40,245 matches
-
Constanța Ciocârlie Camille Laurens, autoare a mai multor romane (Index, 1991, Romance, 1992, Les Travaux d'Hercule, 1994, Philippe, 1995, L'Avenir, 1998, Quelques-uns, 1999, Dans ces bras-là, 2000) apărute, cum se vede, aproape anual de-a lungul ultimului deceniu al mileniului care tocmai s-a încheiat, obține pentru ultimul dintre ele Premiul Femina. Acest premiu și nu altul, în parte - ni se pare - datorită substanței romanului pe care-l prezentăm. Obiectul și subiectul cărții, structurarea și desfășurarea
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
semenii din partea locului, n-ar fi cu neputință. Sănătate să fie, că Urziceniul știe să avanseze pe tot frontul... Cultura, literatura, aici, se pare că sunt capabile de pași mari; fenomen obișnuit în localitățile rămase mai în urmă de-a lungul timpului. E și ambiția, dar este și efectul de recul al întârzierii, când lucrul imobil multă vreme, o ia deodată, și fericit, razna!... De astfel de zvăpăieli să avem noi parte mereu... Articolul publicat în Magazinul de Urziceni se intitulează
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
faptul că unele dorințe dispar înaintea dispariției noastre. * Eroarea: față întunecat a vitalității. Totuși, o fată a vitalității. * Imposibilul are o latură tragică și una comică. Ultima produce ridicolul. * Trei-patru oameni ar fi putut, dacă ar fi dorit, de-a lungul vieții mele, să-i schimbe cursul. N-au dorit-o. Unul din ei, șef al unei instituții culturale, aud că se cramponează, la ora actuală, atît de mult de funcția să, încît în loc de-a se pensiona, fiind de multă
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
neexersat nici atît. În răstimpul unor conviețuiri mai lungi se pot descoperi caracteristici mai pronunțate". E, de asemenea, veridic surprinsă atmosferă din saloane, cu boierii îmbrăcați oriental ("îmbrăcămintea turcească domină pretutindeni"), cu lavițe netapisate acoperite cu pînză grosolană de-a lungul pere D-na Viorica Niscov, pe lîngă excelentă traducere, a înzestrat ediția cu o prefață și note, amîndouă învățate și bogate în înțelesuri. Richard Kunisch, București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia. Traducere din limba germană, prefață și
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
merită felicitări, mai ales că nu este un simplu exercițiu, ci o construcție serioasă, coerentă, o propunere rotundă și pertinentă. Nu așa stau lucrurile, din păcate, cu Anna Karenina, spectacol pus în scenă de Alexandru Vasilache. Am văzut, de-a lungul timpului, Legături primejdioase, Anna Karenina, Frații Karamazov făcute de acest talentat și inspirat regizor la Chișinău. O plasticitate aparte, o comunicare poetică între teatru și dans existau profund în acele montări. Silvia Luca și Emil Gaju erau doi piloni formidabili
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
Alex. Ștefănescu Încă 1270 de pagini despre lirica actuala Nu există critic care să fi citit mai atent și mai comprehensiv poezia română contemporană decât Gheorghe Grigurcu. Scrisul sau este oglindă venețiana în care s-au reflectat de-a lungul ultimelor decenii toate spectacolele lirice, de la cele aristocratice și până la cele populare. Fiind el însuși un poet hipersensibil, criticul retrăiește poezia altora, o iluminează din interior și o restituie pe deplin înțeleasă cititorilor. Volumele sale Teritoriu liric, 1972, Poeți români
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
1961-1962, p. 116. 9 timpul când au trăit. Este de la sine înțeles că această preocupare n-a fost doar de ordin istoric, ci și apologetic. Aceste cataloage trebuiau să dovedească atât vechimea credinței creștine, cât și continuitatea ei de-a lungul vremii. Avem aici un mod destul de formal în ce privește alcătuirea teologiei patristice și se poate spune că ea decurge din chiar modul cum a fost folosită. Este însă evident că această manieră mai mult istorică de a aborda pe Sfinții Părinți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
s-ar cuveni făcut. Am mai spus și altădată: am fost inițial sceptic cu privire la rezultate, dar trebuie să recunosc că un oarecare impuls pentru reeditarea și rediscutarea operei poetului s-a datorat cu siguranță și atmosferei sărbătorești create de-a lungul unui întreg an. Din păcate, s-au înmulțit cazurile cărora le-aș zice de alienațiune critică. Am scris despre unele eu însumi, dar și dl Z. Ornea, în România literară. Au scris și alții (un bun articol într-un recent
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
