3,158 matches
-
ființa (uneori cu majusculă), raportul dintre gândire, cuvinte, simțuri și realitate etc. - sunt abordate cu instrumente postmoderne: parodia, jocul lingvistic și intertextual, construcția hibridă a poemului și a imaginii, desfacerea (textualistă) a mecanismelor limbajului. Uneori tocmai această metafizică în registru ludic constituie farmecul poemelor (Odă, Prolog), alteori combinarea lor nu se articulează într-un discurs viabil poetic, ca în Deus ex machina, Ieșirea din apă, dar și în Rama de cuvinte, I, II, ce pare o poemă filosofică de Nichita Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Acest volum, oarecum de „tranziție”, mai cuprinde pagini (textualiste) despre poem și poezii (moderniste) despre timp. Odată cu Desfacerea (1994), titlu care reia titlul mai multor poeme din Lumină de la foc, se propune o „lirică de semne”, realizată uneori și prin intermediul ludicului de limbaj, dar fără intenția parodică optzecistă. Timpul, trecerea, moartea devin teme obsedante, înscrise în confesiuni discursive (Locul de trecere, Corabia) sau în false scenarii narativ-alegorice (Formele interioare, Nici o inimă). Se remarcă tendința spre un limbaj cât mai concret, spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
morților (1998) pare să aducă o nouă direcție - un neorealism imagist-simbolic. În antologia Celebra specie umană (1999), ca și în Oameni care merg (1999), lirismul se precizează ca joc (al inimii) între viață și moarte, la limita dintre grav și ludic multe poeme adoptând formula unui cântec postmodern, spre exemplu în Cimitirul de mașini de formula unu. Tema timpului și tema morții (mersul spre moarte fără picioare, călătoria) devin din ce în ce mai frecvente în Zăpadă noaptea (2000), Crucea verbului (2000), O lume de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
simplificare a structurii textelor, de la dimensiune, dispoziție grafică la metaforism și sintaxă. O disperare blândă se citește în jocurile cu moartea (Jocuri), în versurile religioase, ludic-ermetice (Dansuri). Poezia se zbate între tăcere și țipăt și trece nestingherită din regimul gratuității ludice în cel al tragicului. O anumită influență bacoviană (tristețea, motivul ploii, simplitatea melodioasă), perceptibilă în ultimele două culegeri, se identifică mai clar în Biserica ploii (2001) sau în Spălarea apei (2001), unde moartea e sinonimă cu spaima de vid. Dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
actul scenic”, bazat pe natura poetică a teatralității textului, relație văzută dialectic, ca o „succesiune de ciocniri între propunerile îndrăznețe ale poeziei dramatice și conservatorismul scenei”, precum și relația dintre drama poetică (ce se folosește de disponibilitățile situației dramatice) și cea ludică, fenomen epigonic care prelungește artificial structurile dramei poetice. Într-un amplu capitol sunt studiate formele dramatice în literatura populară, începând de la basm și baladă ca monodrame concepute pentru a fi interpretate în public, la jocurile de copii și tineri, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
de lucrări noi, inedite, cu o anumită valoare, îmbogățind prin aceasta anumite domenii; ea are originalitate, stil și unicitate; activitatea liberă sau activitatea nelegată în mod obligatoriu de un anumit program, de o anumită tematică sau un scop precis; activitatea ludică sau activitatea axată pe joc, pe distracții și recreare, implicând destindere și un anumit gen de antrenament. Opusul activității îl reprezintă inactivitatea. Ea constă din diminuarea - până la completa suspendare - a oricărei forme de activitate. Aceasta se prezintă sub mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al acestuia; e invocată „lapona Enigel”, dar tonul și maniera poemelor amintesc mai degrabă de Al. A. Philippide, uneori de verva ludică a lui Gellu Naum din Cartea cu Apolodor (volumul cuprinde de altfel și o Odă pinguinilor papuani). O voie bună irepresibilă perturbă tratarea adecvată a subiectelor voite grave. Volumul este în mare parte un „conglomerat livresc” (Leon Baconsky), nu lipsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
mediul social influențează negativ. Programul lui C.M.,continuă,cu un program intensiv de 4 ore pe zi. De două ori pe săptămână merge la școala specială,cu însoțitor,pentru adaptarea în mediu școlar. După amiaza are un program de activități ludice riguros ( parc,patinaj,mers pe role). Participă alături de ceilalți copii la programul de socializare,pe perioada vacanțelor(tabere la munte și mare,.ateliere de pictură,vizionări de spectacole,vizite la grădina zoologică și botanică,etc.) În ultimul an a devenit
