1,853 matches
-
cheia întregii suferințe a martirilor și mărturisitorilor perioadei comuniste - vina majoră de a fi fost creștini. Știm din filmul documentar „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu” faptul că deținuții de drept comun aveau mai multe drepturi și un regim mai lejer decât deținuții politic, aceștia în marea lor majoritate fiind creștini. Și dacă l-am amintit pe Dan Lucinescu, de la el aflăm că, de fapt, țelul opresorilor era ca toată elita românească să cedeze psihic și să ajungă în pavilioanele de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
creuzet al amintirilor, completate de prezența bunicilor Radu și Alexandrina Tudor, părinții mamei mele. Puțină lume era în măsură să poată identifica și asocia numele de familie în mod evident și imaginea personajelor din neamul Tudorilor, de vreme ce era mult mai lejer să folosești porecla familiei în cazul bunicilor „Bodarici”, neamul Bodaricilor. Așa eram cunoscuți în lumea aceea frumoasă încărcată de tradiții seculare, iar tata trebuia să fie desigur la înălțimea așteptărilor celor din familia mamei pentru că luase de soție o descendentă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Aici însă erau 30 grade, încât am început să transpirăm. Uf, ce cald este! Trebuie să dăm jos de pe noi din haine precum baba Dochia primăvara, când își lasă unul câte unul cojoacele, o îndemnam pe Janeta să se facă lejeră. Ce bine că aici avem parte de căldură. Nici nu-mi vine să cred, mamă, că ieri tremuram de frig și azi îmbrac tricou. Dacă acum este așa cald, cum va fi fost prin iulie sau august? O adevărată caniculă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu toți. Erau totuși oameni harnici, foarte cinstiți, foarte ajutători între ei, dar pe cei de pe dealuri îi ajutau greu, distanța era destul de mare și aceia mai aveau și câte un câine foarte atașat că nu îndrăzneai să te apropii lejer, așa că nici azi nu-mi pot explica cum trăiau ei la distanță așa de mare de sat, iar unii își aveau căsuța chiar în pădure, unde defrișaseră locul. Nu știu nici cum nu le era frică de jivine și oamenii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fost la Eryx, de pildă, sau la Delphi. Slăbiciune Mă dor permanent picioarele. Au devenit șubrede și nu-mi mai pot susține greutatea trupului fără să se-ndoaie. Am o ușoară împleticire în mers. Nu mai pot să mă mișc lejer ca înainte și simt imediat nevoia să mă sprijin de ceva, atunci când nu mă sprijină Aia. Mă târăsc așa, pas cu pas, până ajung într-un loc care-i mereu același: acel punct înalt al peisajului din care pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
viața e atât de intensă. Aș vrea să povestesc despre mine, cel de acum, dar totul se reduce la foarte puțin. Mă ridic în fiecare zi, umblu, respir, privesc. Nu mai reușesc să descopăr, în lăuntrul meu, emoțiile și sentimentele lejere de altădată. Mă întreb cum de pot trăi aici fără acele aprige dispute literare la care participam când eram la Roma. Viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să plece pentru totdeauna de la mine. E un gând chinuitor, care mă poartă înapoi în timp, până la amintirea aventurilor mele romane cu femei ușoare care m-au abandonat cu brutalitate. Dar fibra ei interioară nu-i îngăduie să se comporte lejer. Anti-Narcis A trebuit să trăiesc atâția ani în insula mea, în singurătate, ca să pot să renunț la acel Narcis ce-mi irosise partea cea mai importantă a vieții. Nu pot să neg ajutorul fundamental al Aiei, care cred că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de ani. Prin cetățean al lumii înțeleg exact acea stare pe care o am atunci când sunt plecat în străinătate, când țin o conferință în Scoția sau când vizitez Egiptul. Mă simt confortabil, pot să vorbesc fluent două limbi, pot înțelege lejer încă vreo trei, mă pot descurca într-o mulțime de țări, am putut obține remunerații bune și în țară, și în străinătate. Nu am neapărat un soi de loialitate autarhică cu un anumit spațiu, cu un anumit loc. Din punctul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este articulat corect, în schimb pronunția explozivă le împrăștie. În ultimă instanță, se poate recurge la introducerea degetului logopatului între buzele logopedului care articulează fonemul m, atrăgându-i atenția, prin comparare, asupra gradului de apropiere a buzelor. Alăturarea buzelor este lejeră, fără să se realizeze o presiune de strângere înaintea dezocluziei articulatorii, iar mandibula coboară ajutând dezocluzia. Demonstrația este mai mult decât elocventă în corecția deformării articulării, dar, dacă acest defect reapare, este de ajuns să o sugerăm prin apropierea discretă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
