2,133 matches
-
explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de uriași își așezaseră locașurile lor prin aceste părți de țară: unii la Brăila, alții la Iglița, pe malul celălalt al Tulcei. Odată cu timpul, s-a întâmplat ca cel mai mândru flăcău din Brăila să se îndrăgostească de o fată din Iglița. Într-o bună
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să aflu mai multe, însă, de această dată, despre partea spirituală a satului. De aceea, într-o duminică frumoasă de august, aproape de Sfânta Maria, am vizitat mănăstirea Probota. Împrejmuită de un zid măreț, care parcă ocrotește în brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ÎN PUMUNT NEGRU MĂ DUC CE VOI PĂȚI NU șTIU DACĂ VREȚI șTIRI VENIȚI LA MINE SĂ VI LE DAU CU SOȚIA SA ELIZA DECEDATA LA 1932, IULIE 11 - LOC DE VECI - DUMNEZEULE PĂRINȚI ÎN A TA PAZĂ LAS ACEST LOCAȘ AL MEU DE VECI CINE S-O ATINGE DE EL DE A-L STRICA A-L DEMONTA DUPĂ CUM EL ESTE AZI FĂCUT SEL ARZI CU FOC DIN CER SE ARUNCI PE EL TOATE BOALELE DUPE PĂMÂNT ASUPRA LOR SE NU
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu știu care dintre noi a făcut o glumă pe tema postitului de noapte, care a declanșat hohote de râs. De fapt, pe măsură ce ne-am potolit foamea, ne-a cuprins o stare de euforie, cu vociferări și glume cam nepotrivite pentru sfântul locaș, în care ne găseam, deși nu am băut fir de alcool. Furați de buna noastră dispoziție, am depășit se vede ora la care călugărul ne-a invitat la slujbă si deodată auzim pe cineva ciocănind în ușă. Abia atunci ne-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
și o aleasă cultură cunsacand cinci limbi, dovedindu-se și un excelent pedagog. Datorită acestor calități și realizări, în 1924, este transferat la Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” unde alături de alți profesori și chiar de elevi tranforma școală într-un locaș de instruire și cultură. Aici organizează lecții de înaltă ținută științifică, patriotică și educativa, lecții de care și-au amintit cu admirație cei care au avut norocul de a-i fi discipoli. Fiind stimat și iubit de elevi, deși era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
În 9 mai 1949 mi-au dat numirea de administrator parohial în parohia Piatra Neamț. Localnicii ortodocși numeau biserica noastră: biserica nemțească, ungurească, „catolnică”, fără a intra într-însa. Dezvoltând cultul sfântului Anton, au început să spună: biserica sfântului Anton. Vechiul locaș fusese ridicat prin 1885 sub forma unei capele. Bunicul meu Gianbattista Antonio Celante a fost constructorul ei. Mai târziu, prin anii 1935-1938 această capelă a fost mărită și transformată în biserica actuală de către Pr. Francisc Simon, sub parohul de atunci
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
plin! O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, Tu primește-ne la tine: Ceasul nostru cel din urmă cu durere a sunat! Circul se îneacă-n sânge... urlă tristele jivine... Christus vincit!... să trăiască blândul nostru Împărat!... Roma, 1930 Cimitirul Scump locaș al veșniciei, Iarăși vin să te salut, Și-n a mea adversitate Mângâierea-ți s-o ascult; Să-ți ascult, o, cimitire, Prețul ultimei clipiri, Tăinuită în cântarea Veșnicelor amintiri. Vin să-ți mai citesc psaltirea, De pe crucile-ți din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
creator interpretarea, sub ramurile primului salcâm primitor și înțelegător. Acest fiasco nu l-a descurajat. O, repertoriul lui era diversificat, bogat și atractiv! În sat mai era o cârciumă, așa că temerarul nostru ascendent la grațiile Euterpiei a considerat că acest locaș, cu puțină bunăvoință, ar putea fi asimilat celebrissimei La Scala din Milano. A răscolit prin bogatul său repertoriu și s-a oprit asupra unei arii dintr-o operă mult apreciată de publicul meloman: "Rigoletto". În fond el Mita Fâru era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă, la o vârstă mai mult decât venerabilă, a intrat în biserica din Oprea, s-a plasat undeva la peretele de nord al sfântului locaș, urmărind smerită slujba religioasă și așteptând cu răbdare sfârșitul acesteia, trecând apoi să se miruiască la rând cu sătenii, stârnind atenția și