3,393 matches
-
naționale și internaționale ar fi ineficiente, așa cum sugerează mulți economiști, iar atunci, coalițiile politi ce care se opun liberalizării con trolului asupra capitalului ar juca doar un rol ma rginal. Ne putem întreba în ce măsură această teorie reușește să explice tiparul liberalizării financiare de după anii ̕70 ai secolului trecut? Acest lucru evidențiază concluzia că deschiderea fina nci ară este corelată cu ni velul de dezvoltare. Firmele orientate spre exp ort și forța de muncă aferentă preferă, în mod obișnuit, stabilitatea ratei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ort și forța de muncă aferentă preferă, în mod obișnuit, stabilitatea ratei de schimb, în favoarea deschiderii financiare, deoarece aceasta din ur mă poate crește volatilita tea ratei de schimb. Acest fapt ne ajută să înț ele gem motivul pentru care liberalizarea financiară a fost adoptată, mai î ntâ i, în S.U.A. și Marea Britanie, unde sectorul producției a fost mai puțin influ enț at politic decât în alte țări. În țările în care există legături strânse între in dustrie și sistemul bancar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în care există legături strânse între in dustrie și sistemul bancar, pre cum în Europa și Japonia, se poate forma o pute rni că coaliție politică pentru a favoriza stabilitatea ratei de schimb. Acest fapt explică și din ce cauză liberalizarea financiară a fost adoptată mai tâ rzi u pe continentul european și în Japonia, decât în S.U.A. și Marea Britanie. Trebuie menționat, de asemenea, ca o extindere a acestei interpretări, că legăturile dintre sistemul bancar și industrie tind să fie mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și ̕90 ai secolului trecut, mai ales în America Latină și Asia de E st. În țările care doresc să atragă investiții stră ine , preferințele firmelor multinaționale pentru deschiderea financiară po ate fi un factor important în ceea ce privește deciziile guvernelor de liberalizare. După cum arată cercetările făcute de firmele multinaționale, p reo cuparea majoră a inves titorilor, chiar și a celor orientați spre pieț ele naționale o constituie liber tatea de a transfera atât fondurile financiare, câ t și profiturile realizate. Un alt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețe interne de capital nu sunt suficient dezvoltate, îl constituie faptul că globalizarea financiară po ate reduce costul de investi ții ale firmelor și băncilor solvabile. Acest f act or pare să fi fost important, mai ales în procesul de liberalizare financiară di n țările din Asia de Est, la începutul anilor ̕90 ai secolului trecut. Același factor este valabil și în cazul guvernelor, din moment ce statul este, de ob icei, cel mai mare debitor. Italia s a numărat printre primele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sau nu controlul capitalului. Totuși, dacă băncilor centrale li se cere să apere stabilitatea monedei, ca în multe di ntre țările aflate în dezvoltare, atunci aceste a p ot sprijini mai mult controlul capitalului. Evident, politi cil e referitoare la liberalizarea financiara depinde și reduce costurile proprii, așa cum au făcut c omp aniile coreene și conglomeratele indoneziene. Mai mult, prin accentul pus pe conflictele de i nte res național, abordarea Frieden - Rogowski ignoră sciziunile internaționale de d ist ribuție. Aceasta pentru că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în seamă, considerându-le ca fi ind nerelevante pe termen scurt. Totuși, este m ai probabil ca astfel de cal cule să se aplice unor democrații, decât unor ț ări , precum Mexic sau Indonezia, unde guvernele au realizat, totuși, o liberalizare financiară, suportând costurile de mai târziu. Dovezile existente spr iji nă și mai mult ideea că astfel de riscuri au fost, pur și simplu, greșit înțel ese de cele mai multe dintre gu verne și de Fondul Monetar Internațional (FMI), ca re
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de cele mai multe dintre gu verne și de Fondul Monetar Internațional (FMI), ca re au promovat liberali zarea conturilor de capital în țările în dezvol tar e de la începutul anilor 1990. Băncile și firmele naționale care au promovat a gre siv liberalizarea financiară în Thailanda și Coreea, în aceeași perioadă, er au sigure că vor avea de câș tigat. Dar, acum, este evident că, având în ved ere că multe dintre aceste firme tât în S.U.A., cât și în alte părți, și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ajută mai mult să explic ăm tendința generală către deschidere financiară, de după anii 1970. Abord are a din perspectiva rațio nalistă a grupurilor de interese, suplimentată de analiza instituțională, oferă o înțelegere considerabil mai bună a modelului tra nsnațional de liberalizare financiară, reușind însă acest lucru cu prețul une i complexități analitice mai mari. Modelele raționaliste ale politicii economice p orn