3,421 matches
-
fecioara... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gură....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatra Îmbracă totu-n stele... Sunt toți flăcăii-n jurul ei Mânați de gânduri rele... Toți o iubesc cu foc, dar ei Nu-i pasă nici de fel... Ea s-a născut și a crescut, Și va trăi doar pentru "EL" Feciorul ei cu păr bălai ... Citește mai mult ȚIGANCACând se așează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
de pâineErau gustose prăjituriși speranța lor de mâine.Mai văd copii moldoveni **)Aduși din satul lor uscat,... VII. POLITICIENII, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016. Politicienii Slugi de casă avortoni, Mangafale și baroni, Toți mânați de interese, Mint poporul și le iese De atât amar de ani. Țara piere, ei fac bani Și ți-e greu să recunoști, Dar ne tratează ca pe proști. N-au respect și n-au rușine Nici de țară nici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Ei în grabă fac rocadă. Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin? I-am mai schimbat și în trecut Și ce brânză am făcut? Vindeam mobilă,tractoare, ... Citește mai mult PoliticieniiSlugi de casă avortoni,Mangafale și baroni,Toți mânați de interese,Mint poporul și le ieseDe atât amar de ani.Țara piere, ei fac baniși ți-e greu să recunoști,Dar ne tratează ca pe proști.N-au respect și n-au rușineNici de țară nici de tine.Aveam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
-i rău, Dacă hran-o să le-ajungă? În țară se dumiri, Întrebă pe urs, pe lup, Dar niciunul nu crâcni, Team-aveau cu toți de... zdup! Pleava oricum nu conta, La un semn strigau cu toții : "Să trăiești Maria Ta!" Că-i mânau din spate... hoții! Gândind că nu sunt probleme Și-ale ei de-acum sunt toate Întrebă, după o vreme, Barza din străinătate Ea cum o mai duce,-i bine? Ar dori să vin-acasă? Hrană, (uite iarna vine !) Are să pună pe
BROASCA ȘI BARZA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379733_a_381062]
-
cărări, nu trebuie și nu pot fi uitate. Sunt personalități care au schițat alei pentru pașii celor dornici să le păstreze și să le dezvolte. Din păcate, toate aceste cărări și poteci sunt bătute mărunt sau în grabă de oameni mânați de interese individuale minore, lipsite de substanță, dar și de interese majore ale anumitor grupuri politice, angajate în fața străinătății să dizolve ceea ce a mai rămas de preț acestei societăți românești: identitatea ei culturală și istorică. Trist este că sunt personalități
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
ca și-o umbră și de soare uitată. Doar cumpăna ogrăzii, cunoaște-a vieții lege, -nu căuta dreptatea, căci n-o vei înțelege! Trecut-au anii prea grăbiți, te-ai întors acasă, mama s-o mai cuprinzi, să-i ți mâna nesărutată. Pe tata să-l îmbrătisezi, să-ți mai spună-odată, degrabă sau mai târziu, te re-ntoarci la vatră...! Îmbătrâniți te-așteptau, să le vii în ajutor, și au plecat fără speranțe, doborâți de dor. Te-ai întors prea târziu, timpul
ÎNTORS LA VATRA PĂRINȚEASCĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374736_a_376065]
-
să te ferești... În sfârșit, iată-mă pe mal, eu cu Vida Baci și cu încă doi ruși; caii se speriaseră și fugeau aiurea. Unul din cei doi ruși la spatele nostru cu arma întinsă striga ca un nebun să mânăm mai repede. În urma noastră pe apele Mureșului, capetele de oameni deasupra cărora se ridicau armele erau parcă niște delfini care înaintau cu o vitalitate nemaivăzută spre celălalt mal. Aici a fost al doilea botez al focului și aici mi-am
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
astarla ke laθe intem. Pala șo śundas ke laθe, o phuro buźando vakerdas laqe: “Me aśi aźutisarawa țuț, ama agos lazïmi te anes manqe trin bala pral ekh lewos.” “Ama sar ka putisaraw te keraw kala ? O lewos ka mudarel mân.” djas lesqe angal i Bizuneś. “Me n-aśi dawa angal ke sosθe pućesa. Manqe și lazïmi trin bala andar-i blană ekhe lewosqi. Śawaś te arakhes len.” Kidă ke geji i Bizuneś te arakhel o trin bala. Oj geji dur, dur kheresθar
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
