3,340 matches
-
specializat cu rezultate finite de foarte bună calitate și orientată spre surplus, toate acestea indică caracterul deschis al economiei de la Hoisești, supraviețuirea acestei comunității fiind viabilă doar în contextul existenței unei rețele de schimb extracomunitare. Acest fapt, coroborat cu plasarea locuirii într-o zonă de risc relativ ridicat și, după cum rezultă din cele de mai sus, cu posibilități reduse de susținere a dezvoltării demografice specifice unei comunități umane pare a indica apartenența comunității de la Hoisești la o entitate socială cu un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu un caracter mai larg, extra-comunitar, ale cărei interese economice au dictat necesitatea implantării unei așezări în lunca inundabilă a râului Bahlui. Identificarea caracterului și limitelor acestei entități sociale extinse va fi însă posibilă doar prin investigarea amănunțită a celorlalte locuiri cucuteniene de fază A aflate în apropierea comunității de la Hoisești. În afară de trasarea caracteristicilor economiei specifice așezării de la Hoisești, lucrarea noastră ne impune și o serie de reflecții asupra modului în care, pe viitor, va trebui realizată prelucrarea și interpretarea materialului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
populației de 15-65 ani; ponderea populației ocupate în agricultară; ponderea lucrătorilor pe cont propriu; ponderea femeilor ocupate în agricultură; nivelul salariului mediu și minim; ponderea veniturilor din salarii în totalul veniturilor; ponderea persoanelor care se confruntă cu probleme legate de locuire; ponderea persoanelor care nu au acces la alimentarea cu apă, nu au baie sau duș, nu au grupul sanitar în interiorul locuinței; ponderea persoanelor din locuințe supraaglomerate; suprafața medie locuibilă pe o persoană; ponderea persoanelor care locuiesc în zone afectate de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din orașe care au rude la țară se descurcă mai bine decât cele care nu au). Într-un raport 222 se conchide că una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă copiii este sărăcia (asociată cu malnutriția, subnutriția, locuirea precară, cu lipsa unor bunuri elementare, cu violența, abuzul, exploatarea economică, traficul, cerșetoria, consumul de droguri etc.). Sărăcia familiei crește în funcție de numărul de copii. Rata sărăciei este mare și la persoanele tinere. O parte importantă a tinerilor nu are independență
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
s-a constituit o Comisie de Prevenire și Combatere a Sărăciei, care a adoptat o Strategie de prevenire și combatere a sărăciei, un Plan Național Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale în care erau prevăzute principii, obiective (privind ocuparea, locuirea, sănătatea, educația, copiii, tinerii, persoanele cu handicap, țiganii etc.), resurse, sistemul de monitorizare și de evaluare a impactului implementării planului menit să combată sărăcia. Principiile construirii unei societăți prospere și inclusive erau: principiul activizării (re)inserția în activitatea economică, stimularea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bazate pe texte legislative, pe proceduri specifice, pe importante mijloace financiare care au plătit proiecte și acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 246. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței, asigurarea securității urbane. Principiile au fost: globalitatea, integralitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă între urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la cartier la oraș și la intercomunalitate), contractualizarea (statul își păstrează prerogative, dar își asociază colectivitățile teritoriale), discriminarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a deciziilor inadaptate luate în anii 1960... Atunci se făcuseră eforturi de solidaritate națională și de mobilizare financiară în favoarea teritoriilor în dificultate. Introducerea contractului reînnoia aceste eforturi prin crearea unor fonduri de amenajare urbană destinate reamenajării centrelor orașelor, sporirii confortului locuirii, construirii de echipamente care să amelioreze funcționarea serviciilor în cartiere etc. Până în 1989, politicile fuseseră centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.) folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zone de educație prioritare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
La ora actuală sunt analizate avantajele și limitele unor Planuri privind Deplasarea în Oraș, privind Căile de Comunicație în Marile Aglomerații Urbane, Directive Teritoriale de Amenajare, Planuri Locale de Urbanism, Programe Locale privind Habitatul, ale unor conferințe intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în domeniu 259. În ce oraș trăim? Oamenii s-au stabilit în comunități teritoriale rurale și urbane. Demografii ne spun că în 2000, pentru prima dată în istorie, jumătate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