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
trezește într-un astfel de mediu, pe care va dori să-l înțeleagă și să-l stăpânească. Computerele devin obiecte ale unui peisaj comun, întâlnit la tot pasul. Prin ele vei avea acces la realități diversificate, cu iz pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii în care trăim, noi moduri de înțelegere, de simțire, de raportare la ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Tablă de materii și structură coerente Rapiditatea încărcării Încărcarea unor programe adiacente Analiză pedagogică Exerciții structurale Aspecte ale exercițiilor Suficient Bine Excelent Modul de rezolvare a erorilor Diversitatea exercițiilor Pertinența exercițiilor Ușurința de abordare Consemne clare Adaosuri (sunet, video) Activități ludice Aspecte ale exercițiilor Interes Ușurință de abordare Consemn clar În cele ce urmează, este etalată o grilă de analiză contextualizată mai puternic și vizează suporturi curriculare digitale specifice învățării unei limbi (vezi Lopez, 2001). 1. Fișa de identificare Titlu Autor
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consecințe în lirica personală. Nu e vorba numai de plasarea explicit intertextuală a emisiei poetice, așa cum se întâmplă în Năvodul (1986), prin introducerea unor versuri din Orestia lui Eschil, sau în alte volume. O anumită gravitate - chiar și în regim ludic - a stabilirii într-o zonă supraempirică, a conceptualului, o stăpânire sigură și subtilă a mecanismelor de sugestie simbolică (adesea amorsate în subtext), un aer atemporal lăsat peste o scenă poetică unde coexistă bucolicul și ermeticul modernist - acestea ar putea fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
foarte interesant. Autoare finlandeză de expresie suedeză, Jansson va reuși să aducă literaturii finlandeze ceea ce alți autori nu au reușit. Un suflu dinamic, plin de energie, dar în același timp a determinat o mișcare de întoarcere spre inocență și spre ludic. Termenul general cu care ea este descrisă este "autoare de literatură pentru copii" și nu putem să nu avem în vedere valul mondial de susținere și popularitatea mereu crescândă care au făcut din muumini 778 personaje perene. Globalizarea și migrarea
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fi real și atunci avem de-a face cu un joc de imitație directă. Copilul descoperă și exersează prin dramatizări relații afective față de obiecte și persoane, relație care are nevoie de o diversitate cât mai lărgită. Rolul adaptat în acțiunea ludică presupune o identificare afectivă pentru ca în interpretarea rolului copilul nu intră în competiție de performanță cu adultul. Acțiunea ludică pune în lumină modalitățile după care jocul de rol dezvoltă procesul de comunicare afectivă. Experiența spontană, la nivel de trăire situațională
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
dramatizări relații afective față de obiecte și persoane, relație care are nevoie de o diversitate cât mai lărgită. Rolul adaptat în acțiunea ludică presupune o identificare afectivă pentru ca în interpretarea rolului copilul nu intră în competiție de performanță cu adultul. Acțiunea ludică pune în lumină modalitățile după care jocul de rol dezvoltă procesul de comunicare afectivă. Experiența spontană, la nivel de trăire situațională a valorilor morale, estetice, se produce în cea mai mare măsură în dramatizarea unui rol. Organizarea activităților de dramatizare
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
trilogie a intervalului”care ar mai trebui să cuprindă, pe lângă Minima moralia, și un volum privind „problematica parcursului spiritual, a «căii»”. Cartea are o structură „în oglindă”, în cadrul căreia se îmbină speculația, specularul și spectacularul. Oricât ar uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