văd, îmi e un dor nebun să te strâng în brațe, să te sărut peste tot, a continuat el, de această dată pe un ton pătimaș ce trăda nerăbdarea. - Când te întorci în București? am întrebat cu un aer disperat, mânată de dorința de a-l avea lângă mine. - M-aș teleporta în momentul ăsta, dar nu se poate, așa e tradiția, trebuie să rămân acasă, s-ar supăra rău mama, dar mâine în jurul prânzului ajung, vorbim la telefon, m-a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
în absența lui Ovidiu. Era o senzație stranie, simțindu-mă blocată în prezentul searbăd al clipelor amare din care se hrănea nefericirea mea. După câteva minute, epuizată de o suferință nefirească, m-am ridicat de pe scaun fără un scop anume, mânată de dorința de a schimba ceva, fie doar poziția corpului, ca și când această acțiune ar fi avut puterea să mă mobilizeze oarecum. Am făcut câțiva pași prin cameră, încercând să-mi alung toate reflecțiile sumbre care îmi furaseră energia. Îmi era
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
este excelent; doamna Moise este o gospodină desăvârșită! am răspuns amabilă mătușii care mă poftise să mă servesc. Mă simțisem stingherită toată ziua și de aceea mă mulțumisem să zâmbesc sau să articulez câteva cuvinte binevoitoare celor din jur, nu mânată de lingușeală, ci din bun simț; mi se părea că politețea mi-o cerea odată ce acceptasem să le calc pragul. Aș fi plecat învârtindu-mă la București, dar convenisem cu Ovidiu că ne vom întoarce duminică. - Să trăiască vicele nostru
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
Acasa > Versuri > Visare > POVEȘTI ȚESUTE-N CARUL MARE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Trei zile-n șir a bântuit prin neguri, Pe munte rătăcit, mânat de spaimă, Căzut în codrul des, răpus de friguri, Încă e treaz și-o rugă mai îngaimă. - Rugare Ție, Doamne! Trupu-mi lasă, Umbrar să-i fie ramul de stejar. Odihnă dă-mi pe iarba mătăsoasă, S-ajung străjer privind din
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
șolduri luată de fiecare dată când pleca în pădure la cules. Trecuse de cabana „Gura Diham” în susul ei și în scurtă vreme își făcuse plinul. Satisfăcut de recolta adunată, o porni la vale vrând să mai facă un mic ocol mânat de curiozitatea de a descoperi noi locuri, posibile „ținte” pentru la anul, să nu piardă mult timp pentru o traistă plină. Odată fiind atins „obiectivul”, simțea nevoia unei țigări savurate în liniște și la „aer curat” cum obișnuia să spună
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
verdelui poruncă Să mai țeasă un covor Dintr-un fir de in ușor... Pe un munte gârbovit Iarna șade într-o rână, Cu zăpezile pe mână, Soarele le-a mai topit. Baba Dochia își poartă An de an aceiași soartă, Mână turma sus pe creste Și-a rămas doar o poveste. foto sursa internet 25.02.2017 Camelia Cristea Referință Bibliografică: O poveste / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
O POVESTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369227_a_370556]
-
săptămână fasolea ce fusese întinsă în curte s-a uscat. O funie groasă a fost legată de par și un cal bălan a fost legat de ea. Un bici de piele mi-a fost încredințat și mi s-a spus: mână-l! Calul mergea în cerc, descriind o frumoasă spirală, până se apropia funia de par, călcând fasolea în picioare. Apoi îl mânam în sens invers până când funia se desfășura complet, distanțându-se de pe parul ce străjuia mijlocul curții. Această operațiunie
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
a fost legat de ea. Un bici de piele mi-a fost încredințat și mi s-a spus: mână-l! Calul mergea în cerc, descriind o frumoasă spirală, până se apropia funia de par, călcând fasolea în picioare. Apoi îl mânam în sens invers până când funia se desfășura complet, distanțându-se de pe parul ce străjuia mijlocul curții. Această operațiunie simplă avea drept scop deschiderea păstăilor de fasole pentru a pune în libertate boabele. Operația era repetată de nenumărate ori până când tecile
