12,206 matches
-
s-a construit vreodată în atelierele cerești. O sută de țestoase au s-o tragă. O mie de delfini au să-i deschidă drumul. Un milion de Mahi-Mahi au să înoate în jurul ei. Miti Matái va străbate, intru veșnicie, oceanul liniștit și, în fiecare seară, va veni să viziteze insula în care se născuse și al carei erou - cel mai legendar dintre eroi - devenise. Cand sicriul celui mai mare dintre Marii Navigatori dispăru în întuneric, iar bolta cerului se umplu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
după vremea în care frica numărul unu a americanilor era de-a vorbi în public. — Vă duceți la Sheraton-ul din Midtown, spune Inky. Vă luați o cameră. Evelyn se pare că s-a strâmbat dezgustată, pentru că Inky îi spune: — Fii liniștită. Zice Sigur că nu stați acolo. Doar n-o să stați la un Sheraton. E doar un loc în care să va schimbați hainele. Oricând după zece seara, spune ea, sub rampele podului. Problema numărul unu a soților Keyes e întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
se pierdu, mult prea repede, în negurile timpului, la un an după nașterea fetiței, el lăsă în urmă o femeie incapabilă sau doar hotărâtă să nu se mai recăsătorească. Ținută departe de această durere, Luana se bucura de o copilărie liniștită și fericită. Având șansa să dispună de o fire independentă și o natură luptătoare ea trăia, din plin, fiecare moment al vieții. Isteață, cu o intuiție demnă de invidiat, găsea metode și resurse pentru a pune în practică orice dorință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ceilalți, pâinea lui Dumnezeu, se jucau cuminți lângă ea, jocuri pașnice și fără grai, cum nu sperase bătrâna să vadă vreodată. Unchii și mătușile trăiau "a doua tinerețe" în sfânta pace a ogrăzii. Doamna Leon se întorcea acasă de la slujbă liniștită, fără să se mai furișeze pe sub geamurile surorilor cu inima strânsă de groaza observațiilor zilnice. Se retrăiau vremurile înfloritoare, "obrăznicătura bătea coclaurii, Dumnezeu știe pe unde" și cu toții se bucurau de o împăcare nemărginită. Dar cum nimic nu e veșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai joace din temelie. Sanda ieși și ea afară, echipată în capot și papuci de casă. Își luă copilul în brațe. Tare aș vrea să întâlnești un băiat ca Renar. Mărită-te cu un astfel de bărbat și pot muri liniștită. Peste noapte, disputele gălăgioase dintre Renar și Luana dispărură, competiția transformându-se într-o acceptare plină de admirație a posibilităților celuilalt. La jocul de memorie, Renar se declara impresionat de capacitatea de memorare a verișoarei sale. Trebuia să facă reale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
baie, se înveli în cearșaful alb și trecu iute pe lângă el, ferindu-și privirea. La scurt timp, începu să strige speriată. El intră peste ea, îngrijorat. Ce s-a întâmplat? Luana îi arătă firișoarele de apă înroșite. Ernest zâmbi. Stai liniștită. Așa trebuie să fie... Întreaga noapte, în timp ce el dormea liniștit, fata îi privi chipul drag și trupul tânăr. Dimineață el o găsi sprijinită în cot, cu ochii ațintiți asupra lui. Ce faci? Aștept să învie minunea ochilor tăi. Ești nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lună și jumătate de la discuția pe care o avuseseră în fața cantinei. Luana îl așteptă la intrarea în cămin. Ernest apăru în colțul aleii și văzînd-o dădu să se întoarcă. Se răzgândi și-o porni agale spre ea. Fata îl așteptă liniștită să se apropie, țintuindu-l cu privirea. Ajuns în dreptul ei băiatul o salută și voi să intre. Luana spuse: Sunt însărcinată. Înțepeni locului, ca trăsnit. Se întoarse spre ea uluit. Ce-ai spus? Te știam un tip inteligent. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
educației pe care o primise, că o astfel de viață nu era pentru ea. Reîntâlnirea cu Victor a făcut-o să treacă mai ușor peste momentele de tristețe. A intrat în vară integralistă și a avut parte de o vacanță liniștită. Și-a petrecut-o, în mare parte, citind așezată la soare în șezlongul mătușii Vanda, așa cum visase în copilărie. Într-una din aceste zile auzi poarta scârțâind și ridicând privirea dădu cu ochii de Renar. Băiatul se îndreptase spre ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
