6,186 matches
-
Tamaș Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului E sufletul de doruri plin azi, pelerin prin depărtări le însoțește un suspin și lacrimile-și fac cărări. stă mama singură în tindă între pereții albi de lut și sufletul plângând, colindă, înspre copiii ce-a crescut. și Ion și Mara sunt departe, Vasile , Petru-s la oraș, Ilinca nu i-a mai scris carte Ilie, pe-unde-o fi rămas? de nicăieri nu-i nici o veste e doar durerea
DORURI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364640_a_365969]
-
am luat la oaste Ca să-mi apere averea; Le-am băgat sula în coaste, Când le mai sporea puterea. Nu mai săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj pe buze țineai post. Lutul de-l ai conștiință, Nu e nicio supărare! Doar din lut tu esti ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării, bun și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
sula în coaste, Când le mai sporea puterea. Nu mai săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj pe buze țineai post. Lutul de-l ai conștiință, Nu e nicio supărare! Doar din lut tu esti ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării, bun și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
sporea puterea. Nu mai săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj pe buze țineai post. Lutul de-l ai conștiință, Nu e nicio supărare! Doar din lut tu esti ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării, bun și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
cât capul unui copil, prunele brumate, halvița și mărgelele din târg. În căruța ei trasă de cai se plimba copilăria râzând. În palma ei bătătorită creștea grâul, se rotunjea pâinea, cu mâna ei tremurând turna laptele alb în olcuțe de lut, din cuptor scotea covrigei sărați pe care-i punea în palma oricărui trecător. În casa ei nu se termina niciodată pâinea pentru gurile flămânzilor. Bunica mea Eva s-a dus într-o zi de toamnă, lăsându-mă copil. În așteptarea
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg sub degete de lut Când clipa suferă lovită de-un gând real Și râul de cuvinte se varsă-n veacul slut. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Lumina pietrelor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 230, Anul I, 18 august 2011. Drepturi
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
19 august 2011 Toate Articolele Autorului CREAȚIE În fine sunt satisfăcut, Statuia mea arată bine, Mâine toți oamenii din lume Vin ca să vadă ce-am făcut! Sigur un murmur de uimire Va izbucni spre cerul mut: Solemnă, mare și din lut Pune pe veacuri stăpânire. A mea creație, îmi place, Cu plete în vânt și cu colți, Cu degete băgate-n ochi, Cu nări ardente și spumoase. Doamna e minunăția Pusă pe jaf îi e dorința Și e tocmai chintesența Din
CREAŢIE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364721_a_366050]
-
autoarei. Firește, nu am niciun interes, nicio plăcere să caut cuiva nod în papură. Floryana Turculeanu scrie poezii cuminți, de cenaclu, într-o notă greu de individualizat: “Suflet legat de trup/cu lanțuri ruginite de timp/caut cheia dezrobirii de lut/să mă destram/în patru zări/sâmbure de cuvânt/pe acoperișul luminii”. Ana Maria Gîbu reprezintă rostul performant al acestei antologii. La numai 13 ani, poeta din Suceava, pe care am premiat-o la un concurs național, întoarce deja cuvintele
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
fiind potrivit pentru exemplificare. Am ales cel de-al X-lea text doar din motive de spațiu...tipografic: “...Repetate erori acoperă/urmele altor ninsori,/departe, departe,/copacii încep să se vaiete./ Din cerul al noulea cad victime,/stele.../ Ulcele de lut, aburind de cafele:/în ceramici, înfloresc dezinvolt/imortele...” În fine, după câteva zile de lectură a acestei cărți interesante, la final descoper și un “index autobiografic” al fiecărui autor. O bilă albă pentru realizatori. Constat că membrii Cenaclului online “Lira