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria profana este făcută de om și totuși istoria este prea puțin interesată de destinele individuale ale făuritorilor săi. ● Roată istoriei a alunecat iarăși într-un gol cosmic. Lumile se grăbesc mânate de chemarea unui destin, a unei vocații neclare că o profeție de astrolog, ca o credință oarbă pe care o urmezi, dar îți scăpa exact minimul de explicație lămuritoare. Când ne va atinge din zbor aripa falsă a unui înger
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
spiritual într-un plan mai elevat, conectați prin afinitatea propriilor gânduri și aspirații. Este o viziune pe care mi-am formato, experimentând și un fel personal de a percepție a vieții, pe care am încercat să o transpun în cuvinte, mânată de o chemare irezistibilă, din sufletul meu. Maria Giurgiu. Lector de carte: prof. Bianca Roșu Editor: Gheorghe A. Stroia EDITURA ARMONII CULTURALE Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, Vrancea (RO) Tel.: (+40) 0337-107.414 (fix), 0741-078.627 (mobil) E-mail
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
specială, cu o operă lirică în plină ascensiune, despre care vom mai auzi, cu siguranță. Voința și dăruirea cu care scrie, sinceritatea scriiturii în sine, valențele sale militante, nuanțele introspective, filoanele subtile ale iubirii care-i stăpânesc sufletul și-i mână dorințele, toate acestea fac din fiecare titlu de carte ce-i poartă semnătura o lectură plăcută și constructivă. Un nou prilej de a ne redescoperi pe noi... Oameni - suflete, ființe astrale cu doruri, expresie și o acerbă dorință de zbor
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
impuritățile se depuseseră la fundul vasului și apa se limpezise bine de tot. - Da, au recunoscut ei. Acum apa se poate bea. - Cam așa s-a limpezit viața mea, fraților, după ce m-am retras în pustiul acesta unde mi-a mânat Domnul pașii. Păstrând proporțiile povestirii, eu am făcut mult mai puțin decât oricare din aceștia trei, dar abia aici, departe de vacarmul stresant al vieții citadine, am ajuns să mă mir câtă energie vitală am consumat în această junglă modernă
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
biruit de frăgezimea ramurilor de copaci și nu este nici măcar condus de cineva pentru a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au ieșit în întâmpinarea Împăratului lui Israel nu erau mânați de măreția din afară a faptului, care lipsea cu totul, ci mulțimile erau mânate, să întâmpine cu bucurie, de Duhul Sfânt, Care stăpânea în acel moment inimile lor, ale celor fără de răutate: "Mulțimea cea fără de răutate, firea cea îngerească, pruncească
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au ieșit în întâmpinarea Împăratului lui Israel nu erau mânați de măreția din afară a faptului, care lipsea cu totul, ci mulțimile erau mânate, să întâmpine cu bucurie, de Duhul Sfânt, Care stăpânea în acel moment inimile lor, ale celor fără de răutate: "Mulțimea cea fără de răutate, firea cea îngerească, pruncească, cu dumnezeiască cuviință Te-a lăudat pe Tine Împărăție al lui Israel și a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Articolele Autorului Iubirea mea singuratică străbate sălbatică pustiul așternut peste urmele tale pierdute pe calul sorții înspumat curg șiroaie sudorile din nemărginirea durerii nări fremătânde par vulcani fumegoși la orizont turmele de nori negrii, lânoși se bulucesc înspăimântați peste apus mânați de biciul de foc al păstorului ceresc gem cu voce de tunet ruinele pădurii sub copitele lor se îndoiesc dureros schelele schitului singuratic și cheamă a pustiu clopotele în zvârcoliri furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
defileu, Nimic nu e în zadar, Pe unde treci, arunci mereu un zar. Tu vii, din lunga ta călătorie, Apoi dorești ca să trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
pana simțea din nou aceeași amețeala și durere în tot corpul.Atunci se așeza în șezlong, așteptând să vină Ioana -să mai schimbe o vorbă, doar ca să îi mai audă vocea, doar ca să mai vadă odată cum duce fața ei mâna la frunte , doar ca să îi mai vadă ochii căprui, cu luciri spre verde ... De la o vreme îi era tare drag acel gest al Ioanei care își aranja o șuvița din păru-i auriu -stins, șuvița care cădea mereu pe frunte
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]