3,228 matches
-
la joc. Anomaliile calitative în comunicare se manifestă prin: - folosirea unui limbajul verbal sărac și neacompaniat de limbajul nonverbal;incapacitate și eșec în inițiere și susținerea conversației;- limbajul este stereotip și repetitiv, cu utilizare de cuvinte și fraze neînțelese; - jocul limitativ este sărac. Patternul de comportament se manifestă stereotip, repetitiv, sărac în activități și interese prin: - preocupări și interese anormale în conținutul lor și în intensitatea cu care se manifestă; - aderență exagerată pentru rutine și ritualuri proprii; - comportament motor stereotip și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine stătătoare, eliberată de teologie, filozofie sau de pedagogia normativă. În cadrul științelor educației noțiunea este limitativă (idem). Având în vedere aceste definiții, în continuare vom folosi termenul de autonomie cu sensul de situație a unui subiect care dispune liber de propria voință, care are posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este prin definiție, aș spune, împovărată de fricțiuni, rebeliuni, explozii emoționale, reproșuri și învinuiri reciproce. După cum observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea de autonomie este limitativă. Cele mai multe discuții pe această temă fac referire la relația libertate - autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
H (hidrogen); U (tensiune) etc. 1. partea implică și reprezintă întregul; 2. este univoc; 3. este unanim acceptat; 4. are o perspectivă limitată, închisă; 5. conceptual; 6. abstract; 7. arbitrar; 8. convențional; 9. valoare axiomatică; 10. absolut; 11. precis; 12. limitativ. METAFORA 1. este o imagine artistică pasageră; 2. poate apărea oriunde; 3. sensul metaforic al unui cuvânt este permanent; 4. termenul metaforic și-a pierdut sensul propriu; 5. deci: are sens figurat + sens metaforic; 6. se realizează printr-o schimbare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
naturale rationis. Revelația creștină nu este o completare a vederii naturale. În teoria sa despre ontologia cunoașterii, Petre Țuțea dezvoltă principiile teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mântul aparținătorului legal - de regulă extrem de reticent în această situație);costurile indirecte (transport etc.) neacoperite de studiu, la un grup cu standard economic în general mai precar. Analiza acestor cauze potențiale și îmbunătățirea secundară a protocoalelor și celorlalți parametri potential limitativi a dus în ultimii 20 de ani la o creștere a înrolării populației vârstnice în studiile generale; în plus, au apărut multe studii specific desenate pentru acest segment populațional. În baza de date ClinicalTrials.Gov figurau în 2013 peste 200
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
preferă soiurile bine structurate, afânate și bogate în substanțe organice. Soiurile care imediat după plantarea răsadurilor, au o creștere rapidă, iar țesuturile din zona coletului se lignitifică, sunt rezistente la atacul acestui dăunător. Irigarea culturilor pe rigole reprezintă un factor limitativ pentru depunerea ouălor. Pragul economic de dăunare este de 2 - 3 pupe/m2. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: o rotația culturilor, strângerea și distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare, arătura
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cuprinse între 60 - 90 % din maximum. Ele nu au provocat nici o modificare negativă a aparatului locomotor constatându-se chiar o ameliorare a parametrilor cardio - respiratori, însoțită de o ușoară creștere a staturii care de fapt reprezintă unul din principalii factori limitativi la copil și adolescent : plăcile epifizelor , zonele de creștere ale oaselor care nu sunt încă îndeajuns de rezistente la tracțiuni, apărând astfel riscul unor leziuni. Tot Weineck,1994, a constatat că procesul de osificare este mai rapid la fete. După
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unde să poată rezista o ființă care nu are realitatea lui tare. André Scrima cita spusa unui cabalist din secolul al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția înseamnă aici efectiv concentrare: Dumnezeu se cufundă în propriul lui abis, se retrage în misterul lui insondabil, în infinitul lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tradiții 2, cult care este echivalent cu a înțelege și a utiliza aceste tradiții ca principii care asigură conservarea ordinii sociale, legitimarea etnică, apărarea proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se golească complet de dies und das îi este receptorul (nemer) potrivit, în care divinul curge cu toată libertatea Lui. De aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca fiind sieși suficientă. Aparent opus individualului, generalul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca fiind sieși suficientă. Aparent opus individualului, generalul