curiozitatea enoriașilor ce participau în ziua aceea la oficierea serviciului divin. Era curios pentru creștinii satului faptul că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o frumusețe a secolelor trecute dela curtea vreunui rege Francisk, Ludwig sau Leopold. După încheierea ritualului ungerii frunților dreptcredincioșilor cu Sfântul Mir, doamna noastră fără să se simtă deloc stingherită de prezența sătenilor ce n-ar mai fi părăsit sfântul locaș, s-a adresat părintelui Ilarie cu rugămintea de a oficia pentru ea o rugăciune de mulțumită către Dumnezeu pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să consemneze pe filele albe ale cărților bisericești sau pe marginea lor, acolo unde găsesc un locșor liber, întâmplări, evenimente ieșite din comun, ca să rămână spre știință posterității. Iată așa se face că într-un Strajnic bisericesc din zestrea sfântului locaș de cult din Sreza Cârțișoara găsim pe interiorul coperții din spate, o notiță ce e destul de dificil de descifrat, fiind scrisă cu litere chirilice: «Aici mi s(-)a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit, așa cum se obișuia a se construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele noastre în multe sate ale Ardealului, în munții Apuseni sau în Maramureș...Piatra de temelie a acestui sfânt locaș a fost pusă de strămoșii noștri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așa cum se obișuia a se construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele noastre în multe sate ale Ardealului, în munții Apuseni sau în Maramureș...Piatra de temelie a acestui sfânt locaș a fost pusă de strămoșii noștri iobagi, uniți în credința ortodoxă, în anul Domnului 1818, an în care a început de fapt construcția ajungându-se până sub acoperiș. În anul 1821 s-a construit în continuare turnul bisericii pe care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt trecute în patrimoniul Bisericii Ortodoxe din Streza Cârțișoara, toate bunurile mobile și imobile ale Bisericii Romano-Catolice din Streza Cârțișoara, a cărei situație o vom explica pentru că ea, deși nu desfășoară niciun fel de activitate, există ca imobil, totuși. Acest locaș de cult amplasat peste drum de Consiliul Comunal a fost construit în anii 1907 - 1908 de statul maghiar și de Societatea Maghiară pentru Cultură (E.M.K.E.) cu ajutorul episcopului romano-catolic Majlat Carol pentru cele 12 familii de confesiune romano-catolică din Cârțișoara, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
calitatea de capi ai obștilor din care făceau parte. Conscripția cu pricina ne vorbește despre toate bunurile mobile și imobile de care preotul dispunea în calitatea lui de semiiobag, dar din ea nu aflăm dacă avea sau nu avea un locaș de cult în satul pe care-l păstorea, adică aci în Oprea Cârțișoara. Din conscripția lui Klein, din anul 1733, aflăm însă, că aicea slujea preotul ortodox Halmagiu, având biserică, fără să se indice numărul credincioșilor (Bunea, «Episcopul Klein» pag
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârțișoara, Sărata etc., etc., după cum se fac referiri și la încercarea de a convinge preoții hirotonisiți în Țara Românească să treacă la «Uniți», sau să fie îndepărtați. Este citat în acest sens și cazul Preotului Onea Banciu din Streza Cârțișoara. Locașul Bisericii Ortodoxe din Oprea Cârțișoara a fost construit de locuitorii satului în anul 1806, deci acum 196 de ani. Numai patru ani mai sunt până ce binecredincioșii de aici, după cuviință vor sărbători două secole rotunde de existență a sfântului locaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Locașul Bisericii Ortodoxe din Oprea Cârțișoara a fost construit de locuitorii satului în anul 1806, deci acum 196 de ani. Numai patru ani mai sunt până ce binecredincioșii de aici, după cuviință vor sărbători două secole rotunde de existență a sfântului locaș. Lucrarea s-a făcut pe locul unei biserici mai vechi, din lemn, care a ars, ceea ce se confirmă prin faptul că atunci când s-a săpat la temelia celei noi, s-au găsit fragmente de lemn ars. Biserica este înconjurată de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Susu și cine ar fur(a)o să fie anafte(ma) să fie afurisitu de săbo(rulu) dela Nicheia...» Iar Antimisul Bisericii e de la Șaguna. Alte proprietăți sau bunuri de valoare biserica nu deține decât terenul pe care e edificat sfântul locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