posterioară unde marginile ei se sprijină pe molarii superiori, în schimb vârful limbii se ridică spre bolta palatină, distanțat față de incisivii superiori, nefiind situat în jos ca în cazul fonemul s. Constricția tubului vocal, formată din vârful limbii, este mai lejeră, iar șanțul de scurgere a aerului este mai larg decât la emiterea sunetului s. Camera preconstrictorie formată între limbă, marginile molarilor superiori, pe care se sprijină, și palat este mult mai spațioasă decât cea formată la emiterea sunetului s. Aerul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
trece la articularea lui j ridicând progresiv vârful limbii către palat, pe fondul vibrației laringiene. Se exersează articularea silabelor: ji, jo, ju, ja, je, apoi în cuvinte ca jilț, joi, jar, jeton, ulterior în cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată surdă articulată printr-o semiocluzie dentală, realizată printr-o foarte scurtă ocluzie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vibrațiile prin partea sa anterioară prin desprinderi repetate de pe planșeul bucal, cu gura și buzele adoptând o poziție relaxată și întredeschisă. Mandibula ocupă o poziție coborâtă, ce distanțează arcadele dentare la 3 - 5 mm, pentru a face loc unui spațiu lejer de vibrație a limbii, care este plasată cu vârful ridicat în contact fin pe alveolele incisivilor superiori, iar marginile ei sunt sprijinite pe molarii superiori. Camera prearticulatorie este ermetică și acumulează aerulul spre partea anterioră. Poziția organelor articulatoare se intuiește
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișarea fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durata și de tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali? La ce ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii prin îmbrăcăminte
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul căruia autoarele își propun să testeze relația dintre percepția ținutei vestimentare și aprecierea asupra competenței profesionale. Carmen- Liliana Hoceanu și Anca Stoica Constantin (2006) arată că modul de prezentare vestimentară (lejer, oficial, sport) influențează publicul în evaluarea competenței profesionale, expertul fiind mai bine evaluat profesional atunci când este îmbrăcat în ținută clasică, oficială, decât neoficială, fapt explicat prin "mentalitatea persistentă a populației că vestimentația este un criteriu puternic de selecție într-o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișare fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durată și tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Cum sunt codificate obiectele vestimentare în memoria indivizilor? Cum și de ce îi clasăm pe indivizi în categorii sau grupuri în funcție de îmbrăcămintea lor? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali?". 3.1.2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea trebuie să-i ia în considerație. Cercetătoarea americană din cadrul Universității North Illinois, Soae L. Peak (1986) a investigat modul în care unii observatori asociază stilurile vestimentare (conservator/clasic, "îndrăzneț", elegant și lejer) cu atribute bipolare precum: inteligent-neinteligent; matur-imatur; încrezător-neîncrezător; perseverent-indolent; credibil-necredibil; adaptabil-neadaptabil; serios-neserios; înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus. Studiul a cuprins un lot de 108 studenți care au clasificat opt fotografii (câte două fotografii pentru fiecare din stilurile menționate anterior) și au răspuns
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
favorabilă adoptării costumului de afaceri în stil clasic. Tabelul 3.1. Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru interesul vestimentar și caracteristicile atribuite persoanelor observate (*p ≤ 0,05; **p ≤ 0,01) (S.L. Paek, 1986, 14) Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Total (N = 384) - 0,35** -0,21* 0,016 -0,06 Inteligent 0,01 0,20* 0,02 0,10 Matur 0,24* -0,09 0,12 0,03 Încrezător 0,25** -0,12 0,15 0,05 Perseverent 0
