2,103 matches
-
Limitarea este în deplină conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Așa fiind, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul, ca "unică autoritate legiuitoare a țării", are dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdicții temporare de înstrăinare. Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că formula redacțională a textului de lege dedus controlului de constituționalitate nu oferă
DECIZIE nr. 309 din 29 martie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187389_a_188718]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 noiembrie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186259_a_187588]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat până la data de 23 mai 2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186263_a_187592]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat până la data de 1 ianuarie 2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186261_a_187590]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat până la data de 7 iulie 2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186265_a_187594]
-
evidențierea unei omisiuni legislative. Or, instanța de contencios constituțional nu se poate erija în organ legislativ, întrucât, pe de o parte, ar nesocoti prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, care prevăd că "Parlamentul (...) este unica autoritate legiuitoare a țării", iar, pe de altă parte, ar încălca dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care stabilesc că aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată
DECIZIE nr. 587 din 19 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86^4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190279_a_191608]
-
Limitarea este în deplină conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Așa fiind, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul, ca "unică autoritate legiuitoare a țării", are dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdicții temporare de înstrăinare. Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că formula redacțională a textului de lege dedus controlului de constituționalitate nu
DECIZIE nr. 644 din 28 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190371_a_191700]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 30 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari ține seama de importanță atribuțiilor și răspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezența lege. Articolul 31 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competenței profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizata*) privind statutul functionarului public parlamentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189198_a_190527]
-
constatat că aceste prevederi sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 367 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005, Curtea a reținut, în esență, că nu orice intervenție a puterii legiuitoare cu privire la desfășurarea unor procese aflate în curs de soluționare încalcă, de principiu, prevederile constituționale, iar, în speță, accesul liber la justiție nu este suprimat, ci numai suspendat, cel mult până la data prevăzută de lege, și anume până la 31 decembrie 2005
DECIZIE nr. 96 din 9 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, modificate prin articolul unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175531_a_176860]
-
putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Modificarea conținutului unei norme juridice este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." În opinia autorilor excepției prevederile legale criticate sunt contrare și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece nu există posibilitatea atacării în
DECIZIE nr. 196 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) - sintagma "imobile naţionalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare" - şi lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
conducere și organizare a întregii activități de stat, economice și sociale, de stabilire a liniei generale a politicii interne și externe a statului, pe baza Programului Partidului Comunist Român, se iau prin legi, adoptate de Marea Adunare Națională, unicul organ legiuitor în Republică Socialistă România. Articolul 25 În cazurile în care prin Constituție sau legi se prevede că o anumita reglementare se adoptă prin lege, se vor elabora proiecte de legi. De asemenea, se vor elabora proiecte de legi pentru reglementarea
METODOLOGIA GENERALĂ DE TEHNICA LEGISLATIVA din 3 februarie 1976 privind pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176239_a_177568]
-
excepției nu se referă la o problemă de constituționalitate, ci la o problemă care eventual ar viza o lipsă de coordonare legislativă, care, chiar dacă ar fi reală, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, fiind de resortul exclusiv al autorității legiuitoare. În ceea ce privește invocarea încălcării principiului constituțional al dreptului la muncă, Curtea constată că în jurisprudența sa a stabilit, de principiu, că instituirea prin lege a unor condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului
DECIZIE nr. 41 din 24 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 lit. j) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175024_a_176353]
-
Rezultă deci că nu ne aflăm în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei posibile contrarietăți între două norme de lege, constatarea acestora și eliminarea eventualelor contradicții neintrând în competența instanței de contencios constituțional, ci fiind de resortul autorității legiuitoare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 fiind, astfel, inadmisibilă. De asemenea, Curtea constată că nu pot fi reținute nici criticile aduse dispozițiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă. Astfel, aceste