celor implicați/ afectați de proiect, identificarea interesului de participare a fiecăruia, stabilirea corpusului metodologic, ancheta de teren, evaluarea rezultatelor obținute, identificarea unor posibilități de extindere a proiectului în alte cartiere ale orașului. Ancheta de teren a vizat: cadrul fizic al locuirii (care a condus la identificarea unei grile de criterii stabilite din punct de vedere urbanistic, arhitectural și constructiv); determinarea dinamicii locuirii, utilizarea spațiului locuit, date de ordin social, dar și opinii, reprezentări ale locuitorilor. Rezultatele au fost aduse la cunoștinta
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unor posibilități de extindere a proiectului în alte cartiere ale orașului. Ancheta de teren a vizat: cadrul fizic al locuirii (care a condus la identificarea unei grile de criterii stabilite din punct de vedere urbanistic, arhitectural și constructiv); determinarea dinamicii locuirii, utilizarea spațiului locuit, date de ordin social, dar și opinii, reprezentări ale locuitorilor. Rezultatele au fost aduse la cunoștinta administrației locale, asociațiilor de proprietari, investitorilor, proiectanților. Chestionarul aplicat locuitorilor a vizat percepția asupra cadrului fizic, cartierului, zonei, imobilulului, apartamentului, asupra
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asociația de proprietari, piața imobiliară, cum se face gestiunea cheltuielilor de întreținere, care este gradul de implicare al proprietarilor, relațiile între vecini, sociabilitatea medie etc. Cât de important este pentru dumneavoastră cartierul în care locuiți? Locuitorii străzii vizate consideră importante locuirea, habitatul și sunt mulțumiți de locul în care trăiesc (61% declară că sunt mulțumiți de orașul în care trăiesc, 75% se declară mulțumiți de cartierul și de zona lor). Acolo se simt în siguranță, dar se plâng de zgomotul făcut
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reclame defecțiunile, nici infracțiunile privind "tulburarea liniștii publice". Locuitorii de pe strada vizată se arată deschiși față de proiectul de regenerare a străzii, sunt conștienți de faptul că prețul locuințelor este determinat de calitatea acestora și a mediului înconjurător, dar și că locuirea de calitate ridicată atrage oameni cu venituri ridicate, care pot pune în mișcare economia locală. Ei acuză faptul că acum sunt mari degradările datorate circulației tramvaiului, parcării mașinilor pe trotuare, în locuri improprii, abandonării deșeurilor etc., dar nu consideră prioritară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
străzii dumneavoastră? Da, dar să nu dureze mult și să fie făcut la cererea locuitorilor și cu acordul lor, să se știe timpul planificat și cheltuielile pentru fiecare categorie de reparații, cheltuielile totale pentru proiect, cât se cheltuiește pentru îmbunătățirea locuirii, cum se va păstra calitatea mediului în zonă (fiindcă majoritatea nu vrea să se mute din zonă pe timpul derulării proiectului). Locuitorii mai vor să știe: care vor fi procedurile de consultare și procesare a plângerilor, de alocare a locuințelor sociale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tabagismul și alcoolismul fac ca problemele de sănătate să fie inegal distribuite etc. Explicațiile mai noi (cum ar fi teoria capitalului de sănătate) arată că echipamentul genetic joacă un rol important, dar și educația, formarea profesională, mediul (veniturile familiei, calitatea locuirii, calitatea aerului, a apei consumate etc.). Deteriorarea sănătății poate determina ieșirea individului din activitate, reducerea veniturilor, fapt care influențează posibilitatea de a-și întreține sănătatea ... O stare precară de sănătate poate împiedica parcursul școlar și profesional normal, fapt cu consecințe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
generale de asistență socială și protecția copilului, cu avizul și sub îndrumarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. În centrul de zi sau rezidențial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de muncă și altele asemenea. Personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi și rezidențiale pentru copiii și adulții cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
informală în România, PNUD și ICCV, 2001; Analiza comparativă a finanțării politicilor sociale: România țări în tranziție, ICCV, 2002; Sărăcia extremă, ICCV, 2003; Poverty Assessment, Banca Mondială-CASPIS, 2003; Evaluarea Venitului Minim Garantat, MMSSF, 2003; Harta sărăciei în România, 2004; Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare, ICCV, INS, 2004; Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, INS-Universitatea București, 2004; Condițiile sociale ale excluziunii copilului, ICCV, 2004; Sărăcie urbană și sărăcie rurală, ICCV, 2004; Sistemul de indicatori