esc, de obicei, de la ideea că politicile sunt similare sistemului democratic pluralist, predominant a Globalizarea financiară - proces ireversibil a accelerat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a accelerat dezechilibrele financiare din Coree a, în parte, din cauza influenței exercitate de Fondul Monetar Internațional și de Trezoreria S.U.A. asupra politicii economice coreene, dar, mai mult, dat ori tă faptului că aceasta le-a permis susținătorilor reformei naționale de liberalizare să-și pună în aplicare politica mult dorită. În contrast, dec izi a lui Mahathir de a impune un control asupra capitalului în Malaiezia, în 1998, a reprezentat, parțial, rezultatul luptelor interne pentru supremație p oli tică din acea țară
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țile soluțiilor de politică laissez-faire, mai ales în sfera piețelor financiare. In fluența crescândă a ideilor americane în Americ a d e Sud, după criza datoriei din anii 1980, împreună cu creșterea puterii S. U.A . în regiune pot explica din ce cauză liberalizarea financiară a avut loc mai repede acolo decât în alte părți ale lumii în dezvoltare. În orice caz, co nse cințele liberalizării financiare au fos t, în general, greu înțelese de guvernanții naționali și internaționali, precum și de către grupurile de interese
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Sud, după criza datoriei din anii 1980, împreună cu creșterea puterii S. U.A . în regiune pot explica din ce cauză liberalizarea financiară a avut loc mai repede acolo decât în alte părți ale lumii în dezvoltare. În orice caz, co nse cințele liberalizării financiare au fos t, în general, greu înțelese de guvernanții naționali și internaționali, precum și de către grupurile de interese organi zat e. Când informația și cunoașterea sunt imperfecte, cu m sunt ele, de obi cei, rolul ideologiei și al intereselor individ
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ecâ t oricare dintre factorii identificați de modelele raționaliste. Abordările grupurilor de interese raționaliste, în contrast cu abor darea puterii hegemonice, se axează nu pe forțe st ructurale și pe decizii guvernamentale, ci pe preferințele principalelo r g rupuri de interes social. Liberalizarea financiară, din această perspecti vă, are loc atunci când gru purile care favorizează acest proces sunt mai b ine organizate și fac lobby mai eficient decât grupurile care i se opun. Globalizarea piețelor de capital 88 2.2.4. Înțelegerea globalizării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
devenit, într-o tot mai mare măsură, interdependente; acest proces de creștere a interdependențelor economice a pornit, în ultima jumătate de secol, de la intensificarea treptată a schimburilor internaț ion ale de bunuri și servicii și de la intențiile statelor participante de liberalizare progresivă a conturilor curente din balanțele lor de plăți. Aceleași in ten ții nu s-au manifestat, însă, de la bun început, și în privința fluxurilor ac tiv elor financiare. Piața financiară internațională din zilele noastre trebuie analizată, în primul rând, prin
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
imburilor comerciale și financiare, lansat în Statele Unite, în urma primului șoc petrolier, s-a in tensificat, la începutul anilor ̕80 ai secolului trecut, odată cu inițierea proce sului de dereglementare. Suprimarea controlului asupra schi mbu rilor va lutare în Marea Britanie (1979), liberalizarea par țială a pieței financiare japoneze (1983 - 1984), precum și reafirmarea intențiilor de liberalizare a mișcărilor de capital în țările membre ale Uniunii Europene, prin interme diul Actului Unic European, au constituit premi sel e impulsionării inovației financiare și ale apariției
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
in tensificat, la începutul anilor ̕80 ai secolului trecut, odată cu inițierea proce sului de dereglementare. Suprimarea controlului asupra schi mbu rilor va lutare în Marea Britanie (1979), liberalizarea par țială a pieței financiare japoneze (1983 - 1984), precum și reafirmarea intențiilor de liberalizare a mișcărilor de capital în țările membre ale Uniunii Europene, prin interme diul Actului Unic European, au constituit premi sel e impulsionării inovației financiare și ale apariției de noi produse financiare. Putem afirma că aceste noi produse financiare au un
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