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
Hristos . Datorită neputinței omenești și necesității unei creșteri continui în unirea cu Dumnezeu, este nevoie de împărtășirea repetată cu trupul și sângele lui Iisus Hristos de-a lungul vieții. „Căci e nevoie ca Făcătorul lumii să rămână tot timpul în lutul nostru ca să îndrepteze chipul Său în noi de câte ori dă semne că vrea să se strice, iar mâna cea ajutătoare a doctorului trebuie să fie cât mai la îndemână ca să poată vindeca materia noastră atunci când vrea să se strice, să ne
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
mă-ncape o data și încă o dată, Ca și cum mori de cuvinte Ar măcina toată tăcerea și liniștea toată. Sunt aici, acum și oricând, Ca să te port în mine pururi nenăscut, Sămânță a iubirii crescând, Din cer și pământ, din muguri de lut. Mă prefac într-o altă poveste, Cu alt început decât “odată ca niciodată”, În alte culori și miresme, Taină de suflet copil și suflet de fată. Otrăvite sunt azi fântânile Din care ades' sorbeam neștiuți veșnicia, Arse de clipe câmpiile
POVESTEA MEA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364751_a_366080]
-
vulcanilor. Și ca un boboc de floare s-a desfăcut învelișul simțământului care-mi spărgea pieptul. Dumnezeule, parcă m-aș fi aflat pe o vatră de început de lume, unde străbunii mei își puseseră mâncarea la foc, în vase de lut, și o lăsaseră să fiarbă încet, pâtpâind la foc mic, iar ei dăduseră fuga, să-și mai vadă și de alte treburi, între timp! Parcă îi și vedeam apărând de după dealuri, îmbrăcați în pantaloni și cămăși din pânză albă, cămăși
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
Condur Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Baraba fusese prevăzător. Avea chiar acolo în Ierusalim pe cineva de încredere care îi păstra în pivnița casei sale, în cea mai mare taină, un vas de lut în care se aflau monede de aur. O amforă elină cu două torți înalte, conică în partea de jos a vasului, pentru a putea fi înfiptă sau îngropată mai ușor în pământ. Se aflau în acel vas atâta aur încât
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
semințele într-un amurg putrezit... Ecou putrezit! Da! Aceasta e spre o nouă trezire! Moartea fără Viață nu există! Câtă vreme Perfecțiunea este Dumnezeu, iar omul - mai puțin ca perfectul. Se vede pe alocuri frăgezimea pașilor, m-aș coborî din lut în Poezie, m-aș înălța din lut în poezie - îndrăznesc să-i spun autorului, ea - Poezia - întotdeauna e mai presus decât lutul..., precum sufletul, se văd uneori aripile aparent inegale, pregătite pentru zbor, se simt adieri plăcute venind dinpre Eminescu
„POEME CU STATUI” – O CARTE PREZISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349595_a_350924]
-
Da! Aceasta e spre o nouă trezire! Moartea fără Viață nu există! Câtă vreme Perfecțiunea este Dumnezeu, iar omul - mai puțin ca perfectul. Se vede pe alocuri frăgezimea pașilor, m-aș coborî din lut în Poezie, m-aș înălța din lut în poezie - îndrăznesc să-i spun autorului, ea - Poezia - întotdeauna e mai presus decât lutul..., precum sufletul, se văd uneori aripile aparent inegale, pregătite pentru zbor, se simt adieri plăcute venind dinpre Eminescu, Bacovia, Blaga! Există asemănări! Și lanurile de
„POEME CU STATUI” – O CARTE PREZISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349595_a_350924]
-
este Dumnezeu, iar omul - mai puțin ca perfectul. Se vede pe alocuri frăgezimea pașilor, m-aș coborî din lut în Poezie, m-aș înălța din lut în poezie - îndrăznesc să-i spun autorului, ea - Poezia - întotdeauna e mai presus decât lutul..., precum sufletul, se văd uneori aripile aparent inegale, pregătite pentru zbor, se simt adieri plăcute venind dinpre Eminescu, Bacovia, Blaga! Există asemănări! Și lanurile de grâu se aseamănă între ele! Emanuel Gruia însă are vocea lui, statuile din poemele sale
„POEME CU STATUI” – O CARTE PREZISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349595_a_350924]