reține ceea ce e comun indivizilor, fondul de asemănare pe care se grefează accidentele lor. Generalul inventariază tocmai acele determinații formale care definesc nivelul individual de ființă. Opus individualului, generalul stă totuși în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă ele tratează subiectul fără să fie în completă cunoștință de cauză, aș îndrăzni să spun. Ele vorbesc despre raportul dintre cei doi oameni, despre tensiunile sau acordul dintre ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa/exersa o calitate definitorie a atitudinii credincioase. Fiind drum împreună cu Spiritul care o cheamă și o angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea se sprijină, dimpotrivă, pe o gîndire vectorială, pe forme mentale care își conțin în propria economie depășirea. De-a lungul acestui eseu, am invocat gînditori pentru care modernitatea tîrzie poate fi un teren unde raportarea la transcendență, calitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Atîția gînditori, din toate tradițiile, și-au construit discursul ca pe un limbaj de depășire, ca punte către misterul de dincolo de formă și limbaj. în zenitul religiilor stă aceeași realitate, prea densă pentru a putea fi prinsă într-un contur limitativ, prea atrăgătoare pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pozitivist, anecdotelor zeflemiste și indiferenței radicale față de tot ceea ce voia să treacă dincolo de datele experimentale și de documentul istoric. Doar Iorga, singurul, era o personalitate care favoriza evadările în idealuri, dar naționalismul său funcționa de cele mai multe ori ca o condiție limitativă. Spiritualul era subjugat naționalului, iar cultura aservită politicului și limitată de egotismul etnico-istoric. Teologia îi dăduse lui Crainic gustul infinitului, iar mentalitatea științifică a epocii voia să-l limiteze. Dacă universitarii l-au dezamăgit, a apelat la studenți și, împreună
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dacă există un specific al muncii intelectualului, el se află, constată Morin, în efortul exercitat asupra ideilor, nu oricare ci îndeosebi a celor ce contează din punct de vedere uman, social, moral. O descriere (nu definiție) însă care ar fi limitativă, pentru că încearcă să excludă "artiștii (care lucrează asupra formei și materiei) și tehnicienii (care, e-adevărat, forjează idei sau operează cu idei, așa cum o fac prin, pe și pentru mașini)". Și tot limitativă este acea primă descriere fiindcă, dacă-l
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
descriere (nu definiție) însă care ar fi limitativă, pentru că încearcă să excludă "artiștii (care lucrează asupra formei și materiei) și tehnicienii (care, e-adevărat, forjează idei sau operează cu idei, așa cum o fac prin, pe și pentru mașini)". Și tot limitativă este acea primă descriere fiindcă, dacă-l luăm în seamă pe Roland Barthes, nu există numai scriitori, ci și scriptori (écrivants). Într-un text din Eseuri critice, făcînd o sociologie rafinată a cuvîntului, criticul francez constata că, de la Revoluție încoace
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o crisalidă, în diferite structuri pătimașe, trebuie să te dezvelești, să ieși din ele, să te dezlipești din aceste învelișuri: egoismul, iubirea de sine, iubirea de arginți, etc. Lectura ar fi operația prin care te desfaci din propriile tale coji limitative. Prin lectură, ai putea deveni, da, nemuritor. Capitolul 2 RĂSPUND: DE CE-AȘ CITI? - Lectura (și scriitura) exorcizează. Este poate cel mai savuros răspuns pe care-l pot accepta scriitorii dar și cititorii cu privire la pasiunea lor scris-versus citit. Mario Vargas
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aici o formă a unei mai vechi antinomii specifică marilor religii, anume că Dumnezeu se distribuie în fiecare, sau, altfel spus, că transcendentul este în imanent. Numai că, la Blaga, această imanență ia o formă negativă, ca censură sau factor limitativ. O altă antinomie apare imediat în consecință. Viziunea metafizică anunțată de Lucian Blaga așează cunoașterea omului într-o situație stranie. Acesteia îi este rezervat un destin pe care nici o filosofie nu l-a mai întrevăzut: de a fi "definitiv și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care contradicția să nu mai fie exclusă. Logica clasică este necesară, dar insuficientă gândirii. Ea nu poate supune legilor ei mișcarea dialogică a gândirii, buclele recursive, complexele hologramatice, solidaritățile, organizările conceptuale 881. Pentru astfel de situații, principiile aristotelice devin limitative și este necesară înglobarea și transgresarea lor. În acest sens, Morin afirmă, contrar tradiției epistemologice, că logica trebuie să fie subordonată gândirii. Gândirea trebuie să transgreseze, în mișcarea ei, logica clasică, respectându-i însă exigențele în fiecare din segmentele ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]