43,803 matches
-
Scriitorilor din România (în altă paranteză spun că autorii fac parte din mai multe grupări scriitoricești din țară sau din alte țări, dar toți din cea galactic - eminesciană - argheziană - nichitiană < vă rog să numiți dumneavoastră și alți mari făuritori de limbaje literare în dulcea noastră scriere> a limbii române de azi. Adrian Botez, primul la contraatacul desantului de aici, după ce a stat și într-o temniță interioară, până ce a evadat prin 1998 în volumul cu acel titlu, este un autor marmorean
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
pe cititor în situația de a evalua cât mai exact amploarea și semnificația evenimentelor descrise în roman” (Postfață, pg. 183) Dacă e vorba de „evaluare”, autorul primește de la mine nota maximă. Narațiunea curge firesc, precum viața de zi cu zi. Limbajul argotic, onomastica personajelor din cartierul Valea Rahovei, ne duce cu gândul la „Groapa” lui Eugen Barbu. Tonul ușor ironic, autoironia, umorul fin, care se degajă din unele capitole, excelând în dramatismul relatării momentelor înainte, în timpul prăbușirii și după prăbușirea avionului
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitu%60_lu_mitu_roman_de_dragos_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
nemijlocită, scrisorile, ca jurnalele, sunt foarte căutate și citite.Textul romanesc, fantezist și ficționalist nu prea mai este căutat. Cititorul de azi caută viața adevărată și trăită . Forța analitică a epistolarului se însoțește adesea și cu alte virtuți precum savoarea limbajului, cum îl descoperim la Kogălniceanu, detașarea obiectivă, concurând ficțiunea la Odobescu, capacitatea mimetică la Caragiale, tensiunea intelectuală la Titu Maiorescu, expresivitatea descrierilor la Duiliu Zamfirescu, ceea ce ne pune în fața unor valori ce depășesc pe aceea a documentului nud. Când nu
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
morale și juridice contemporane și luând în calcul tendințele viitoare spre care omenirea se îndreaptă, am considerat că este de datoria noastră să găsim acelr paradigme, fundamente, implicații și perspective pe care Biserica Ortodoxă le oferă pentru îmbunătățirea și perfecționarea limbajului, conținutului și legislației drepturilor omului. Este menirea noastră, a fiecărui teolog în parte, de a intra în dialog cu lumea contemporană și cu problemele ei pentru a da acele răspunsuri mântuitoare care se găsesc din belșug în tezaurul doctrinar al
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
toate formele ei specifice, nu este înțeleasă de toți oamenii, nu poate fi interpretată în același fel, nu este pătrunsă și descoperită prin valorile ce le conține. Arta în general este un mijloc de expresie și, între arte, poezia are limbajul ei specific, bogat, care oferă artistului un număr mare de posibilități pentru a-și „materializa” gândurile, trăirile, viziunile, cu condiția să îi cunoască și să îi stăpânească „gramatica”, care are multiple formule stilistice, corespunzătoare diferitelor curente artistice ce s-au
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
istoriei literaturii. Un poet este atras de o formulă anume, cel puțin într-o etapă a evoluției sale creatoare, de acea stilistică cu privire la care simte că îl va ajuta să se exprime prin poezie. Cu cât stăpânește mai bine acest limbaj specific ales, cu atât va exprima mai mult și mai aproape de trăirile personale care se cer lămurite și scoase la iveală. Nu cred că există în poezie formule „gramaticale”, mijloace stilistice prea vechi, demodate, inutilizabile; se pune problema dacă formula
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
poezie unică și plină de vitalitate, poate cea mai subtilă expresie a personalității sale. Însă Eminescu și restul poeților din „sfera” lui sunt o minoritate... Sunt foarte mulți poeți care nu reușesc să folosească formula stilistică aleasă ca pe un limbaj viu, cu o expresie personală, și care astfel nu produc o creație originală, ci construcții artificiale, la nivelul „șabloanelor”, care transmit puțin sau nu transmit nimic esențial. Nu este aici vorba numai despre un limbaj mort, artificial; lui îi corespunde
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
stilistică aleasă ca pe un limbaj viu, cu o expresie personală, și care astfel nu produc o creație originală, ci construcții artificiale, la nivelul „șabloanelor”, care transmit puțin sau nu transmit nimic esențial. Nu este aici vorba numai despre un limbaj mort, artificial; lui îi corespunde și o concepție limitativă asupra poeziei, care nu mai este gândită să exprime aspectele „cele mai interioare” care îl frământă pe artist, ci aspecte mai mult sau mai puțin convenționale, „exterioare”. Această concepție limitativă și
