33,140 matches
-
toamnei din curtea umbrită de castani a casei bătrânești din strada Ion }ăranu și mai ales la acela spiritualizat de la Văratec, unde, în ultimii ani, își petrecea vacanțele cu familia. Natura calmă, ocrotitoare, atmosfera patriarhală a sătucului de maici înconjurând mănăstirea, parcă îl apropie de un binefăcător ev imemorial și, în cele de urmă, de cosmos. Scriitorul, care se reneagă, îi trimite surorii sale, complet ruptă de multă vreme de realitățile literare românești, cărți de Sadoveanu, Rebreanu, "magistralul roman al lui
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
din aceeași familie spirituală. în scrisorile către Pia pe care o prețuia și o iubea foarte mult - iubire de altfel reciprocă, evocă și ea cu un viu simț plastic, peisajul deluros de la Văratec, livezile, cerdacurile cu mușcate ale maicilor, clopotele mănăstirii. Firește că se gândea mereu la Dinu, aflat în închisoare, neîncetând să invoce cu emoție marile lui calități sufletești: sensibilitatea, bunătatea, altruismul, gingășia, umorul și de asemeni "inteligența lui atât de precisă și clară și în același timp șfelul luiț
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
cu Fănuș Neagu, care auzise la televizor că a murit Mihai Botez. Am plecat toți trei la București à tombeau ouvert, așa cum eram îmbrăcați, adică, fără sobrietatea obișnuită în astfel de situații, ca să ajungem la timp la ceremonia de la biserica Mănăstirea Cașin. I-am telefonat lui Dorin, care, între timp, se certase cu Mihai, pe care îl bănuia de nu mai știu ce (prima ceartă fusese declanșată de un film despre J.F.K., vizionat la Tismăneanu în casă, și el en froid
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
un elan de admirație îmi luă mâna și încercă să-mi destăinuiască viitorul, care fu prezis că ar fi unul foarte strălucit. După această ședință memorabilă, regina mă chemă împreună cu Hubermann la dânsa. O găsirăm lucrând la marea evanghelie destinată Mănăstirii Curtea de Argeș și lucrată cu atâta măiestrie de mâna regală. O doamnă de onoare, bunadoamnă Zoe Bengescu, mă instală în fața orgăiși îmi recomandă să stau liniștită. Nu mult după aceea răsună vocea cristalină a reginei, care mă chemă lângă dânsaarătându-mi o
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
de coabitare încheiat de Victor Ponta cu Traian Băsescu. Dacă îi promiți unei femei, la căsătorie, că se va oficia căsătoria la Primăria Capitalei și o duci la Primăria Sectorului 5, dacă îi promiți că vei oficia slujba religioasă la Mănăstirea Cașin, dar o duci la o biserică din periferie, dacă îi promiți că o treci pragul, dar nu o treci pragul în brațe și îi dai un brânci când intră în casă (...) vă garantez că mireasa nu se simte prea
Orban, despre alianța PNL-PSD: Luna de miere a trecut by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39165_a_40490]
-
Și, dacă întrebi și despre noi, de sântem bine, (da), cu mila lui Dumnezeu. [...] Alta nu am să-ți scriu, și Dumnezeu cu Domnia Ta.” Alte scrisori, ca aceea a mamei lui Mihai Viteazu, scrisă pentru ea de un călugăr, la Mănăstirea Cozia, unde intrase la bătrânețe, sau a fiicei lui Petru Șchiopu, dau seamă de faptele acestor femei, de a înzestra ori a ridica mănăstiri, făcute pentru pomenirea lor și a strămoșilor lor. În schimb, o săteancă din Moldova se desparte
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
Alte scrisori, ca aceea a mamei lui Mihai Viteazu, scrisă pentru ea de un călugăr, la Mănăstirea Cozia, unde intrase la bătrânețe, sau a fiicei lui Petru Șchiopu, dau seamă de faptele acestor femei, de a înzestra ori a ridica mănăstiri, făcute pentru pomenirea lor și a strămoșilor lor. În schimb, o săteancă din Moldova se desparte, epistolar, de bărbatul care a plecat în Țara Ungurească, dezlegându-l de căsătorie. În epoca dintre 1500 și 1700 femeia scrie doar dacă e
