8,558 matches
-
să-i promit...” - Voi veni în vizită la tine, Ioana și te vom lua în vacanțe, dacă îți vor permite să pleci. Cazul tău este special pentru că ai rămas fără amândoi părinții. ”Gratii la geam? Adică nu voi mai vedea livezi și păduri ca aici. Nici la scăldat vara nu mă voi putea duce. Ba da. Mătușa mi-a promis că mă va lua acasă în vacanța de vară. Nu am plecat niciodată de-acasă. Nu știu ce trebuie să iau cu mine
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
Se dezgolesc toți trandafirii, Își pun petalele-n ierbar, Cuminți, respectă legea firii! Doar un cireș e plin cu flori! S-a rătăcit spre primăvară! E nins de viață și fiori, A înflorit a doua oară! O pată albă în livadă Apare acum coroana lui! Aleargă lumea să îl vadă! E pom cu flori, e pom haihui! O toamnă lungă prevestește! Nici el nu știe, ce-i cu el! Și totuși, floarea-i dovedește Că viața este... și altfel! Referință Bibliografică
S-A RĂTĂCIT SPRE PRIMĂVARĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349374_a_350703]
-
scriitorii români din diaspora și din România, volumele sale, preponderent cu caracter memorialistic, oglindind file ale unei existențe ardente în slujba culturii, a frumosului în general. În miezul verii, în zile de arșiță și tihnă petrecute la umbra pomilor din livadă, am primit pe e-mail cele mai recente cărți ale doamnei Buică: „Liliacul înflorit la umbra înserării” și „Frumoasele vacanțe” (amândouă apărute la Ed. Anamarol, 2014). Cunoscând și vârsta la care se găsește Domnia Sa, și faptul că sănătatea o mai șicanează
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
măreției stejarilor seculari, să le ascult înțelepciunea sfaturilor, să le sărut umbra și frunza ce foșnea neliniștită la adierea molcomă a vântului primăvăratic. Știi ce-i lipsea? - Nu, te ascult cu plăcere. Parcă ai cita din Sadoveanu.Te simțeai în Livada Minunată? - De ce nu? Pădurea pentru mine este un colț de Rai. Este ca o magie. Este o frumusețe nepământeană când te afli într-o poieniță plină de flori, pe unde poate mai susură și un izvor cristalin, spălând pietrele ce
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
sine. — Și? o stârni Octavia, ridicându-se de pe bancă și urmând-o pe alee. — Și când am crescut, continuă broscuța, a dat necazul acesta peste mine. Dar hai să ieșim din curte, să putem vorbi în liniște. Cotiră agale spre livadă și ajunseră la gard. Acolo broscuța dădu la o parte niște ierburi și descoperi o portiță cu două verigi de care atârna un lacăt mic, argintiu. Se aplecă în iarbă, luă o cheiță și lacătul se desprinse. — Așa! zise broscuța
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
cu mine. Vei avea tot ce-ți dorește inima: și case mari, și haine împodobite, vei avea vâlnic numai cu flori, și cămăși albe, și oprege, și iminei cu cheutori de argint... Și bani mulți, și turme de vite, și livezi, și grădini... Tot ce-ți poftește inimioara o să ai dacă te-ndupleci să-mi fii mireasă...” „Da, dar te voi avea și pe tine, îi ziceam. Și de tine nu mi-e drag, orice-ai face. Așa că nici celelalte nu
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
glasurile prin curte și prin odăile vecine. Când să coboare din pat, Octavia își aminti brusc întâmplarea cu frumoasa Lina cea preschimbată în broască. Se îmbrăcă în grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află portița cu cele două lacăte argintii. Ajunse la gard, merse în josul și în susul lui, căută portița, o căută îndelung, cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Păuna, Silvia Bya Urlih. Volumul al doilea al antologiei este așteptat în curând.Lunea Artelor este un eveniment săptămânal, organizat de Teatrul Municipal Baia Mare, care își propune să adune ... XI. FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE - ȘI IARĂȘI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015. „Și iarăși mere oarzăne vor putrezi-n livezi în plină criză planetară Iar tu iubito n-ai să vii căci numeri caii verzi în lanuri... pe afară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Teatrul Municipal Baia Mare, care își propune să adune ... XI. FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE - ȘI IARĂȘI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015. „Și iarăși mere oarzăne vor putrezi-n livezi în plină criză planetară Iar tu iubito n-ai să vii căci numeri caii verzi în lanuri... pe afară Mai trece-o toamnă cu-ntrebări grotești la care cine să răspundă? Când creierele națiunii sună a pustiu... în care alte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