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
artificial; lui îi corespunde și o concepție limitativă asupra poeziei, care nu mai este gândită să exprime aspectele „cele mai interioare” care îl frământă pe artist, ci aspecte mai mult sau mai puțin convenționale, „exterioare”. Această concepție limitativă și acest limbaj artificial au stârnit o contra-reacție, o concepție diferită asupra poeziei, căreia îi corespunde și o nouă stilistică. Astfel, poezia este concepută ca un instrument care să îl aducă pe cititor direct în miezul trăirilor interioare ale poetului, el asistând la
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
senzațiilor, la ecoul lor imediat, practic la întreaga trăire interioară a artistului. Cititorul nu primește concluziile elaborate ale acestor trăiri interioare, adaptate la convenții, ci primește direct chiar aceste trăiri, într-o formă a lor originară, spontană. De aceea, în privința limbajului, al stilisticii, accentul nu mai cade pe elaborare, ci pe o cât mai pură spontaneitate, este un limbaj „fulgurant”, o transmitere cât mai „imediată” și mai directă a trăirii interioare. Lucrarea „Patimi dulci” a poetei Elisabetei Gîlcescu aparține tocmai acestei
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
acestor trăiri interioare, adaptate la convenții, ci primește direct chiar aceste trăiri, într-o formă a lor originară, spontană. De aceea, în privința limbajului, al stilisticii, accentul nu mai cade pe elaborare, ci pe o cât mai pură spontaneitate, este un limbaj „fulgurant”, o transmitere cât mai „imediată” și mai directă a trăirii interioare. Lucrarea „Patimi dulci” a poetei Elisabetei Gîlcescu aparține tocmai acestei noi concepții poetice și noi stilistici, fiind un astfel de parcurs direct către viața interioară a artistei, care
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
eului profund, viața și arta confluează în creația lui Theodor Răpan, dar într-un sens cu totul diferit de cel cultivat, până la el, de poeții tuturor timpurilor. Lirică sau epică, opera lui modelează realitatea în imagini literar-artistice, cultivând proprietăți ale limbajului, prin care ajunge la magia rostirii, cu profunde reverberații între suflet și lumea devenită obiect al reflectării, pe drumul Golgotei. Evangheliile lui Theodor Răpan marchează a treia etapă distinctă în activitatea sa literară, care stă sub misterul intuirii sensului simbolic
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Tăcerii, Tăcerea ca parolă sau codul de acces, etno-Tăcerea, solitudinea, Tăcerea absolută, ultima metaforă, etc. În acest areal se încadrează, cu certitudine, volumul despre care scriem. Tăcerea de după creație, devenită un stil de raportare la terestru sau cosmic, naște un „limbaj” radical, pe care nu oricine îl poate „dresa”, după cum aflăm: „Un mare strigăt de Tăcere-i versul, doar inima Poetului are aripile frânte de dor, pașii, tulburați de Cântec sângerează zăpada urcușului, niciodată dorința de a trăi nemurirea. Și totuși
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și materialul artistic într-o sinteză compozițională superioară, sub semnul valorii estetice. Detașat și sublim, pasional și frenetic, simplu și complex, riguros și sugestiv, apolinic și dionisiac, enigmatic și câte multe altele mai sunt, iată, „înscrisurile” Tăcerilor prin care magia limbajului ne poartă încă de la mărturisirea inițială: „Azi, acum, aici scot la iveală Alfabetul Tăcerii! [ ... ] De-acum, limba Poetului voi desface din toate oasele ei. Și mașinăriile simțirii, rând pe rând, vi le voi arăta. Veți vedea bolile sufletului meu. Am
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
că lumea de jos este „harta celei de sus”, nici existența în adâncul pietrei pe care, asemeni unei ficțiuni, am văzut-o și am uitat-o, chiar dacă veșnic rămâne acolo. De aici și până la finalul cărții, Tăcerea își poartă „magia limbajului”, între o poetică a absenței rostirii, a abstracțiunii și o poetică a prezenței, prin bogăția de metafore inedite: „Neînvățând să tac Tăcerea, imn întru gloria ei, acum, înalț! Cu un crin în mână, întru deșertăciunea „Clipei cea repede”, tot cerul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