bine ar fi el pus la punct, daca nu te lupți apoi, personal, pentru a-l impune pretutindeni. Andrei Marga nu e deloc de invidiat în calitate de președinte al PNȚCD. Pînă la viitoarele alegeri el ar trebui să bată țară în lung și în lat pentru a-i convinge pe alegători că sub conducerea să PNȚCD-ul nu uită de tradițiile sale, dar a devenit cu totul altceva decît a fost receptat în ultimii ani. Ceea ce mă face să cred că în afară de
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
doilea cerc" era reprezentat de... Istorie! "Istoria - era de părere Husserl - nu este altceva decît mișcarea vie de solidaritate și de implicare mutuală a formării de sens și a sedimentelor sensului originar". Căderea în Istorie s-a produs de-a lungul Secolelor al XVIII-XIX și XX-lea, începînd cu "Secolul Luminilor" (Enciclopediștii, Rousseau și Voltaire), Revoluția Franceză, Hegel, Marx și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii care au pledat pentru secularizare, laicizare și "izgonirea
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
ales M. Vulcănescu (cu studiul fundamental Sentimentul românesc al existenței), Const. Noica. Întrebarea e dacă se poate vorbi de determinarea unei astfel de formule sufletești specifice. Dacă admitem că există, ea trebuie să fie anistorică, egală cu sine de-a lungul timpului. Dar se poate admite, în spațiul uman (ca și în celelalte), o ieșire totală din istorie, încît să poată fi deosebită o formulă sufletească a unui popor, repet, egală cu sine în toată istoria ei multimilenară? Într-o carte
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
el pentru prima oară prezent într-o producție a Operei bucureștene. Și indiferent dacă rezultatul acestei colaborări place sau nu, el este încă un pas spre teatralizarea spectacolului liric. Deschis unor multiple interpretări, textul wagnerian a fost citit de-a lungul timpului în diverse feluri: legendă romantică, dramă socială sau thriller, parabolă a eternului conflict dintre creator și mediu etc. Care este cheia concepției regizorale din acest spectacol nu am prea înțeles (desigur din vina mea) și nici regizoarea nu și-
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
cel mai mic, Mircea, a murit la nici cinci ani. Și cel mai mare, cum cereau rigorile ceremonialului, a fost băiat (Carol), asigurînd familiei regale o binefăcătoare succesiune, mult dorită. Principele își îndeplinea conștiincios toate îndatoririle, a vizitat țara în lung și în lat, oprindu-se cu folos acolo unde era cazul, pentru a o cunoaște cum se cuvine. Iar în clipele de răgaz se dăruia pasiunilor sale, botanica și lectura. I-a fost dat (și, mai ales, nerăbdătoarei sale soții
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
nu s-au păstrat în această privință nici un fel de informații, după cum nu s-au păstrat nici datele nașterii și ale morții sale. Un singur lucru e sigur, că socotea Roma sediul lui Anticrist și că umblînd călare de-a lungul Issei privea cu melancolie la oamenii incapabili să accepte credința adevărată." (p. 102) Această funcție recuperatoare a povestirii, este dublată de o alta, pe care am putea-o numi terapeutică. Este vorba, în fond, de încercarea obstinată a scriitorului de
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
astfel de lucrări ori orgoliul de a fi original al autorilor lor, rezultatul e că istoricii literaturii își retează cu mîna lor o bună parte din șansa de a fi citiți în viitor. Restituirea climatului intelectual în care, de-a lungul vremii, au avut loc confruntări de judecăți și de opinii este un factor de conservare important, ca alcoolul în care se țin fructele. Lucrînd la Istoria critică nici nu mi-am pus, la drept vorbind, problema în acești termeni, cum
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
nu și-au putut exercita virtuțile exegetice, ci s-au mulțumit să-i inventarizeze ideile și să-l citeze. De altfel, amatorii de ambiguitați și de formule cu subtext n-au prea avut ce descoperi în discursurile Papei, de-a lungul întregului său pontificat. Filosofia sa, care pornește de la ideea că libertatea o avem pentru a ne dărui, e a unui militant al înțelegerii între toți oamenii. Simplitatea asta, al cărei cuvînt cheie e cel de "înțelegere", începea la Papa Paul
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
spectaculoase. Nume ca Dumitru Tinu, Emilia Iucinu, Fathi Taher, Nicolae Văcăroiu, Paul Teodoru, Ion }iriac, Viorel Hizo, Dumitru Dragomir sau George Constantin Păunescu apar prinse într-o rețea de interese comune care se măsoară în milioane de dolari. De-a lungul anilor, justițarul Cristian Tudor Popescu n-a scris nimic despre acest climat în care evolua ziarul Adevărul. Era prea ocupat cu denunțarea lui Nichita Stănescu ca impostor. Academia Cațavencu nu mai este de mult doar o revistă de umor (irezistibil
