KorAP: Find »[drukola/base=lift & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...135 >

3,366 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438

anunțat David uitându-se la ceas. Eu am terminat cu ale mele. — și eu. O să mă uit peste notițele tale în lift. Hai să mergem! Am luat-o la goană spre lift și am apăsat butonul pentru etajul trei. În vreme ce liftul cobora, mi-am aruncat ochii peste notițele lui David. — Unde e sala de conferințe? am întrebat gâfâind și privind în ambele direcții, la intersecția a două holuri. — Ia-o la stânga - mi-a răspuns David, indicându-mi ușile duble, aflate cam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
bosumflare răutăcioasă. Îmi dădeam seama că fumega de nervi. — Te-ai descurcat bine, copile, mi-a spus Phil îmbrățișându-mă atunci când ne întorceam către etajul doisprezece. — Datorită lui David, i-am răspuns în vreme ce colectivul de la Grant Books se îndesa în lift. Lulu, se pare că eu nu am primit e-mail-ul referitor la schimbarea datei ședinței. știi cumva de ce n-am fost pe listă? — N-ai fost pe listă? mi-a răspuns ea, fără să-și întoarcă fața către mine. Poate că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
listă? — N-ai fost pe listă? mi-a răspuns ea, fără să-și întoarcă fața către mine. Poate că trebuie s-o mai aduc la zi. — Ce scuză minunată și din inimă, Lulu, a remarcat Phil, când am ieșit din lift. știi, dacă Claire și David n-ar fi dat dovadă de atâta profesionalism, sub stare de stres, atunci într-adevăr ai fi reușit să prejudiciezi serios douăsprezece titluri de pe lista companiei. Mă întreb ce părere ar fi avut Vivian despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
Nu puteam să mai pierd timp discutând pe tema asta și, mult mai important, nu voiam ca vreunul dintre colegii mei să audă disputa. — Vai, draga mea, unde ți-e inelul? m-a întrebat Mandy, în vreme ce eu o împingeam către lift. — E, ăăă, dat la micșorat, am șoptit. Am privit ușile liftului închizându-se și m-am întors la mine în birou, când telefonul a început să sune. De data asta era chiar Lucille. — Claire, draga mea, a început ea. Vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
mult mai important, nu voiam ca vreunul dintre colegii mei să audă disputa. — Vai, draga mea, unde ți-e inelul? m-a întrebat Mandy, în vreme ce eu o împingeam către lift. — E, ăăă, dat la micșorat, am șoptit. Am privit ușile liftului închizându-se și m-am întors la mine în birou, când telefonul a început să sune. De data asta era chiar Lucille. — Claire, draga mea, a început ea. Vocea îi căpătase inflexiuni metalice. — Am auzit c-ai trimis-o pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
în brațe lui Vivian și împingând întregul grup către ușă. — Doamne-Dumnezeule! Cine-a mai auzit de-așa ceva? a zis Mandy, clătinând cu putere din cap. — Deci vii la birou luni dimineață, da? m-a întrebat Vivian, când am intrat în lift. — Da, am răspuns. Am făcut o pauză, apoi am adăugat: — știi ceva, Vivian? și tu ai fost invitată la nuntă. Lucille trimisese invitația fără să mă întrebe, din dorința de a aduna cât de mulți newyorkezi din lumea bună putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
oră. Avem multe de făcut. și uite-mă pe mine, alergând după fundul tău prin tot orașul - să știi că viața mea nu se învârte în jurul vieții tale! Amândouă sunteți nebune, a șuierat Lucille, apăsând butonul de închidere a ușilor liftului. Pentru prima dat în viață, eram tentată să-i dau dreptate. Restul coborârii s-a petrecut într-o tăcere funebră. Tensiunea din interiorul liftului îmi amintea de coborârea similară cu Lulu, din urmă cu mai multe luni. Mă întrebam ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
învârte în jurul vieții tale! Amândouă sunteți nebune, a șuierat Lucille, apăsând butonul de închidere a ușilor liftului. Pentru prima dat în viață, eram tentată să-i dau dreptate. Restul coborârii s-a petrecut într-o tăcere funebră. Tensiunea din interiorul liftului îmi amintea de coborârea similară cu Lulu, din urmă cu mai multe luni. Mă întrebam ce făcea Lulu în week-end-ul ăla, dacă nu rămăsese ostatică în birou. știam că n-ar fi trebuit să-mi pese - de când începusem lucrul la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
dintre gorile. Nu înțeleg de ce-i mai faceți pe plac, am spus. Vivian pleacă de la Mather-Hollinger. Tocmai a făcut anunțul. Nu v-a spus și asta când v-a sunat? Așa cum stăteam, încadrată de cei doi bărbați în negru, ușile liftului s-au închis ermetic peste Grant Books. Nici că se putea mai bine. Epilogtc "Epilog" La bine și la greutc "La bine Și la greu" — Mă bucur c-ai putut să vii, mi-a spus Phil, deschizând ușa apartamentului. Avem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558

