitari. Pentru Banu, fenomenul reprezenta o problemă pentru că promova „o psihologie specială a muncitorilor intelectuali fără plasament, o clasă stăpânită de instinctul de revoltă și răzbunare”27. Soluția sa era reformarea procesului educațional, astfel Încât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Fier au fost instituite alte schimbări de ansamblu În sistemul de sănătate publică. Guvernul a decretat necesar ca toate programele de sănătate publică să se bazeze pe idea că „națiunea este o unitate biologică”82. Discursul reformist ce Însoțea ceea ce legionarii prezentaseră ca fiind o viziune complet nouă despre sănătatea publică reitera, de fapt, multe dintre argumentele și măsurile specifice pe care eugeniștii le promovau de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, Moldovan și alți adepți ai eugeniei bine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puterea În septembrie 1940. Pentru istorici, este Încă o problemă În dezbatere cât de apropiată a fost relația dintre Antonescu și Garda de Fier. Se poate afirma Însă cu siguranță că la Începutul anului 1941 această legătură se deteriorase definitiv. Legionarii au Încercat o lovitură de stat În ianuarie 1941, pe care Antonescu a suprimat-o. Până În 1944, Antonescu s-a menținut la putere cu ajutorul armatei. Pentru o perspectivă echidistantă asupra acestei perioade, vezi Keith Hitchins, Rumania 1866-1947, Claredon Press, Oxford
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analizat acest aspect prin prisma politicilor educaționale din teritoriile nou-alipite ale Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei. Vezi Cultural Politics. 6. Iuliu Moldovan, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925, pp.62-63. 7. Moldovan, Igiena, p.53. 8. Moldovan, Biopolitica, p. 71. 9. Legionarii făceau parte dintr-un grup Înființat În 1927, Legiunea Arhanghelului Mihail, al cărui lider numit „Căpitanul”, era Corneliu Zelea Codreanu. Deși grupul a fost Înființat după publicarea Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă simțită În 1927. Ideologia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Germania. Vezi Controlling Human Heredity, pp. 83-85. Vezi și Weindling, Health, Race and German Politics. 87. I. Făcăoaru, „Norme eugenice În organizațiile legionare”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 69, 21 decembrie 1940, pp. 1-2. 88. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, 1936. 89. Nicolae Iorga și-a pierdut viața din cauza poziției critice față de mișcarea legionară, pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Asasinarea sa a rămas Înscrisă În memoria tuturor românilor, pe perioada
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Îngeri»”, Adevărul, vol. 36, nr. 12125, 6 august 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, Problema sifilisului În fața bugetului țării, București, 1930. Ygrec, Doctorul, Rasa și rasismul. Cea mai mare escrocherie științifică a secolului, Adam, București ș1935?ț. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, Sibiu, 1936. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, București, 1925. Zolog, Mihai, „Baza biologică a instrucției școlare”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp. 5-15. Zolog, Mihai, „Un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
existau Între statele Cominformului și Iugoslavia lui Tito. Alții erau Întorși de Iugoslavia În Bulgaria, unde erau internați În alte lagăre. Cunosc cazuri unde cei arestați În Iugoslavia au reușit să scape vorbind doar franțuzește, pretinzînd că erau francezi. Exceptînd legionarii care fugiseră Între 1941 și ’44 În Germania sau Spania..., din acele categorii de fugari făceau parte atunci, În 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale României Mari, oameni maturi, căsătoriți. Pentru ei o fugă peste graniță se făcea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost Întîmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de cîteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari pînă la simpli țărani, fugari economici. CÎnd am venit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari pînă la simpli țărani, fugari economici. CÎnd am venit la Paris, era În toi procesul de calomnie deschis Împotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de ficțiune și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
foarte bine documentată, cîteodată de scandal, dar nu de șantaj, cum afirmă astăzi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al românilor din exil, vreme de mulți ani singura sursă de informare a diasporei române. Emigrația era Îndușmănită. Erau legionarii, puțini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau cîteva foste cadre ale partidelor liberal și național-țărănesc cu oameni În vîrstă, mai degrabă niște supraviețuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
considerată - pe drept sau pe nedrept - un fel de sursă de neplăceri, ba chiar catalogată drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari În emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... CÎt despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfîrșit de an. Regele era foarte stimat de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
existat două, chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitățile politice românești sub o lumină fascistă. Cineva din departamentul românesc a falsificat, de exemplu, o bandă de magnetofon astfel Încît să reiasă că liderul țărănist Corneliu Coposu era favorabil legionarilor. Asta, după ’90.... Da, după ’90. Autorul acestui fals a fost ușor descoperit pentru că se știa cine se ocupase la ora și În ziua respectivă de emisiunea În cauză..., și, În loc să fie dat afară imediat, a fost păstrat În funcție
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
său de pe rue Ribera pentru ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian. Asupra acestui prim val autorul nu se oprește „din motive a căror prezentare nu face obiectul scrierii de față”. În al doilea val Îi plasează pe oamenii politici români și diplomații, În timp ce al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Național-Țărănist, deși după estimările celor de la RFE, În 1950, numărul lor nu depășea 130. Partidul Național Liberal număra În jur de 20 de membri activi. Nu se pot face estimări nici În ceea ce-i privește pe socialiști și nici pe legionari, deși cel mai probabil aceștia erau cei mai numeroși. Se aflau În străinătate personalități marcante ale partidelor politice cum ar fi Mihai Fărcășanu din partea liberalilor, Alexandru Crețianu și Constantin Vișoianu din partea național țărăniștilor, dar și socialiști ca Eftimie Gherman, Sașa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Gherman, Sașa Volman sau Șerban Voinea. Mulți dintre ei fuseseră În serviciul diplomatic român, avînd relații cu diferite personalități ale scenei mondiale. Nu trebuie uitat că În exil grupul politic cel mai numeros, și deci neomogen, a fost cel al legionarilor. Regele a acționat În continuare ca factorul constituțional care a Încercat să medieze Între diferitele grupuri. Prezența ultimului prim-ministru al României, generalul Nicolae Rădescu, și a fostului ministru de Externe Grigore Gafencu a influențat radical organizarea politică a exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În Occident care ar fi avut vreun efect În relațiile internaționale. În ceea ce privește profesia celor care alcătuiau comunitatea românilor din prima decadă a Războiului Rece, pot fi menționați diplomații care refuzaseră să se mai Întoarcă În țară după instaurarea regimului antonescian, legionarii care părăsiseră România după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, diplomații care făcuseră pare din guvernul condus de Ion Antonescu, soldații și ofițerii care, după ce fuseseră prizonieri În Germania, refuzaseră să se mai Întoarcă În țară sau studenții care se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a reactiva prin sărbătoare memoria colectivă În exil. O a doua organizație culturală din exilul parizian a fost Centrul Român de Cercetări, o instituție creată sub patronajul prințului Nicolae. În ciuda reputației sale de organizație legionară, la Centru au conferențiat deopotrivă legionari declarați precum Paul Costin Deleanu, intelectuali de dreapta ca Horia Stamatu, Mircea Eliade sau Vintilă Horia, alături de Virgil Ierunca, de orientare stîngistă. De asemenea, la Centru erau prezenți și apolitici precum Eugen Ionescu, dar și intelectuali evrei, printre care soții
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Constantin Amăriuței să scoată Împreună o publicație literară. Acesta din urmă a fost de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decît reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate În special de foști și prezenți legionari - divizați În tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, cîțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. În condițiile În care cei mai activi pe plan cultural au fost studenții care ajunseseră În Franța ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]