2,918 matches
-
să facă nici un fel de fapte bune. S-a căit numai de viața lui risipită în răutățile lumii acesteia și, care se aseamănă foarte bine cu lumea noastră de astăzi. Și Dumnezeu a văzut căința lui sinceră și l-a mântuit. - Mai departe? - Mai departe să se spovedească preotului ca să își ușureze sufletul și să se roage neîncetat, așa cum știe el să o facă, sau cum îl învață preotul. Un om care se spovedește, scoate din inima lui toate cele rele
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
sili să o facă. Seamănă cu subiectul unei piese de teatru absurd și fără ieșire. - Sunt așa de curios... - A fost executat. Și mai departe, ține minte că nici doctorul nu te vindecă dacă nu vrei, nici Dumnezeu nu te mântuiește cu sila dacă tu nu vrei, ca să ieșim din acest cerc vicios. Referință Bibliografică: E greu să ne mântuim? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
A fost executat. Și mai departe, ține minte că nici doctorul nu te vindecă dacă nu vrei, nici Dumnezeu nu te mântuiește cu sila dacă tu nu vrei, ca să ieșim din acest cerc vicios. Referință Bibliografică: E greu să ne mântuim? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Iisus Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii: „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie, veșmântul tău de lacrimi în mine n-are loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet al Clipei
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
curând și sporesc aceste patimi, ci nu le leapădă. Tot așa stăpânitorii și cei slabi (de oameni) capătă și iau putere ca să săvârșească mai multe nedreptăți și păcate. 4. Din această pricină este foarte greu ca un cârmuitor să fie mântuit și ca un bogat să intre în Împărăție lui Dumnezeu. Căci spune Domnul: Cum puteți voi să credeți când primiți slava unii de la alții, și slava care vine de la unicul Dumnezeu nu o căutați?" (Ioan 5, 44). Dar să nu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
din partea tuturor, dar nu de la toți deopotrivă. Căci pentru aceia ce se află în slăvire, în bogăție și în cârmuire, și pentru aceia ce se străduiesc cu cuvintele și cu dobândirea înțelepciunii celei după măsura lor - daca vor să se mântuiască - este nevoie de mai multă osteneală și silință, întrucât ei, prin starea lor, sunt de obicei oarecum mai greu de convins și mai puțin ascultători. Acest fapt este limpede și vădit din Evangheliile citite ieri și astăzi. Căci poporul a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
închinându-se și Îl însoțeau în alai, cântând împreună cu toții, nu numai în afară, ci și înlăuntrul îngrăditurilor "Templului: "Osana Fiului lui David, Osana întru cei de sus". Osana este un imn care se înalță către Dumnezeu, iar tălmăcit înseamnă "Mântuiește-ne pe noi". Iar adăugirea "întru cei de sus" Îl arată pe El slăvit nu numai pe pământ și numai de către oameni, ci și întru cele prea înalte, fiind lăudat de către îngerii cerești. 9. Nu numai că Îl slăveau prin
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
e dat să fii, Pe aleea ce o ning castanii, De umbra ta a te sfii. De ce avem inimă patru camerală Când numai în țărână noi vom locui? Trăim într-o lume ne universală, Unde noi între noi ne putem mântui. Eu nu mai vreau o toamnă fără frunze Și nici vara cu maci eu nu o mai vreau! Suntem martorii vieții confuze Spre care anii vieții ne grăbeau! Beatrice Lohmüller 30 nov. 2014 https://creatieproprie.wordpress.com/ picture by http
SINGUR de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362258_a_363587]
-
de lume, Domnul Îti va da un nume, Prin Isus Cristos putem, toți să fim un Betleem, Vino dragul meu vecin, fii cu-adevărat creștin, Demonstreaza tuturor, chiar de ranile te dor, Că ai fost un rătăcit, dar acum ești mântuit, Ai un Domn, un Salvator, un Duh Sfânt nemuritor Și nădejdea pură, vie-n Dumnezeu și-n veșnicie. Amin! 08/ 02/13, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Nu mai rătăci, vecine! Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