anul acesta. Produsele noastre nu au loc pe rafturile superboldurilor ce gem sub greutatea mărfurilor aduse de afară. De ce sunt ele pline cu mărfuri străine? Deoarece romconsumatorul le preferă pe ... Citește mai mult „Și iarăși mere oarzăne vor putrezi-n livezi în plină criză planetarăIar tu iubito n-ai să vii căci numeri caii verzi în lanuri... pe afarăMai trece-o toamnă cu-ntrebări grotești la care cine să răspundă? Când creierele națiunii sună a pustiu... în care alte nații ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Scânteia, inefabilul, Să lumineze iubirea, Peste anotimpuri. Din clepsidra timpului Să curgă mereu, Belșug peste lume, Măreția gândurilor Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi nestinse de iubiri. În livada înflorită a iubirii Picuri de rouă curg peste, Lacrimi albastre, Netopite de vise. Clepsidra cu gânduri se-nalță La focuri divine. Clopote peste ruguri din cer, Șoapte, muguri din albe stele Respiră prin ecouri cerești Înflorind prin simfonii tainice Chipul
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
se-nalță La focuri divine. Clopote peste ruguri din cer, Șoapte, muguri din albe stele Respiră prin ecouri cerești Înflorind prin simfonii tainice Chipul fermecător al ...zilelor. Cu lumina anotimpurilor, Domnul Iisus, coboară În inimi curate, Îndreptându-ne pașii către, Livezile înflorite ale iubirii. Din grădina lui Cronos Coborând treptele trecutului, Am văzut ochii lacomi, Ai monstrului neînduplecat, Aruncând flăcări ucigașe, Peste darurile vieții. Făpturi nemângâiate, Boli necicatrizate, Încă, acoperă pământul... De irosesc cu nesocotință, De nu-i prețuiesc pulsul, Clipa
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
cea din incinta mănăstirii. Toate edificiile pe care le-a făcut aici au însemnat un risc, unele fiind construite fără acte: atelierele de covoare, arhondaricele, trapeza, paraclisul, introducerea curentului electric și a apei potabile, cele două case parohiale. A sădit livadă, a instalat o stupină, a amenajat un lac de pește. De asemenea, s-a ocupat de restaurarea bisericii vechi și a ajutat la înființarea muzeului. A introdus cursa pe Valea Mănăstirii, plătind el biletele multă vreme ca să fie rentabilă. Pe lângă
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
sale și vocea alinătoare, își stăpânește ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al ei, extazul și frâul lui, silueta speranței și piatra de moară
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
aceste scăderi și creșteri numai de ei știute și controlate se adunau sume mari de bani. Când doreau să cumpere ceva scădeau valorile banilor. Dimpotrivă când doreau să vândă, măreau acele valori. Și aceștia vindeau orice. Vite, pământuri, vii și livezi sau argint și aur. Luxoasa și impozanta reședință a arhiereului Caiafa era de altfel mărturie că acesta era un om foarte, foarte bogat. Aflat prin târg unde își vânduse hamurile și curelele sale, omul mai auzise tot felul de alte
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
nu e mult și vom fi bravi. La locul nostru din tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca o centură peste zare, Splendidă-n soare irizare, Sub strălucirea lui bălană, Se va topi apoi în hrană. Atât mai zise norul mic, Căci vântu-l mai purtă un pic Spre casa Domnului, din cer
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349992_a_351321]
-
în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]
-
pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! (F.C.) Referință Bibliografică: Sosit-a dulcea Primăvară la Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]
-
care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
departe de lume, și era plină de toate bună¬tă¬ți¬le, cu munți mari și cu văi, îngră¬dită și ocolită de un râu mare și izvoare mari și munte împrejurul ei. Și are toată hrana călugărească, pomi și livezi și nuci și alți pomi roditori, fără număr, vii și grădini, și colo cură apă pucioasă... am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământul făgăduinței”. Descriere mai concretă, nici că se putea! Dar poate cea mai
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
parte deja din „escorta” noastră zilnică am plecat spre Nicosia. Soarele strălucea deja precum într-o zi de vară și ne mângăia cu razele-i blânde, zâmbindu-ne printre palmierii care se unduiau în adieri de vânt călduț aducând dinspre livezile din jur miresme proaspete de portocal înflorit. Autostrada Limassol - Larnaca - Nicosia se desfășura lin în fața noastră, șerpuind printre dealuri stâncoase acoperite cu vegetație proaspăt renăscută sub ploile din iarna mediteraneană ce se sfârșea acum, la început de martie, lăsâdu-ne să
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]