parte, într-o mezalianță pe care nu a putut să o curme nici mai târziu, aduce în text virtuți pamfletare înrudite cu arta argheziană, dar și habitudini de gazetar vivace, arțăgos. În romanul Femeia cu carnea albă câștigă teren fibra ludică a imaginației. Reintră în scenă domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în armata română trimisă în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și, din nou, secvențe reușite, aici de o poezie grațioasă, orchestrate cu rafinament senzorial. Ludicul ia proporții în Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, parabolă sarcastică, exsanguă a lumii pe dos, mizând pe truvaiuri funambulești și paradoxuri împinse până la absurd, ca la Urmuz. Aceeași plăcere a evadării fanteziste, dublată de combustia la rece a speculațiilor auctoriale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
început, conturând o anume personalitate poetică și un univers liric propriu, ușor de recunoscut în tematica și maniera următoarelor apariții: Spațiul dintre cuvinte (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Sfera cu raze inegale (1985), O lume de senzații (1996). Poeziei ludice, voit antilirică, marcată de ironie și cerebralitate, i se adaugă o dimensiune nouă, prin cărțile de poezie pentru copii, Când sosește Moș Crăciun (1994) și Cartea cu semne fermecate sau Drum imaginar prin abecedar (1997). Această perioadă, a maturității poetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
în mod paradoxal, mesajele cărților sacre și semnele erei informatice, într-un „mesianism” al civilizației postmoderne. Dacă La țărmul clipei a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C. rămâne fidel dimensiunii ludice a poemului, pe fondul unei poeticități de tip reflexiv, înclinată către limbajul speculativ și „spiritul geometric”. Abundă termenii din geometrie, tehnică, cibernetică, mărturisind o receptivitate acută față de suflul vremii și, în egală măsură, angoasa produsă de invazia tehnicismului. Obsesia timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
nonsensul și absurdul: circul este asociat metafizicii, fizica cuantică - filologiei. Parafraza, sintagmele celebre modificate, reperele culturale invocate aluziv sau direct, toate la un loc imprimă un difuz aer parodic, mergând de la benign la agresiv: „fac piața, deci exist”. În spatele acrobației ludice, care se vrea o perpetuă frondă, jubilația lasă locul amărăciunii, lirismului cenzurat. Ironiei i se adaugă o sobrietate mimată. Prospețimea acestei poezii vine din amestecul dintre „realul cel mai palpabil cu imaginarul cel mai nesăbuit” (Val Condurache), cum ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate de N. Manolescu pe lângă versurile din 1982 ale poetului („poezie tinerească, bătăioasă și simpatic-obraznică”) defineau exact ludicul familiar în care Whitman (Song of Myself) se amesteca printre Prufrock-ul lui T. S. Eliot, mirosuri de cauciuc ars, puștisme caligrafiate à la Apollinaire, dezabuzare postuniversitară („și ai să ajungi vreun bard județean/ povestind despre curajul tău/ din tinerețe// și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
1983), Excursie cu liftul (1988), Angel radios (1994). Oscilând între periferia caragialescă a Bucureștilor și un spațiu ficțional generic, atemporal, S. îl aduce pe Urmuz în prezent (poemul Bărăgan în Bărăgan devine simbolic prin repetițiile sale). Se vrea un poet ludic diferit cumva de colegii săi de generație, „melanholia” fiind starea de „gr(e)ație” a versurilor sale, care merg pe tradiția cântecelor de lume și a romanțelor. În volumul de debut poetul trece printr-o serie de stări și atitudini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
află în pregătire piesa: Mântuleț în iad, cu care urmează să se efectueze un program sistematic de deplasări la sate". Ați vizionat aceste spectacole? Cum erau ele primite? D.T.: Nu. Mergeam la Teatrul Național, la piese serioase. S.B.: Trupa de la "Ludic" și-a introdus în repertoriu astfel de piese? D.T.: În perioada mea nu. Dimpotrivă, era rebelă trupa. "Ludic" a fost o oază de libertate. Aurel Luca se lupta cu cenzura atunci. "Ludic"-ul sub nicio formă nu a făcut așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la sate". Ați vizionat aceste spectacole? Cum erau ele primite? D.T.: Nu. Mergeam la Teatrul Național, la piese serioase. S.B.: Trupa de la "Ludic" și-a introdus în repertoriu astfel de piese? D.T.: În perioada mea nu. Dimpotrivă, era rebelă trupa. "Ludic" a fost o oază de libertate. Aurel Luca se lupta cu cenzura atunci. "Ludic"-ul sub nicio formă nu a făcut așa ceva. S.B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 16 august 1982, s-a discutat despre faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]