DECIZIE nr. 335 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 5 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170563_a_171892]
-
în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate a legilor și altor acte normative, în timp ce eventualele probleme privind coordonarea legislativă revin autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) și lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 339 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169968_a_171297]
-
nr. 88/1997 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 137/2002 , cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de data de 31 decembrie 2005. Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, nu orice intervenție a puterii legiuitoare cu privire la desfășurarea unor procese aflate în curs de soluționare încalcă de principiu prevederile constituționale, chiar Codul de procedură civilă prevăzând cazuri de suspendare legală a judecății unor cauze. În cauza de față, Curtea constată că dispozițiile legale criticate, prevăzând suspendarea
DECIZIE nr. 367 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170096_a_171425]
-
reține că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate a legilor și altor acte normative, problemele privind coordonarea legislativă revenind autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA
DECIZIE nr. 408 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169664_a_170993]
-
așa după cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia: "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIE nr. 413 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169683_a_171012]
-
netrimitere în judecată, ci și a altor acte sau măsuri ale procurorului. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea, prin textul de lege criticat, a dispozițiilor art. 51 alin. (4) din Legea fundamentală, aceasta este nefondată, întrucât instituirea unor reguli speciale de sesizare a instanțelor judecătorești pentru atacarea rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului
DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169053_a_170382]
-
dreptul la apărare. În legătură cu invocarea unor interferențe ale textului de lege criticat cu reglementări cuprinse în alte legi, Curtea constată că acest aspect, chiar dacă ar fi real, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, fiind de resortul exclusiv al autorității legiuitoare, competentă să asigure coordonarea legislativă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIE nr. 279 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169196_a_170525]
-
că, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate în ceea ce privește legile și alte acte normative, în timp ce problemele privind coordonarea legislativă revin autorității legiuitoare, iar cele referitoare la aplicarea legii, instanței de judecată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIE nr. 249 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]
-
6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat de autorul excepției, nu cuprind cerința ca instanța care judecă litigiile în primă instanță să aibă în compunere un anumit număr de judecători, ci lasă libertate autorității legiuitoare naționale să instituie acea instanță independentă și imparțială, care să asigure judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzelor. Sub aspectul imparțialității, atât Legea fundamentală, cât și Legea nr. 92/1992 prevăd dreptul și
DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167899_a_169228]
-
o pretinsă inegalitate de tratament juridic ce ar rezultă din compararea unor soluții legislative diferite nu poate fi reținută. în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", legiuitorul este în drept să prevadă care sunt autoritățile competente să constate îndeplinirea condițiilor legale, cu respectarea tuturor principiilor și dispozițiilor constituționale. Pe de altă parte, Curtea a reținut în mod constant în jurisprudența sa, de exemplu în
DECIZIE nr. 202 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168185_a_169514]
-
la care fuseseră condamnați, Guvernul susține că grațierea acordată reclamanților se înscrie, în fapt, în politica generală a autorităților române de a se opune la condamnarea jurnaliștilor la pedeapsa închisorii pentru delicte privind libertatea de exprimare. Guvernul arată că puterea legiuitoare a urmat aceeași tendință, recentele inițiative de reforme legislative având ca rezultat dezincriminarea insultei și eliminarea pedepsei cu închisoarea pentru infracțiunea de calomnie (a se vedea "dreptul intern pertinent", paragraful 57 de mai sus). B. Aprecierea Curții 1. Asupra existenței
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi. Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. Curtea constată, de asemenea, că art. 133 alin. (1) și (2) din legea criticată permite instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acționarilor
DECIZIE nr. 209 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168295_a_169624]
-
recurs la procedura prevăzută la art. 114 alin. (1) din Constituție, Cât privește solicitarea autorilor sesizării adresată Curții Constituționale de a verifica dacă prin modalitatea de angajare a răspunderii nu s-a urmărit, contrar principiilor constituționale, transformarea Guvernului în autoritate legiuitoare a țării și eludarea pe această cale a dezbaterilor parlamentare, se apreciază ca aceasta nu poate fi reținută atât timp cât însăși Constituția României consacră procedura angajării răspunderii Guvernului, fără a o condiționa în vreun fel de momentul sau motivul pentru care
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]