Recomand cu toată dragostea, în special tinerilor, cartea “Te cunoști pe tine însuți?”, avându-l ca autor pe un călugăr grec, Arhimandritul Simeon Kraiopoulos. P.Ș.: Părinte, dacă vine un tânăr și vă întreabă ce să facă pentru a se mântui, ce ați răspunde? P.D.: Să se cunoască pe sine, să se smerească cu toți și sub toți, dacă voiește a slăvi pe Dumnezeu și a ajunge la desăvârșire. Pentru tineri, consider că trebuie să înțeleagă ce înseamnă și termenul de
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
Dar față de aceia care n-au avut acest privilegiu? Pentru aceștia, moartea are o altă semnificație, deși nici pentru ei moartea nu poate constitui punctul de separație hotărîtor între finit și infinit. Căci, acela care n-a reușit să se mîntuiască în această existență, se va renaște sub alta și altă formă, pînă ce va atinge gradul de perfecțiune necesar pentru "eliberare". Oricum, moartea, așadar, nu reprezintă un terminus definitiv, absolut, care pune pecetea infinității pe suflet în orice condiție s-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
experiența lui o faci în solitudine, iar omul nu este în întregime prezent în ea. Experiența religioasă nu este diurnă și raportul cu sacrul angajează ființa în totalitatea sa. Pentru mine, sacrul este întotdeauna revelația realului, întâlnirea cu ceea ce ne mântuiește, dând sens existenței noastre “. Dar cel mai important instrument de manevră este timpul, căci, așa cum afirmă și Kant, „timpul e un principiul aflat în legătură cu stările noastre sufletești“, el crede ca timpul nu este altceva decât o ficțiune a minții noastre
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
publiciștii noștri, a fost sămânța nestabilității din țară. Fiii de Domni aveau toți dreptul de-a fi aleși, renunțarea unora din ei trebuia răscumpărată, alții trebuiau înlăturați cu arma. Mai periculoase însă decât certurile între fiii legitimi, cari totuși se mântuiau într-un chip oarecare, erau ambițiile liniilor nelegitime și colaterale. După stingerea dinastiilor se începu aceeași vânătoare după tron între boierii cei mari. Acest inconvenient avea, ca toate inconvenientele, și o compensație oarecare în bine. Daca principii ar fi fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că fiica e dușmana mumei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de luptă pentru existență, are loc tot așa de mult la curenturi intelectuale ca și la cele materiale. Lupta e însă departe de a fi mântuită și învingătorul momentan nu este totdeuna cel definitiv. Religia are în favorul ei reforma gata și pozitivă, pe când curentul opus n-are nimic gata, nimic format încă. Încercările de speculațiune metafizică, cari culminează în ipoteze și sânt tot atât de deosebite ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru răspândirea unei civilizații adevărate în Peninsula Balcanică. Toți aceiia care-și văd existența lor amenințată în Orient nu ajung la nici o lămurire în privința razimului lor. De câte ori nesiguranța existenței statelor îi silește pe oameni de a gândi cum să-și mântuie naționalitatea, dacă nu statul, de cine să se razime în momentele supreme, tot de atît[e]a ori fanatismul și corupțiunea din Ungaria [î]i pune într-o indisolubilă dilemă. Reproducem mai la vale parte din discuțiunea ce a avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din străinătate nu le poate cumpăra cu hârtie, obiectele ce ea le produce nu voiește să le dea pe hârtie străină. Țara agricolă vinde grâne, ia marfă metalică și o dă pe marfă industrială, și tot procesul economic s-a mântuit. Simplă ca și munca agricolă ar trebui să fie organizarea unui stat agricol și trebuințele lui. Când trebuințele de consumțiune sânt mai mari decât poate fi producțiunea la care e avizat, atunci ruina sigură îl așteaptă și pe individ și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ferae allegoricae quae-l împedică d-a eși. Umbra lui Virgiliu i se arată; predice Copoiul prin quare într-o zi Lupa funestă va fi uccisă, și Italia liberată. Se offere lui Dante d-a face călletoria quae are a-i mântui suffletul, mai înteiu prin Infernu, apoi la Purgatoriu, spre a {EminescuOpXI 162} fi dupo aqueasta