îmi pare rău, zise Wilt. Am uitat. Paznicul oftă. — Ei bine, fiindcă sunteți dumneavoastră și dacă e vorba numai de data asta... zise el, după care descuie ușa de la clădirea cu sălile de clasă. Va trebui să urcați pe jos. Lifturile nu merg noaptea, nu la ora asta. Eu o să vă aștept aici, jos. Wilt urcă șovăitor cele cinci etaje până la cancelarie și se duse la dulapul lui. Scoase de acolo un vraf de hârtii și un exemplar din Casa umbrelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446

sâcâitoare. Nu se întâmplă nimic, sau orice, iar prezicerea viitorului e interzisă.“ S-a ridicat de pe locul supliciului. Să iasă în stradă, în primăvară, unde supraviețuia, umilit, furnicarul. Să vadă ce efect are bufonul asupra unui mediu îngrădit. A luat liftul, tramvaiul, troleibuzul. A coborât, adică, în stradă, în paradis. Cu un singur gând: se va duce la teatru. A privit strada murdară, fețele obosite, agitația amețită, umilă. S-a oprit la chioșc. A avansat, ca furnica, la coada cozii pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

de la intrare și, ne privim nedumerite. Toată lumea parcă a intrat În vrie. Oamenii se foiesc În toate direcțiile, cineva lustruiește balustrada de alamă, altcineva lustruiește plantele artificiale, iar Cyril, directorul administrativ, Îi gonește pe toți, făcându-i să intre În lifturi. — Toată lumea În birou ! Nu vrem să vă vedem că ardeți gazul pe la recepție. Ar trebui să vă aflați deja la voi la birou. Are un aer extrem de stresat. Nu e nimic de văzut aici ! Vă rog, fiecare la el În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
maiestuos, o limuzină care oprește exact În fața ușilor de sticlă de la intrare. Nu-nțeleg deloc ce e cu mașinile astea. Sunt atât de strălucitoare și de lustruite, de parcă ar fi făcute din cu totul alte metale decât mașinile obișnuite. Ușile liftului din celălalt capăt al holului se deschid cu precizie elvețiană și din el iese Graham Hillingdon, șeful cel mare, plus directorul general și Încă alte șase persoane din conducere, cu toții puși la patru ace, În costume scumpe, Închise la culoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
deschizând ușa cu un surâs un pic prea larg pe față. El este Kenny Davey, unul dintre designerii noștri. Kenny, trebuia să fii aici de zece minute. Mă rog, te iert ! Îl Împinge pe Kenny, total nedezmeticit, Într-unul dintre lifturi după care ridică ochii și ne ușuie enervat. — Hai, zice Katie, hai să mergem. Și, făcând eforturi să nu izbucnim Într-un râs nebun, ne grăbim tustrele pe scări. Atmosfera din departamentul de marketing Îmi amintește un pic de petrecerile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Îmi aruncă o privire ciudată, dar nu-mi pasă. Trebuie să scap de aici cât mai repede. Imediat cum dispar din raza lui vizuală simt că Încep să mă relaxez și pornesc mai hotărâtă spre parter. Am să urc cu liftul. Nici o problemă. Pornesc sigură pe mine pe hol și tocmai am străbătut jumătatea distanței, când Încremenesc. — Da, sigur. Corect. E glasul lui, din nou. Și pare să se audă din ce În ce mai aproape. Sau am dat În paranoia ? — ...cred c-am să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
În carieră... Pleacă mai departe, clătinând din cap. Cum e posibil ca ziua mea să fi fost deja atât de dezastruoasă, Înainte de a apuca măcar să stau jos ? Îmi trântesc geanta și jacheta pe scaun, mă grăbesc Înapoi pe coridoare spre lifturi și apăs pe butonul Sus. O clipă mai târziu, liftul se oprește la unu cu un ping, și se deschid ușile. Nu. Nu. E ca un vis urât. Jack Harper se află singur În lift, În niște blugi vechi și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
posibil ca ziua mea să fi fost deja atât de dezastruoasă, Înainte de a apuca măcar să stau jos ? Îmi trântesc geanta și jacheta pe scaun, mă grăbesc Înapoi pe coridoare spre lifturi și apăs pe butonul Sus. O clipă mai târziu, liftul se oprește la unu cu un ping, și se deschid ușile. Nu. Nu. E ca un vis urât. Jack Harper se află singur În lift, În niște blugi vechi și un pulover maro de cașmir. Fără să vreau, fac instinctiv