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ICCV, 2001; Analiza comparativă a finanțării politicilor sociale: România țări în tranziție, ICCV, 2002; Sărăcia extremă, ICCV, 2003; Poverty Assessment, Banca Mondială-CASPIS, 2003; Evaluarea Venitului Minim Garantat, MMSSF, 2003; Harta sărăciei în România, 2004; Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare, ICCV, INS, 2004; Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, INS-Universitatea București, 2004; Condițiile sociale ale excluziunii copilului, ICCV, 2004; Sărăcie urbană și sărăcie rurală, ICCV, 2004; Sistemul de indicatori ai incluziunii sociale, Universitatea București
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu anul 1989, produsul intern brut a scăzut cu 5,6% în 1990, cu 12,9% în 1991 etc. 199 Raportul Competitivității Globale 2007-2008. http://www.money.ro/romania-stagneaza -in-raportul-competitivitatii-globale 22196.html. 200 Persoane neocupate la 1000 persoane. 201 Indicatorii privind "locuirea inadecvată" vizează locuințele construite din materiale de proastă calitate, cu condiții improprii de încălzire, apă potabilă, apa caldă, locuințe care utilizează în comun bucătăria/baia/grupul sanitar, locuințe fără frigider, televizor, mașină de spălat rufe ... 202 http://www.revistacalitateavietii.ro
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de euro timp de 30 de ani... 204 Accesul la o locuință (adecvată) rămâne dificil pentru cei cu venituri reduse pe membru de familie, ca urmare a șomajului, a lipsei oricăror venituri, datorită deficitului de protecție socială și politică de locuire neadecvată în raport cu cerințele normale, familiile cu mulți copii; familiile dezorganizate; familiile monoparentale; familiile cu persoane aflate în șomaj de lungă durată; "familiile străzii" care trăiesc în adăposturi improvizate în parcuri, în apropierea gropilor de gunoi, lângă bălți și diferite terenuri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
-n perioadele de anomie socială? Sociologii încă nu au deschis "cutiile negre" ale acestor realități spațiale și sociale. Este vorba de "spații informe"? Fără coeziune? dacă există, ce fel de coeziune? Tensiuni există (între voința de a alege zona de locuire și constrângerile impuse de piața funciară și imobiliară, între voința rezidenților de a se bucura de toate echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
există, ce fel de coeziune? Tensiuni există (între voința de a alege zona de locuire și constrângerile impuse de piața funciară și imobiliară, între voința rezidenților de a se bucura de toate echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale etc., dar nu alături de ei (să fie amplasate oriunde, numai alături de mine nu!), între exigențele actuale de asociativitate pentru promovarea dezvoltării comunităților și tendința egoistă de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
R. Ș.a., "Job Decision Latitude, Job Demands, and Cardiovascular Disease", în American Journal Public Health, 1981. 376 Cassel J., "Social Science Theory as a Source of Hypotheses in Epidemiological Research", în Am. J. Public Health, 17, 1964. 377 Pe lângă calitatea locuirii, nivelul veniturilor, educația, condiții proaste de muncă, alimentație proastă, consum de tuttun, dificultăți de acces la sănătate etc. (Antonovsky A., Health, Stress and Coping, San Francisco, Josey-Bass Publ., 1979) 378 " Cred că simpla evocare a cuvântului stress ca posibilă cauză
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dacă ar fi avut la dispoziție un apartament în toată regula sau o simplă chilie. Cred, totuși, că avea o înclinație către poduri și mansarde și că îl atrăgea tipul de cameră monahală, care se rezumă la obiectele esențiale ale locuirii, 7 patul, masa și un raft pentru cărți. Însă oriunde ar fi stat, fie și în cel mai umil spațiu, aducea cu sine stilul acela pe care l-am numit „sclivisit“ și care consta într-o pedanterie a organizării pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dacă ar fi avut la dispoziție un apartament în toată regula sau o simplă chilie. Cred, totuși, că avea o înclinație către poduri și mansarde și că îl atrăgea tipul de cameră monahală, care se rezumă la obiectele esențiale ale locuirii, patul, masa și un raft pentru cărți. Însă oriunde ar fi stat, fie și în cel mai umil spațiu, aducea cu sine stilul acela pe care l-am numit „sclivisit“ și care consta într-o pedanterie a organizării pe spații
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
maghiarii au intrat în istorie sub numele de ungri, ungari, hungri, hungari, care confirmă apartenența la rasa hunică, la semințiile turcești și rudenia huno maghiară. În Faptele ungurilor, de secretarul anonim al regelui Bela, relatarea din cronica vechilor ruși privind locuirea Panoniei, la sfârșitul secolului al IX-lea, de către valahi și slavi, se prezintă completată și interpretată în viziunea unui scriitor maghiar de mai târziu cu câteva secole. Astfel, „ducii rutenilor” îi rugau pe maghiari care, după ce trecuseră pe lângă Kiev la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]