condus în Cerul beatilor printr-o căllăusă mai demnă. Dante accepe, și ei plecă. În midlocul callii viețaei nostrae Me reaflai într-o selbă obscură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut din aceasta nici o acuzare și admitem ca pe deplin îndreptățită o schimbare de principii sau o schimbare la față. Prințul Dimitrie Ghica s-a numit pe sine însuși în parlament conservator, mai mult încă, pretindea frumosul rol de a mântui partidul conservator în momente de pericol, a fost șef al unui guvern prezident al unei Adunări conservatoare. Cu toate acestea nu {EminescuOpXI 201} facem nici un caz din acestea; precum nu se pot opri în zilele noastre schimbările de religie tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atunci că se-nșală - libertatea e de tradiție istorică precum și participarea poporului la facerea legilor, nu însă acele colecții de legi și regulamente, traduse din cuvânt în cuvânt din franțuzește. Cu asta s-a-ncheiat polemica, dar se vede că nu s-a mântuit. Ne mărginim a spune confraților de la "Steaua Romîniei" următoarele: Au cooperat cu conservatorii în alegerile de Parlament și amândouă partidele își datoresc reciproc scaunele din consiliul comunal de Iași, precum și cele din Cameră. Au combătut aprig guvernul personal al d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Domenii etc. D-voastră care nu cunoașteți nici deșertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului și cari, în taină, râdeți de ele între pahare, numindu-i pe cei ce le au trași pe sfoară și nerozi al căror număr nu se mântuie, de ce le disputați până și aceste tinichele, cari nici se beau, nici se mănâncă, nici cântă cuplete franțuzești, nici joacă balet; niște semne făcute pentru acea tagmă de nerozi cari trăiesc sau mor pentru... idei? Știm că disprețuiți țara, că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prea erau mulțumiți cu rezultatele mediațiunei austriace în cestiunea Arab Tabiei; totuși însă aveau cea mai bună opinie asupra intențiilor Austriei și primiseră cu mulțumire serviciile ei. Astăzi, când erau în drept de-a crede că istoria aceasta o să se mântuie odată, Austria pune condiții nouă pentru definitiva soluție a acestei cestiuni, pe care voiește s-o țină atârnată asupra capului României ca sabia lui Damocle și cred că nu sânt rău informat daca afirm "că baronul Calice a avut a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu slăbiciunea, arbitrariul cu anarhia. Iată un iacobinism care n-are nimic teribil, dar despre care istoria nu va zice, ca despre cel vechi, că, daca actele lui erau adeseori odioase, scopul lui era mare, pentru că era vorba de-a mântui revoluțiunea și patria. Ce va zice ea despre iacobinii actuali? Că privighearea lor n-a semnalat decât primejdii imaginare; că vitejia lor n-au esterminat decât inamici cari nu făcuseră nici un act de ostilitate; că în acest război trist și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din parte-ne, știm că alianțe între slab și puternic nu sânt niciodată acătării, și dacă se justifică uneori, faute de mieux, prin împrejurări extraordinare, bune nu devin prin aceasta, căci, în cele mai multe cazuri, cel mic nu ajunge a-și mântui nici măcar existența. Foaia germană întreabă: Care dintre amândouă puterile oferă României foloase mai mari și mai reale? De la care putere se poate aștepta că-și va ținea făgăduințele date? Poate rămânea România neutrală, chiar dacă ar voi? Care dintre amândouă puterile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
coboară în "halele" subpământene, unde G. Călinescu plasează imagini ținând de "necroerotică". Dar varietatea acestei "imaginații dinamice" (după o formulă a lui G. Bachelard) păstrată pe "coaja" lutului e relevabilă la orice pas: "De-al meu propriu cânt mistuit mă mântui" spune un vers al Odei în metru antic. Iar "drumul pulberii" nu e altceva decât trecere de la o formă la alta a materiei ruinare. Natura "lutoasă" a omului stă la "originea tuturor degeres cențelor noastre", spune Jean-Pierre Richard referindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]