directă și cea indirectă. Integrarea financiară poate varia în intensitate de la integrare perfectă, la dezintegrare perfectă sau segmentare. Completa in tegrare a piețelor implică o mobilitate adecvat ă a tot ce se oferă și se cere pe aceste piețe, și liberalizarea circulației p e f ond de nediscriminare. Pu tem vorbi de o mobilitate adecvată (în loc de d epl ină), deoarece nu este necesar ca orice produs sau factor de producție să facă obiectul circulației trans rtfrontaliere, fiind suficient ca doar o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fi nan ciare cotate la bursele de valori sau pe piețel e e xtrabursiere. Ca urmare a acestui fapt, analiza ba zată pe legea prețului unic nu poate fi utilizată pentru evaluarea gradului de inte grare a activelor financiare necotate. Liberalizarea mișcărilor de capital la nivel in ter național a condus la in tensificarea fluxurilor de capital inter țări, sporind, astfel, procesul de inte grare financiară, iar caracterul progresiv al a ces tui proces a condus, în final, la atingerea unei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
̕60; * ud-Est; evoluția sistemului monetar internațional în an ii ̕70; că remarcabilă înregistrată în Asia de S * endențelor prin comerț și investiții; creșterea economi erdep * creșterea int * progresul tehnic; concurența; * dereglementarea; * * creșterea datoriei publice; crearea pieței unice europene; * liberalizarea piețelor financiare din țările în cu rs de dezvoltare; * negocierile multilaterale privind schimbul de s erv icii financiare. Expansiunea sistemului financiar internațional în anii ̕60 a fost sti mulată de piața eurovalutară emergentă. În practica și teoria valutar-financiară, s
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare în titluri negoci abi le pe piețele internaționale. Un alt factor deosebit de important, ce a favor iza t apariția și extinderea globalizării financiare, l-a constituit procesul de dereglementare - ce permite accesul la piețele internaționale. Evoluția dereglementării cores punde liberalizării piețelor. La sfârșitul celu i d e-al Doilea Război Mondial, industria financiară (atât băncile, cât și piețele) au fost strict reglementate, tranzacțiile internaționale de capital fiind riguros controlate în majoritatea statelor. Instituții le înființate în urma Conferinței de la Bretton Wo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
crearea unei corporații internaționale pentru asigurare a d epozitelor etc. Un alt factor determinant al globalizării finan cia re îl constituie libera lizarea piețelor financiare în unele țări nou i ndu strializate (din Asia de Sud Est, în special). Acest proces de liberalizare a f ost determinat, la rândul său, precum și de interesul marilor conglomerate fin anc iare occidentale de a valorifica noi oportunități de investiții. Unele țări, ca S.U.A., Marea Britanie, Germ ania etc., le-au cerut țărilor nou industrializate să-și deschidă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de interesul marilor conglomerate fin anc iare occidentale de a valorifica noi oportunități de investiții. Unele țări, ca S.U.A., Marea Britanie, Germ ania etc., le-au cerut țărilor nou industrializate să-și deschidă piețele financiare în cadrul unor negocieri bilaterale sau multilaterale. Liberalizarea a produs numeroase modificări în strategia și dimensi unile agenților pieței financiare. Astfel, ca u rmare a reducerii veniturilor din comisioane, intermediarii de pe piețele fin anc iare au adoptat o strategie de diversificare, oferindu le clienților o gamă mult mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de produse și servicii financiare, precum și trecerea de la a cti vități de intermediere la ope rațiuni pe cont și risc propriu. Totodată, în u lti mii ani, se constată, din ce în ce mai mult, polarizarea participanților la activitatea financiară internațio nală. Procesul de liberalizare, cu toate implic ați ile sale în planul organizării și derulării tranzacțiilor financiare, are, însă, un impact contradictoriu asu pra funcționării pieței financiare internaționa le. În primul rând, se observă o tendință de orientare a operatorilor pieței spr e o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
una fundam entală, deoarece obiec tivul suprem al tratatului îl constituia comple ta integrare monetară și financ iară și crearea unei piețe unice europene, ceea ce nu se putea realiza decât dacă această condiție se îndeplinea. În 1959, Germania a propus liberalizarea totală a mișcării capitalului atât între țările membre ale CEE, cât și între statele non membre. Pentru a dovedi importanța acestei acți uni , Ger mania a eliminat, în manieră unilaterală, propr iil e restricții asupra intrărilor de capital. În 1960
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiară după eșecul Bret ton Woods După cum am menționat deja, în perioada Bretton Woods, numai economiile membre OCDE și, într o anumită măsură, și alte economii industrializ ate au participat la procesul lent de dezvoltare al piețelor financiare strategice privind liberalizarea contului de ca pit al au fost diminuate de teama producerii unor atacuri speculative. Un motiv pentru care Germania a preluat inițiat iva în vederea promo vării liberalizării financiare în CEE a fost ac ela că economia sa înregistrase, între 1950
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]