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
grăbesc Înapoi pe coridoare spre lifturi și apăs pe butonul Sus. O clipă mai târziu, liftul se oprește la unu cu un ping, și se deschid ușile. Nu. Nu. E ca un vis urât. Jack Harper se află singur În lift, În niște blugi vechi și un pulover maro de cașmir. Fără să vreau, fac instinctiv un pas Înapoi. Jack Harper Își bagă mobilul În buzunar, apleacă puțin capul Într-o parte și mă privește Întrebător. — Te urci În lift ? spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
În lift, În niște blugi vechi și un pulover maro de cașmir. Fără să vreau, fac instinctiv un pas Înapoi. Jack Harper Își bagă mobilul În buzunar, apleacă puțin capul Într-o parte și mă privește Întrebător. — Te urci În lift ? spune blând. Sunt pur și simplu blocată. Ce pot să zic ? Nu pot să-i zic „Nu, am apăsat butonul doar așa ca să mă distrez, ha ha !“ — Da, zic Într-un final și intru În lift cu picioare țepene. Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Întrebător. — Te urci În lift ? spune blând. Sunt pur și simplu blocată. Ce pot să zic ? Nu pot să-i zic „Nu, am apăsat butonul doar așa ca să mă distrez, ha ha !“ — Da, zic Într-un final și intru În lift cu picioare țepene. Da, urc. Ușile se Închid și liftul Începe să urce. Mi s-a pus un nod În stomac. — Îhm, domnule Harper, spun stângace, iar el ridică ochii spre mine. Voiam doar să-mi cer scuze pentru... Îhm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
simplu blocată. Ce pot să zic ? Nu pot să-i zic „Nu, am apăsat butonul doar așa ca să mă distrez, ha ha !“ — Da, zic Într-un final și intru În lift cu picioare țepene. Da, urc. Ușile se Închid și liftul Începe să urce. Mi s-a pus un nod În stomac. — Îhm, domnule Harper, spun stângace, iar el ridică ochii spre mine. Voiam doar să-mi cer scuze pentru... Îhm, episodul cu micul meu chiul de ieri. Nu se va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Aha ! Fără veste, mă simt mult mai bine. Și Jack Harper băga câteodată gol la serviciu ? Credeam că era mult prea ocupat să fie un geniu ieșit din comun de creativ și de dinamic, sau ce se spune că e. Liftul se oprește la etajul trei și se deschid ușile, dar nu urcă nimeni. — Ai niște colegi foarte drăguți, zice el În momentul În care liftul se repune În mișcare. O echipă foarte prietenoasă și muncitoare. Așa sunt tot timpul ? — Absolut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
geniu ieșit din comun de creativ și de dinamic, sau ce se spune că e. Liftul se oprește la etajul trei și se deschid ușile, dar nu urcă nimeni. — Ai niște colegi foarte drăguți, zice el În momentul În care liftul se repune În mișcare. O echipă foarte prietenoasă și muncitoare. Așa sunt tot timpul ? — Absolut ! spun imediat. Ne place foarte mult să colaborăm, Într-o echipă sinergică... Îhm... operațională și... Îmi screm disperată creierii să găsesc un cuvânt din ăla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
și... Îmi screm disperată creierii să găsesc un cuvânt din ăla lung și impresionant, când fac greșeala să mă uit În ochii lui. Știe că bag din top, nu ? O, Doamne. Ce rost mai are ? — OK. Mă rezem de peretele liftului. În viața reală, nu se comportăm deloc așa. De obicei, Paul urlă la mine de șase ori pe zi, iar Nick și Artemis se urăsc de moarte și n-ai să ne vezi că stăm și discutăm literatură. Ne-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
să te asigur, Sven e unul dintre cei mai vechi și mai apropiați prieteni ai mei, și nimeni nu are nici cel mai mic motiv să se teamă de el. De fapt... Se oprește În clipa În care dinspre ușile liftului se aude un ping. Amândoi ne reluăm instantaneu expresiile impasibile și ne Îndepărtăm ușor unul de celălalt. Se deschid ușile și parcă mi-a dat cineva un pumn În stomac. În fața liftului, se află Connor. În clipa În care dă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]