săgeată: Fata asta nu va face mulți purici lângă tine, copile. O femeie frumoasă ca ea nu poate iubi un singur bărbat. Știa asta. De ce trebuia să-i amintească? Ieșiți afară, își umplură plămânii cu aer. Ștefan oftă, ușurat. Fii liniștită, îi spuse Luanei, n-are nimic cu tine. La fel mi-ar fi făcut, indiferent cu cine veneam. De când a murit tata e de nerecunoscut. Nu-ți cer să ții la ea, nici măcar s-o înțelegi. Tot ce vreau e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
relație, umpleai frigiderul. Acum, deși magazinele musteau de bunătăți, prețurile exagerate te țineau la distanță, serviciul nu mai era sigur iar ea își pierduse elanul și încrederea din tinerețe. Avea o anumită vârstă când nu dorea altceva decât o viață liniștită și un nepoțel care să-i țină de urât. Se izbea zilnic de învinuirile neamurilor, de tăcerea dureroasă a Luanei care se înstrăinase, devenise o femeie distantă și inabordabilă. Tânjea după discuțiile interminabile din timpul liceului, după urletele jocului neobosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce este vorba. Probabil că se așteptase la cine știe ce palat deoarece, văzând cămăruța îngustă, rămase în loc, prostită. Se înroși, asigură femeile că-și pot vedea de treabă și plecă iute, fără să privească în urmă. Muncitorii și-au terminat lucrul liniștiți iar după ce au intrat în posesia banilor au dat bir cu fugiții, jurând că nu vor mai călca vreodată pe acolo. Mătușa Anda nu reuși să-și înghită înfrângerea. Fierbea și zile întregi se tot legă de Luana, pentru orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Sanda. Anunțată din timp, doamna Leon îi așteptă în fața blocului. Sub impresia primului moment de acest fel, ea și-o imagină pe Luana apărând alături de un bărbat puternic, matur și serios, care avea, poate, în sfârșit, să-i aducă viața liniștită la care sperau amândouă. Când văzu tânărul, aproape un copil, care o ținea de mână, i se tăiară picioarele și căzu grămadă pe asfalt. Cei doi se repeziră s-o ridice iar femeia, venindu-și în fire și dând iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și Nuța amuți, făcând un bot atât de lung, încât Luana se temu că-l va străpunge pe bietul om. Când, în sfârșit, i se ceru să se explice, referenta îi spuse de unde pornise scandalul. Doamnelor, zise directorul ceva mai liniștit, să fie clar pentru toată lumea, fiecare își va păstra atribuțiile de până acum. În legătură cu acest subiect nu vreau să mai aud nici un comentariu. Dumneavoastră, domnule Noia, vă rog să vă abțineți de la alte scene de genul celei de adineauri. Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în "gașcă". Mutară locul de studiu la contabilitate. Luana făcuse un curs de contabilitate asistată pe calculator și doamnele profitau de cunoștințele ei pentru a-și întocmi bazele de date. Atunci când crezu că toate merg bine și își poate vedea liniștită de treaba ei, Liga o chemă din nou. Șefa îi făcuse, iarăși, referat și de data aceasta afirma că subalterna ei nu știe să lucreze la calculator. Cerea investigații în legătură cu diplomele ce se impuneau pentru ocuparea unui post de referent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu hainele șifonate și privirea pierdută, de om nebun, Radu Noia intră în salon. Ștefan nu schiță nici un gest. Continuă să vorbească, ca și cum numai el și Luana s-ar fi aflat acolo. O ținea strâns de mână, privindu-i chipul liniștit. Tânărul Noia se așteptase la o altă reacție din partea acestui individ puternic. Indiferența și detașarea pe care le afișa îl făcură să ezite. Nu suporta situațiile care-l obligau la un comportament nedemn statutului său de bărbat. O luptă corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de muncă. Până aici, ai vreo obiecție? Avea. Era sătulă de prezența femeilor, își dorea un bărbat, pe el, s-o alinte, s-o facă din nou să se simtă dorită. Vroia să se întoarcă în casa lui, plăcută și liniștită, să-și repare acolo greșelile, să-și afle tihna și împlinirea ca femeie și ca mamă. Cu dușmănie, acea Luana din interior, ascunsă bine în adâncul conștiinței sale, râdea de ea știind că n-o va lăsa să facă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
terenului de joc pe neîmplinirile din viața ei. Să fie erou fără să fi participat la luptă. Nu cunoștea gustul amar de după, reproșul de-o viață. Își dorea să fugă dar n-o făcea. Se ascundea la pieptul lui Victor liniștită, fericită că nu avea curajul să-și complice viața. La adăpostul acestei siguranțe, nici nu va greși vreodată. Va continua să-și ducă crucea, să-și plângă de milă și atât. Pentru Luana nu era la fel de simplu. Se născuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
