3,106 matches
-
cercetare acribioasă, din perspectiva hermeneutică, filozofică și socială. Un prim reproș adus canonului postmodernist vizează exclusivismul și radicalismul scriitorilor grupului, credința acestora că maniera poate înlocui stilul, precum și "abuzul" comis față de Nietzsche și de Heidegger atunci când și-i aliază "spre legitimarea deconstructivismului radical" bazându-se pe faptul că aceștia au eliminat transcendența și au izgonit metafizica, fără a ține însă seamă de ceea ce au pus totuși în loc. De aici concluzia autorului că "omul concret" bacovian este o încarnare a nimicului, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arme au fost specificate la pagina 96 din Legiuire: „Corpul de jandarmi este menit pentru ținerea liniștii și siguranței întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei municipale în capitala Iași și în toate celelalte târguri”. Statutul juridic, odată definitivat, i-a oferit legitimarea atât față de celelalte arme cât și în fața națiunii române. O adaptare legislativă, în urma modificărilor care au avut loc în perioada următoare, a condus la adoptarea Legii privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Rurale din 1 septembrie 1893, prin care această instituție
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
26 a fost modificat de pct. 24 al art. VIII, Titlul II din LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003. Articolul 26^1 (1) Oficiul Național al Registrului Comerțului are legitimare procesuală activă și poate interveni în orice proces privind înregistrări în registrul comerțului, interesul fiind prezumat și constând în respectarea cerințelor generale ale activității comerciale. ... (2) Cererile introduse de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în temeiul prezentei legi, nu sunt
LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106835_a_108164]
-
ar fi fost lăsat în posesia acelor lucruri după nașterea fiului donatorului; donatarul posesor nu va fi obligat a restitui fructele de orice natură luate de el, decât în ziua în care i se va fi notificat nașterea fiului său legitimarea să prin căsătorie subsecventa.*) --------- Partea din text "sau legitimarea să prin căsătorie subsecventa" trebuie socotita implicit abrogata drept urmare a abrogării instituției legitimării copiilor naturali prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
nașterea fiului donatorului; donatarul posesor nu va fi obligat a restitui fructele de orice natură luate de el, decât în ziua în care i se va fi notificat nașterea fiului său legitimarea să prin căsătorie subsecventa.*) --------- Partea din text "sau legitimarea să prin căsătorie subsecventa" trebuie socotita implicit abrogata drept urmare a abrogării instituției legitimării copiilor naturali prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
orice natură luate de el, decât în ziua în care i se va fi notificat nașterea fiului său legitimarea să prin căsătorie subsecventa.*) --------- Partea din text "sau legitimarea să prin căsătorie subsecventa" trebuie socotita implicit abrogata drept urmare a abrogării instituției legitimării copiilor naturali prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificările ulterioare. *) NOTĂ C.T.C.E.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
constituia uvertura epocii moderne în Europa, anticipând cu cinci ani Revoluția franceză din 1789, care este astfel retrogradată la statutul de replică întârziată a seismului social-național românesc. Miza ideologică a acestei conversii de la social la național era, desigur, aceea de legitimare politică a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încă nestinse de propaganda rolleriană) și amplificarea lor paroxistică a constituit o "terapie prin mit[o-istorie]" (Tomiță, 2007, p. 12) ca rețetă ideologică de compensare a gravele deficite economice. Reinventarea comunistă a soluției naționaliste a fost o manevră de legitimare politică, al cărei succes s-a datorat exploatării unor sensibilități colective larg răspândite în rândul populației. Însă, chiar dacă regimul totalitar a repus memoria antebelică în drepturi, scopul urmărit a fost ranforsarea ordinii socio-politice socialiste. Avem așadar restituirea memoriei în slujba
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a "duhului" românesc), susținută de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ de legitimare" (Lyotard, 1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut glorios, încărcat de fapte de vitejie și sacrificii de sânge, ca temelie eroică a ordinii socio-politice prezente. Trecutul monumental legitima politic un prezent care aspira la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sânge, ca temelie eroică a ordinii socio-politice prezente. Trecutul monumental legitima politic un prezent care aspira la un viitor de o monumentalitate similară. Aceasta este paradigma eroico-celebrativă în care a fost elaborat trecutul național. Postnaționalismul contemporan a schimbat regulile jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de conștiință, impulsionată de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria - devenită deșirată din punct de vedere cronologic - își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patru trepte instituționale, care, dacă sînt depășite, permit exercitarea și extinderea domeniului participării politice, înmulțirea posibilităților sale de afirmare și creșterea incisivității ei. Este necesar să ne referim pe larg la această conceptualizare. Treptele a) Prima treaptă este cea a legitimării. Din ce moment din istoria formării statului și a fondării națiunii se poate vorbi despre o recunoaștere efectivă a dreptului de a formula o petiție, de a critica regimul și de a demonstra contra lui? Din ce an sau din