-
a unei autentice simțiri românești, pictorița ieșeană redă, pe pânza sa, culorile vii ale florilor plaiurilor natale. Astfel sunt ilustrate: „Imortele” (Nemuritoarele), „Floarea Soarelui”, „Maci imperiali”(1,2...), „Bujori”, „Crizantemă”, „Anemone”, „Flori de câmp”, „Trandafiri roșii”, „Dumitrițe în vas de lut”, „Margarete albe”, „Albe flori de primăvară”. Pentru pictoriță, sursele de inspirație sunt variate. Inspirația poate veni de oriunde, sau de unde te aștepți mai puțin. De multe ori arta înseamnă surprinderea unei idei, a unei teme iar apoi lucrul la acea
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Ștefan Luchian dozează foarte bine culorile, creeând armonie. Dacă privim cu atenție fiecare tablou în parte, observăm că artistul a ales vase deosebite ca formă și materialitate, tocmai pentru a oferi alternanțe vizuale și coloristice, evitând monotonia. Ulcica aceasta de lut contrastează cromatic cu florile, ce par a se grupa în jurul său. Petele de roșu, alb, negru ce redau corolele florilor creează un ritm și o muzicalitate prin dialogul susținut cu verdele crud al vasului de lut. La Ștefan Luchian fiecare
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
monotonia. Ulcica aceasta de lut contrastează cromatic cu florile, ce par a se grupa în jurul său. Petele de roșu, alb, negru ce redau corolele florilor creează un ritm și o muzicalitate prin dialogul susținut cu verdele crud al vasului de lut. La Ștefan Luchian fiecare tablou surprinde o stare, un gând, o trăire. De la albăstrele vivace trece către cumințenia anemonelor, ca apoi să se întoarcă spre dansul petalelor de crizanteme. Fiecare artist și-a ales din multitudinea plantelor decorative numai pe
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
ocru și brun. Partea superioară a vasului este înconjurat de câteva pete de roșu ce sugerează o draperie. Dacă la bujori o parte a vasul a fost eliminat, în tabloul ,,Trandafiri” Nicolae Tonitza construiește o compoziție clasică, cu vasul din lut așezat pe axul vertical al lucrării, în care își duc viața efemeră câțiva trandafiri galbeni și crem. Cum se poate observa, pictorul a remarcat rafinamentul acestor nobile flori. A tratat fiecare trandafir în tonalitățile calde, dar și ca pe niște
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut și țesăturile tradiționale. Lucrarea ,,Cârciumărese” ilustrează o natură statică formată din două vase de pământ, o carte și un măr, plasate la marginea unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde, impresionează prin mesajul său vizual. Îmbinarea între floarea stilizată și planta naturală este foarte bine surprinsă în lucrarea ,,Garoafe”. Un simplu vas de lut, frumos decorat a fost așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului, în fundalul lucrării. Garoafe galbene, albe, roz țâșnesc din vas, ca un foc de artificii, creând o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în care pictorul Dumitru Ghiață reflectă prin cromatica savuroasă și bogat nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
decorative. Ceramica utilitară, ceramică decorativă cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu motive incizate și cromatică specifică Kuty, cărora li se alăturau diverse obiecte miniaturale și păpuși din ceramică îmbrăcate în costume populare. Și pentru că ouăle de Paște și cumpărăturile făcute în târgul cu produse meșteșugărești, dar și în cel învecinat
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
de marginea zării Se tulbură Gândul și nu-l pot atinge, Acolo-n Grădina din Joia vânzării Sărutul tău, Iuda și astăzi mă frige... A CÂNTAT COCOȘUL... A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre, inimă de stâncă? Hohotește plânsul după cel vândul! Floarea de durere a-nceput să ningă Patruzeci de zile de tăceri și post, Nu auzi cum răii cu putere strigă- „Răstignit să fie Împăratul nost’!” Ochii Lui
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]