jur, Însă dincolo de acest spațiu de strălucire lăptoasă nu rămâne nimic. Dealurile, pădurile pitice, malul stâncos, plajele de nisip negru nu se mai zăresc, formele care le separă unele de altele dispar. Astfel Încât, rămas nemișcat În Întuneric, numai respirația lui liniștită arată că Adam continuă să fie acolo, continuă să aștepte. 2 El e Adam. A venit să trăiască În această casă pe când avea cinci ani. Acum are șaisprezece și nu-și amintește de nimic dinaintea sosirii lui aici. Uneori se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fie totul luminat, preferabil de lumina soarelui. Nu pentru că i-ar fi fost cumva teamă de Întuneric, pur și simplu nu-i făcea plăcere, se simțea nemulțumită dacă nu vedea cu limpezime conturul lucrurilor. Ferestrele dădeau spre străzi Înguste și liniștite, departe de traficul intens de pe marea suprafață circulară. Nu era lume prea multă aici, doar câțiva șoferi de la ambasade, așteptându-și șefii să termine masa. Se plimbau de colo-colo În grupuri mici, fumând și schimbând ultimele bârfe Între ei. Cei mai mulți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vedea chirciți pe vine la marginea drumului, ferindu-se să nu le intre praful În ochi. Al teori, pe plajă, Îi zărea cum se stropeau unii pe alții În apa de lângă mal, de-a lungul după-amiezilor târzii, când marea e liniștită și umbrele copacilor se Întind peste nisip până la apă. Strigătele lor Îndepărtate erau ascuțite și amenințătoare. Nu-ți mai face griji fără rost, nu ești diferit de ceilalți băieți, i-a spus Karl când l a dus la școală În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
peste nisip până la apă. Strigătele lor Îndepărtate erau ascuțite și amenințătoare. Nu-ți mai face griji fără rost, nu ești diferit de ceilalți băieți, i-a spus Karl când l a dus la școală În prima zi. Vocea Îi era liniștită, Însă Adam și-a dat seama că nici măcar el nu credea ce spune. O să-ți facă plăcere să fii printre cei de-o vârstă cu tine. Dacă ți se face vreodată frică, adu-ți aminte că ești ca toți ceilalți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În pace! Zdrahonul a ridicat mâna, a șovăit o clipă și i-a tras o palmă zdravănă. — și tu ești tot o străină Împuțită, i-a zis. Mai bine uită-te la tine, pocitanie jegoasă! Neng rămăsese În fața lui, clipind liniștită, ca și cum nu s-ar fi Întâmplat nimic. — Bagă de seamă, Yon! a zis cu voce potoliă unul mai mic. E madureză. știi și tu cum sunt ăștia! — Puțin Îmi pasă, a croncănit el. Ticăloșii ăștia de străini vin peste noi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
altceva. Zgomotul mașinilor, al autobuzelor și al scuterelor a devenit un muget Îndepărtat, ca al mării când te apropii de țărm, dar nu vezi Încă apa. Trebuia să scape de oamenii ăia, și-a zis, așa că a traversat, pierzându-se liniștită În mijlocul circu lației, prin Întinderea singuratică a pieței Merdeka, spre apus, Îndreptându-se spre șantierul viitorului Monument Național. Coloana gigantică se Înălța spre cer, sprijinită pe un soclu impresionant, Înconjurat de schelărie. De jur Împrejur zăceau monstruoase mașinării, tăcute și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
câte-o mașină, farurile Îi măturau cu lumina crudă care țâșnea prin frunziș, apoi rămâneau iarăși În Întuneric. Of, Doamne, iarăși! a zis Farah. Doar ai promis că astă-seară mergem la cinema. Ai zis c-o să petrecem o seară plăcută, liniștită. Păi, asta și facem, a zis Johan. Totul e așa de... liniștit! Bine, atunci ne-ntoarcem acasă. Eu una m-am săturat! Ei, surioară, a zis Bob. Ia și tu una și-o să te simți mai bine! De unde naiba faceți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
frunziș, apoi rămâneau iarăși În Întuneric. Of, Doamne, iarăși! a zis Farah. Doar ai promis că astă-seară mergem la cinema. Ai zis c-o să petrecem o seară plăcută, liniștită. Păi, asta și facem, a zis Johan. Totul e așa de... liniștit! Bine, atunci ne-ntoarcem acasă. Eu una m-am săturat! Ei, surioară, a zis Bob. Ia și tu una și-o să te simți mai bine! De unde naiba faceți voi doi rost de chestiile astea? Johan a dat din umeri. De
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]