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
24* -0,09 0,12 0,03 Încrezător 0,25** -0,12 0,15 0,05 Perseverent 0,31** -0,12 0,09 -0,01 Sincer 0,06 -0,02 0,15 -0,01 Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Adaptabil 0,18 -0,14 0,09 -0,16 Serios 0,20 -0,10 0,15 0,02 Înțelegător 0,18 -0,03 0,19 -0,06 Generos 0,20* -0,16 0,015 0,003 Temperat 0,19 0
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
0,20 -0,19 0,03 0,02 Popular 0,31 -0,20* 0,13 -0,04 Supus 0,14 -0,11 0,05 -0,04 Conformist 0,25** -0,05 0,14 -0,12 Fotografiile care înfățișau persoane îmbrăcate lejer, comod, cu tendințe sport au fost caracterizate ca sincere, adaptabile, de încredere, temperate. Ținuta elegantă a corelat pozitiv cu atributele "inspirată", "sociabilă" și "grijulie" și negativ cu impresia de atractivitate. Datele cercetării (tabelul 3.1) au susținut că o persoană
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atributele "inspirată", "sociabilă" și "grijulie" și negativ cu impresia de atractivitate. Datele cercetării (tabelul 3.1) au susținut că o persoană îmbrăcată clasic este percepută ca inteligentă, dar mai puțin atractivă și cu mai puțină popularitate. În același timp, stilul lejer a corelat negativ cu atributele de popularitate, atractivitate și conformitate. Coeficientul de corelație Pearson a înregistrat valori semnificative pentru interesul vestimentar al observatorilor și caracteristicile atribuite persoanelor îmbrăcate elegant. În schimb, interesul vestimentar și originea socială a subiecților nu au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială a subiecților nu au înregistrat valori statistic semnificative, de unde și concluzia autoarei conform căreia interesul vestimentar al persoanelor provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă semnificativ (S.L. Paek, 1986, 15). Studiul a confirmat că un individ îmbrăcat clasic sau lejer este perceput ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi, iar cel "îndrăzneț" cu indivizii egocentrici și atractivi fizic. De asemenea, cercetarea a indicat o relație liniară între persoanele interesate de moda vestimentară și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dramatic, natural, romantic și clasic) (vezi figura 3.1). Stilul dramatic, identificat deseori cu "ținutele extreme", a fost menționat de subiecți drept cel mai neconvențional comparativ cu celelalte trei și a fost perceput de aceștia "artificial" și dominant. Stilul natural, lejer, informal, confortabil și cu ornamente minime a fost considerat accesibil și dominant, singurul nesofisticat. Stilul romantic, care pune în evidență linia corpului, caracterizat drept feminin, a produs impresia unei persoane supuse și accesibile. Stilul clasic, simplu și conservator prin linia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei diferă de semnificațiile costumelor formale sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a avut însă efecte asupra percepției rolului managerial al persoanelor-stimul. Costumul oficial adoptat în mediu de afaceri funcționează ca un indicator puternic al rolului managerial, acesta din urmă fiind asociat cu fotografiile care redau ținute formale. În schimb, hainele neoficiale, lejere nu au fost percepute ca non-manageriale. În descrierile participanților la experiment, persoana-stimul femeie, ilustrată în haine comode, era asociată atât de subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că bărbații sunt puternic senzitivi la contextul interacțiunii (M.L. Damhorst, 1985, 47). Studiul a susținut formalitatea hainelor în activitatea muncii la birou, costumul de afaceri purtat deopotrivă de femei și bărbați fiind un indicator puternic al poziției manageriale, în timp ce ținuta lejeră, neoficială a fost asociată unui rol ambiguu, nu neapărat de execuție. Totodată, cercetarea a indicat efectul semnificativ al contrastului vestimentar, oferind suport pentru studierea rolului ținutelor vestimentare în context social. Într-un experiment similar, Sara Butler și Kathy Roesel (1989
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]