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care Dahl susține că acel regim este, pe de o parte, un produs concret, iar pe de altă parte, este menținut și făcut să funcționeze de către un strat, probabil deloc neglijabil, de activiști care și-au însușit normele democratice de legitimare reciprocă, de toleranță politică, de conflict controlat. Odată îndeplinite aceste condiții, problema analitică principală ce se ridică este cea a modalităților și a stadiilor prin care se ajunge la construcția regimurilor democratice, mai ales în ceea ce privește trecerea de la regimurile nedemocratice la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de democrație, chiar dacă scurte și/sau limitate" [ibidem, 67]. Apoi, surprinde cinci transformări care au determinat apariția celui de-al treilea val de democratizare; individuale sau în combinații, acestea sînt următoarele: Factorii celui de-al treilea val 1) criza de legitimare a regimurilor autoritare; 2) creștere economică fără precedent; 3) noul rol al bisericii catolice după Conciliul Vatican II; 4) impactul Comunității Europene asupra regimurilor autoritare din Europa de sud, rolul politicilor de protejare și promovare a drepturilor omului și spectaculoasa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și regulilor elementare care le ordonează într-o unitate de viață omenească reprezintă un fapt firesc (în firea lucrurilor) pentru ființarea umană; oricum, în ordine propriu-zis istorică, ea este "originară". Dar este originar, în același sens, și un fenomen de legitimare și justificare, de acreditare și prezentare a anumitor practici ca modele de urmat într-un spațiu de viață umană determinat, astfel fiind stabilită o ierarhie a lor: desigur, în funcție de anumite criterii, cumva "naturale". Datorită acestui fenomen au devenit preeminente, la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
participă la judecată și felul în care aceasta din urmă constituie "raționamentul", reprezintă temele reducției judicative, prin care se poate ajunge la ceea-ce-este judicativul constitutiv: și el este timp. Prin urmare, noțiunea și raționamentul sunt elemente esențiale în demersul de "legitimare" a căutării non-judicativului. Autonomia noțiunii și raționamentului față de judecată nu a atins, până acum, decât limite terminologice și de rol specific într-un spațiu structurat de judecată.22 Noțiunea (conceptul) a semnificat, în reconstrucțiile filosofice vechi, unitatea discursului, dar numai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
odată cu deschiderea și consacrarea căii judicative a acestora. Acum însă problema va fi privită dintr-o perspectivă propriu-zis logică, determinate fiind deja înseși condițiile de posibilitate ale dictaturii judicativului precum și sensurile puterii acesteia de a regla tot ce tinde către legitimare, autorizare etc. în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești. 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție 3.1.2.1. Introducere Mișcarea structurii originare S P de la ipostaza sa strict formală și individualizată către ipostaze "interpretative" presupune una sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așadar, orice reconstrucție categorială. Mai mult, ea este una dintre cele mai apreciate întreprinderi filosofice din istoria gândirii. O asemenea temă depășește intențiile proiectului de față, însă poate fi indicată, într-o manieră strict formală, această direcție de cercetare filosofică, legitimarea, autorizarea sa judicativă. Oricum, fiecare categorie filosofică din tabela lui Platon, din cea a lui Aristotel, din cea a lui Kant, precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Stagiritului, în individual); dar este "rostită" ființa însăși prin câteva sensuri la care se revine continuu, în istoria filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua timporizări. Cei care au tematizat ideologia, începând cu de Tracy, până la Ricoeur, Habermas și Sloterdijk, semnalează și explică fenomenalitatea socială a ideologiei, angajamentele sale pragmatice și, mai cu seamă, tipul de cunoaștere pe care îl realizează: cunoașterea de legitimare. Am putea spune, în continuarea a ceea ce au stabilit cei numiți, precum și alți teoreticieni ai ideologiei, că aceasta consistă în justificarea legitimității unui fapt de natură publică, socială, cu ajutorul unor mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este o formă de rostire. Dar despre ce rostește ea? Despre idei, cum socotea de Tracy. De fapt, despre idealuri umane, în măsura în care "acum" avem nevoie de o "imagine" a viitorului "nostru". Legitimarea acestei imagini trebuie să fie pusă, întotdeauna, pe seama unei certitudini, care vine din trecut, deși ea are a face, esențial, cu viitorul și constrânge prezentul la exercitarea, prin faptele pe care le timporizează, la o autosuspendare. Discuția despre originaritatea ideologiei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]