4,823 matches
-
Hendricks Fromm Rank Roheim Fiecare stare a basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia analitică a limbajului (Austin, Searle) Hermeneutică se bazează pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia analitică a limbajului (Austin, Searle) Hermeneutică se bazează pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor de constituire a "textului" Explicarea conflictelor umane
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Schiffer și șamponul L'Oréal, Eva Hertzigova și parfumul BU etc). Evoluția culturală a ultimelor decenii marcată de reflecții asupra limbajului, de teoriile comunicării și problematica sensului a condus cercetătorii la profunde investigații semiotice, lingvistice, retorice. 6.8.2. Retorica lingvistică. Semiotica sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dă spiritului libertate fără nebunie și plasează în mîinile omului, dar fără să-l strivească, greutatea prorpriului destin" (R.Escarpit, 1991:72). În cele ce urmează vom încerca să surprindem mecanismul de producere/receptare a glumei în raport cu o triplă grilă: lingvistică (evidențiind modul în care actul de limbaj umoristic distorsionează sistemul limbii, prin dubla manevră de relevare/dinamitare a convenției instituționalizate), logică (urmărind particularitățile și vecto-rialitatea regulilor inferențiale mobilizate pe parcursul interpretativ al glumei) și enciclopedică (subliniind jocul specific context/convenție și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul de a greși, că funcția socială și mecanismul de producere/ receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune a mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sala de așteptare a unei gări un tînăr mestecă gumă. Bătrînica de lîngă el îi spune: Foarte amabil din partea dumitale că încerci să faci conversație, dar eu sînt surdă". Putem avansa ipoteza că în ambele cazuri (focalizare lingvistică și non lingvistică) apare o mișcare în doi timpi și anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
plurinivelare; ii) comunicarea se desfășoară pe două nivele: al conținutului (transmis) și al relației instituite; în cazuri patologice sau de non cooperare "negocierea" relației devine unicul obiect al comunicării, iar transmiterea conținutului nici nu se mai realizează; iii) comunicarea digitală (lingvistică) este dublată de cea analogică (gestuală); unele situații de comunicare sînt exclusiv sau precumpănitor analogice (interacțiunea îndrăgostiților sau îngrijirea unui bolnav), altele sînt precumpănitor digitale (comunicarea didactică, mediatică, științifică); iv) comunicarea se desfășoară pe secvențe: inițiativă/reacție, replică/răspuns, a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exemplul O.K.). Studiul gestualității comportă mai multe dimensiuni: * studiul formelor și funcțiilor comunicării individuale; * interacțiunea gestuală între doi sau mai mulți indivizi; *natura relației între limbajul verbal și cel gestual. Investigarea științifică a gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Revue roumaine de linguistique, tome XXXIV, nr. 2. Rovența-Frumușani, Daniela, 1991 Introducere în semiotică, Univ. București. Rovența-Frumușani, Daniela, 1995 Semiotica discursului științific, București, Editura Științifică Saussure, Ferdinand de, 1916 Cours de linguistique générale, Paris, Payot (trad. Rom. 1998, Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom). Sebeok, Thomas, 1973 "Semiotics: A Survey of the State of the Art" in T. Sebeok (ed.) Current Trends in Linguistics 12, The Hague Mouton Sebeok, Thomas, 1976 Contribution to a doctrine of signs, Indiana, Univ. Bloomington. Sebeok
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
à la sémiologie, Paris, Ed. du Minuit Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York Academic Press Ricoeur, Paul, 1973 "Signe et sens" în Encyclopaedia Universalis Saussure, Ferdinand de 1916 Cours de linguistique générale, Paris, Payot (trad. Rom. 1998 Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom) CAPITOLUL 4 Apel, Karl-Otto, 1980 "C.S. Peirce and the post-tarskian problem of an adequate explanation of the meaning of truthtowards a transcendental-pragmatic theory of truth", în The Monist, vol .63, nr. 3, pp. 387-407 Arrivé, Michel,1981