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
de a fi continuu creat, cum zice Sfântul Grigorie. Și dacă este expresia naturii sale cele mai profunde, nu ne vom mira să vedem pe Sfântul Grigorie afirmând că este vorba de o atitudine permanentă care se regăsește de-a lungul întregii vieți spirituale și care persistă în viața veșnică 4. 2 In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 885D-888A. 3 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la Doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944, p.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
moarte, e eternitatea, pe care Sfântul Grigorie nu o vede ca pe o contemplație imobilă. Acesta este neinteligibilul, în gândirea sa. Raportul dintre Creator și creatură cere menținerea relației de har și libertate și deci progres în participare. De-a lungul eternității veacurilor, sufletul va merge să devină Dumnezeu, fără a-L putea egala vreodată, descoperind mereu în El noi splendori care se șterg în fața altor splendori care îi succed. Sfântul Apostol Pavel constituie în acest sens, pentru Sfântul Grigorie, o
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de muzică, un interiorizat elan al comunicării a putut fi observat în evoluția muzicianului performer oaspete al concertului, a pianistului Mathias Weber, solist al Concertului în la major de Franz Liszt. Am rememorat cu toții acele evenimente muzicale care - de-a lungul timpului, aici în marea sală a Ateneului Român - au fost marcate prin talentul, prin meșteșugul dirijoral datorat celor doi muzicieni comemorați. Mă gândesc la prezentarea în concert, sub bagheta lui Mihai Brediceanu, a operei Orfeu de Gluk, concert realizat cu
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
aici. Important este că ce s-a propus acum și ce s-a întîmplat cu această promoție de actori să devină o regulă în școală și să nu rămînă o încîntătoare excepție. Lucrurile s-au degradat tare aici, de-a lungul anilor, și cel mai bine vedem și simțim asta pe tot felul de scene, ca efect direct. Cu o floare nu se face primăvară. De aceea sper să se schimbe ceva fundamental în lucrul cu actorul , iar atmosfera pe care
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
și bogați. Acele case erau arătoase pe dinafară, dar pe dinăuntru, pe paturi erau întinse vestitele rogojini. Să vezi chiabur dormind pe cearceaf, saltea? Ferit-a Sfântul! Vorba unui învățător suplinitor, dar sărac lipit (foarte elegant) pământului: Ocupi rogojina în lung și-n lat Alături de-un înalt bărbat de Stat. Din tot căsoiul acela, căsoi cu de la 6 camere în sus, olteanul din acele timpuri își ducea viața nu în casa mare, ci într-un fel de "aplecător". Din acoperișul
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
justifica. Cu toate acestea, continuu să cred că istoria "mică", a faptului comun de viață, își are rolul ei în conturarea unei imagini cât mai clare asupra unei personalități. În acest sens, deși despre Ion Țuculescu au apărut, de-a lungul anilor, nenumărate mărturisiri, consider utilă orice informație venită din partea celor care au fost în contact cu el. Cu atât mai importante pot fi depozițiile unor buni prieteni. Este cazul celor două epistole scrise de dr. Sandu A. Sturdza, personalitate științifică
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
văzul tuturor telespectatorilor, s-a pus în drepturile sale, în sfârșit - în sfârșit! - doleanța multor cârtitori împotriva gimnasticii românești și, mai ales, contra celor doi antrenori. Așa și trebuie! Să se termine odată cu tot felul de titluri câștigate de-a lungul anilor doar cu scopul de a primi din partea statului onorarii! Gata cu plimbările și culesul medaliilor! Fiecare fătucă să treacă la clubul ei, să-și vadă de carte și de cura de slăbire și, cu deosebire, să nu mai apară
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
nu învățase să plângă... În orice caz, a fost cel de-al doilea plâns al președintelui, ceea ce alți președinți, cum ar fi Ion Iliescu și Emil Constantinescu, n-au făcut-o... l Cu toată vitejia ei expresiv-verbală, împestrițată de-a lungul timpului și de-a latul televiziunilor cu o grămadă de intonații ironico-înțelepte, Ministerul Culturii și Cultelor păstorit de către doamna ministru Mona Muscă, este singurul cu actele de predare-primire încă neperfectate... Publicarea culegerii de materiale "Cartea Neagră a guvernării PSD/2001-2004
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]