de mine”, „Fulguire e totul, oiștea nopții e ruptă!”, „Gonește timpul, armăsar divin”, „Hoinară umbră, cine a mințit?”, „Litanie pentru Alfabetul Tăcerii”, „Măcelul din privirea ta” etc. Theodor Răpan sparge tiparele topice și stilistice, dezarticulează sintaxa și creează un nou limbaj liric. Fantezia metaforică, asocierile semantice inedite conferă forța de transfigurare a realității. Cultivă, cu precădere, epitetul rar, oximoronul, iar metafora „provoacă o contaminare de lucruri obiectiv și logic incompatibile”: „Izgonit în lumină m-am simțit Inorog fără stea, arsă pe
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și logic incompatibile”: „Izgonit în lumină m-am simțit Inorog fără stea, arsă pe rug ești, Abisinie, Poezie a mea ... ” Pătrunderea în miezul „Poeziei Tăcerii” este posibilă numai prin intuirea plurivalenței simbolurilor și decriptarea acestora, în contextul în care apar. Limbajul specific, de cele mai multe ori este direct, adresat unui/unei „tu” implicat/ă afectiv: „În noapte se ascunde Tăcerea, mai solitară și mai mută decât ai fi tu, cu cât îndrăgesc mai mult iconostasul vorbirii, rana carnală a foșnetului îmi dă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Tu, tu, tu, amânată rămâie Tăcerea, visul Poetului s-a spulberat, tu, îmbrăcată ca o mireasă în oglinzi de zăpadă mi te-ai destrămat ... ” Celor trei niveluri ale textului poetic, pe care le-am identificat, le corespund trei modalități ale limbajului și am în vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar poetic) și se transpun în limbajul aplecat
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar poetic) și se transpun în limbajul aplecat asupra tainelor Omului și Universului (opera). Selectiv, ne vom opri la câteva simboluri, evidențiind exemple din cele trei regnuri: mineral, vegetal și animal, vom avea în vedere și cele patru elemente fundamentale: apă, aer, pământ, foc, dar și aspecte
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
a sentimentului „rostirii nerostitului.” Aici aflăm marile teme ale creației (din cele 13 volume editate până în prezent), nu ca o sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Limbajul metaforic, sintaxa poetică novatoare, intelectualismul expresiei, specificul prozodic, menționat încă din titluri, conferă poemelor o sonoritate aparte, de incantație magică. Din aceste motive, fie și numai pe baza argumentelor consemnate mai sus, Theodor Răpan este, în egală măsură și în
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
hotărârilor sinoadelor ecumenice și locale. Necesitatea acestei Sfinte Taine se impune datorită universalității păcatului (cf.Iac.3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem faptul că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
hârtie ceea ce-ar fi dorit el să scrie. Sunt îndrăgostită de cuvânt și vreau să-l gravez în inimi și nu doar pe hârtie. Tot ce trăiește cititorul, experiența, zbuciumul și visul sau, încerc să le traduc într-un limbaj propriu și estetic. Aș asemănă scriitorul cu un copac care își are rădăcinile în solul experiențelor umane și a realitățiilor cotidiene, iar coroană de gânduri o are îndreptată spre cer ... spre vis, fantezie, acea lume abstractă, ce nu poate fi
ARTA DE A IUBI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_de_a_iubi_0.html [Corola-blog/BlogPost/342547_a_343876]
-
Literatura > Beletristica > SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINURE Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Stai aici, lângă mine, Anton, zise ea cu o voce de nerecunoscut. Delia avea o voce puternică, un limbaj curat, o calitate pe care un avocat trebuie să o aibă. Iar ea avea și această însușire. Acum vocea slăbise în intensitate, alterată de suferința interioară. O duruse spatele cu câteva zile în urmă dar, gândi că răcise, nu putea
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINURE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1465644740.html [Corola-blog/BlogPost/383546_a_384875]
-
O ipostază teleormăneană surprinsă de autoare este aceea relatată în eseul „Descurcăreții - oameni de nădejde” - aproape o povestire, cu caractere distincte și cu subiect din lumea satului. Proza are mult umor, parcă intrăm în lumea lui Moromete, din câmpia Teleormanului. Limbajul teleormănean este păstrat nealterat și dă o savoare specială scriiturii. O altă secțiune/capitol a părții a doua a cărții este intitulată frumos: „Lumini izvorâte din adâncurile sufletești” - prin care autoarea zugrăvește portrete: Andrada Victoria Diaconescu, Frații Iacob și Florin
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]