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
et qualité de la vie. Presses de L'Université du Québec Touraine, Alain 1994 Qu'est-ce que la démocratie, Paris, Fayard Tuchman, Gaye, 1978 Making News: a study in the construction of reality, New York, Mac Millan Pulication GLOSAR DE SEMIOTICĂ ȘI LINGVISTICĂ ACT DE LIMBAJ (fr. acte de langage; engl. speech act). Enunțul efectiv realizat de locutor într-un anumit context și dotat cu o eficiență pragmatică specifică. Cercetătorii (Austin, Searle, Récanati, Vanderveken etc.) le clasifică în: acte asertive (a afirma, a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este reprezentată de posibilitatea vorbitorilor unei limbi de a înțelege și construi un număr infinit de fraze, în timp ce performanța vizează actualizarea acestei competențe (actele lingvistice concrete ale subiectului vorbitor). Competența este deci o aptitudine lingvistică a subiectului vorbitor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gramatica istorică a secolului al XIX-lea. Saussure postulează că sincronia (starea actuală a sistemului limbii) este "unica realitate" pentru subiectul vorbitor, iar diacronia (legată de evoluție, schimbări semantice, glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va favoriza sincronia, relațiile atemporale, neglijînd geneza, evoluția și dispariția structurilor. DIAGRAMĂ Semn iconic intermediar din clasa imagine/ diagramă/metaforă (conform taxinomiei lui C.S. Peirce), la care relația de similaritate cu obiectul reprezentat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
într-un context determinat. Într-o primă etapă enunțarea a fost definită ca act individual de vorbire, asumare de către subiectul vorbitor a virtualităților limbii ("punerea în funcțiune a limbii printr-un act individual de utilizare", E. Benveniste). Odată cu extinderea obiectului lingvisticii enunțării, obiectul cercetării devine raportul între instanțele sociale și activitatea lingvistică. EPISTEMĂ (din grecescul epistamai = abilitate, cunoaștere) Noțiune introdusă de Michel Foucault în Les mots et les choses pentru a desemna axiomele ireductibile ale unei epoci determinate. Epistema privește condițiile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure, termenul formă, sinonim cu structură se opune substanței ca realitate fonică sau semantică nestructurată; forma este decupajul specific operat asupra acestei mase amorfe. Forma se exprimă prin sistemul relațiilor stabilite între unitățile lingvistice; independența formei conferă statut de autonomie lingvisticii (care va avea ca obiect descrierea coerentă și exhaustivă a acestei forme). În accepția lui Hjelmslev, din reunirea formei conținutului și a formei expresiei (recunoscute și analizate separat) rezultă semnul lingvistic și în genere orice semioză. FUNCȚIE NARATIVĂ În semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orizont de așteptare). METALIMBAJ Introdus de logicienii Cercului de la Viena (Carnap) și de logicianul polonez A. Tarski, termenul de metalimbaj reprezintă în ierarhia limbajelor un limbaj de gradul II cu ajutorul căruia se stabilește adevărul propozițiilor limbajului primar sau limbajului-obiect. În lingvistică, metalimbajul se referă la funcția specifică a limbii naturale de a vorbi despre limbaj însuși. MODALIZARE Marca pe care subiectul vorbitor o dă enunțului său în procesul de enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite celor efectiv utilizate constituie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prieteniei și colaborării, distanța socială a ierarhiilor, precum și cea publică (a scenei sau arenei politice). RECURENȚĂ Repetiție regulată și previzibilă a unui fenomen. REDUNDANȚĂ Termen împrumutat din retorică (unde avea sensul de repetiție, dar ca exces) de teoria informației și lingvistică pentru a explica în termeni matematici reluările necesare unei bune funcționări a transmiterii și receptării mesajului (zgomotul, canalul de transmisie defectuos afectează inteligibilitatea mesajului, dacă nu apar anumite reluări la nivel fonetic, morfologic, semantic). Grație redundanței, un cod poate fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de sintaxă și pragmatică. Ea studiază relația semn/designatum (concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]