încântat pe nici un compozitor. Căci pe câte știu, singurul poet care a pomenit de Bahlui în opera sa, Vasile Alecsandri, a făcut-o în batjocură, o singură dată, în vechea sa "Oda către Bahluiu" din care amintesc distihul acesta: ...Bahluiu locaș de broaște, râu tainic fără maluri, Ce dormi chiar ca un pașă pe patul tău de glod. Cu timpul însă m-am deprins. L-am acceptat. Mai ales l-am acceptat în primăvara care a urmat, când după topirea zăpezilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Expoziția a avut loc la Muzeul Satului din Timișoara, vernisajul fiind prezentat de criticul de artă Deliu Petroiu, un ilustru om de cultură și cunoscător al artei naive. Totul era așezat cu grijă într-o casă bătrânească, ce fusese cândva locașul unui țăran bănățean simplu ce clădise cu mâinile și sudoarea frunții cele două camere; încăperi destul de mari, ce aveau să se transforme pentru moment într-o adevărată galerie în care fantezia artistului naiv de a zugrăvii pânzele, a transformat fiecare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Iașii În 1844 : „o casă mică și ticăloasă, unde zărești printre geamurile sparte vro duzină de jidovi grămădiți unii peste alții și lucrând Într-o atmosferă puturoasă”, „crâșme proaste ținute de jidovi stremțeroși”, „o crâșmă scârnăvă” cu „rachiu strâcat”, „un locaș mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În care un jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proprietății individuale și comunitare. În ansamblul acțiunilor antievreiești, legionarii au săvârșit jafuri, devastări incendieri. Populația evreiască a fost maltratată la sediul prefecturii Poliției Capitale, sediul Corpului Muncitoresc legionar din calea Călărași nr.37. Au fost devastate și jefuite 25 de locașuri de cult; au fost incendiate locașurile de cult evreiești: Templul spaniol, sinagoga din Calea Moșilor, Templul Fraterna, au fost arse sulurile sfinte, cărțile de rugăciuni, odoarele cultului. Au fost jefuite și incendiate în Calea Dudești și Calea Văcărești și cartierele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acțiunilor antievreiești, legionarii au săvârșit jafuri, devastări incendieri. Populația evreiască a fost maltratată la sediul prefecturii Poliției Capitale, sediul Corpului Muncitoresc legionar din calea Călărași nr.37. Au fost devastate și jefuite 25 de locașuri de cult; au fost incendiate locașurile de cult evreiești: Templul spaniol, sinagoga din Calea Moșilor, Templul Fraterna, au fost arse sulurile sfinte, cărțile de rugăciuni, odoarele cultului. Au fost jefuite și incendiate în Calea Dudești și Calea Văcărești și cartierele acestora, magazine ateliere, locuințe. un număr
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Gheorghe Diaconu, se arată printre altele: <<Faptul În sine nu necesită comentarii ample Întrucît sîntem obișnuiți să ne vedem deseori tovarășii de lucru bucurîndu-se de confortul unei locuințe noi, trăind odată cu ei efervescența mutării, grija pentru transformarea casei Într-un locaș de odihnă pe măsura omului modern, membru activ al societății noastre socialiste În care grija față de om a atins apogeul (subl.ns.), constituind În esență baza politicii partidului nostru>>”. Probabil, cântărindu-și bine cuvintele ce urmau a forma justificarea tăierii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reprezentant al primarului N. Gane, cu administrarea provizorie a teatrului, în perioada construcției noii clădiri. La inaugurarea noii clădiri a Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași (2 decembrie 1896), Emanoil Manoliu a rostit discursul din partea actorilor, mulțumind Primăriei pentru noul locaș de cultură și pentru prețuirea ce o arată teatrului și slujitorilor săi și făcând un istoric al dezvoltării mișcării teatrale românești care și-a avut leagănul în Iași. În 1879, când, din inițiativa unor actori de frunte ai Teatrului Național
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]