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
Simona Vasilache În 1931, anul Flori-lorde mucigai, vara, Arghezi îi trimite, de la Văcărești (de la Mărțișor, de fapt, moșia pe care o luase prin ’30 peste drum de mănăstire), o scrisoare lui Alexandru Rosetti. Nu este, cum alăturarea celor două nume ar arăta-o, o scrisoare despre literatură. Mai curând, despre bucuria punerii pe picioare a unei gospodării. Cu reproș pentru fuga din poeme („vreau să vă spui numai
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
Răzvan Voncu N. Steinhardt - Jurnalul fericirii. Manuscrisul de la Rohia, îngrijirea ediției, compararea variantelor, note, addenda și indice de George Ardeleanu, Mănăstirea Rohia/ Editura Polirom, Iași, 2012, 574 p. Destinul întortocheat al Jurnalului fericirii este, în bună parte, cunoscut istoriei literare și cititorilor. Prima versiune a textului a fost redactată de N. Steinhardt, la îndemnul lui Dinu Pillat („coleg” de recluziune politică
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
de 750 de pagini, s-a „evaporat” în mod misterios. Iată, însă, că, înainte de a fi elucidată enigma acestei dispariții, George Ardeleanu ne oferă o surpriză de proporții: cea a unui manuscris descoperit de el, în anul 2002, în arhivele Mănăstirii Rohia, și editat acum științific, în cadrul ediției integrale N. Steinhardt (despre care am mai scris în această rubrică). Un manuscris al cărui text diferă de cel cunoscut, fără ca, în același timp, să prezinte indicii suficiente că ar fi vorba de
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
condițiile în care, anul trecut, s-au reabilitat și construit aproape 100 de kilometri de drum asfaltat, s-au realizat mai multe miniporturi și porturi și s-au pus bazele unor circuite turistice, unul dintre cele mai importante fiind Triunghiul Mănăstirilor. Anul acesta nu a mai adus însă nimic bun pentru locuitorii Deltei, deși ar fi trebuit încheiate mai multe lucrări și definitivată implementarea strategiei Dunării. Această stare nefericită de fapt este, fără îndoială, rezultatul incapacității noii conduceri a MDRT de
Udrea vrea continuarea proiectelor inițiate de PDL, în Deltă () [Corola-journal/Journalistic/42229_a_43554]
-
fost membru al P.D.S. - Titel Petrescu, pentru a-l menaja pe Voiculescu, nu-l amintește ca făcând parte între 1946 și 1947 din Rugul aprins, care și-ar fi încetat activitatea prin numirea lui Sandu Tudor ca stareț al unei mănăstiri din Oltenia. Din 1955, părintele Daniel a acceptat să vină sâmbăta în București și să slujească a doua zi la biserica Mănăstirii Plumbuita, unde se aflau și părinții Sofian Boghiu și Felix Dubneac. Voiculescu îl cunoscuse pe Mironescu în 1950
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
din Rugul aprins, care și-ar fi încetat activitatea prin numirea lui Sandu Tudor ca stareț al unei mănăstiri din Oltenia. Din 1955, părintele Daniel a acceptat să vină sâmbăta în București și să slujească a doua zi la biserica Mănăstirii Plumbuita, unde se aflau și părinții Sofian Boghiu și Felix Dubneac. Voiculescu îl cunoscuse pe Mironescu în 1950 prin starețul Vasile Vasilache, pe când Mănăstirea Antim era în renovare. După slujba de la Plumbuita, grupul de intelectuali se strângea în eclezearhie, după
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
Daniel a acceptat să vină sâmbăta în București și să slujească a doua zi la biserica Mănăstirii Plumbuita, unde se aflau și părinții Sofian Boghiu și Felix Dubneac. Voiculescu îl cunoscuse pe Mironescu în 1950 prin starețul Vasile Vasilache, pe când Mănăstirea Antim era în renovare. După slujba de la Plumbuita, grupul de intelectuali se strângea în eclezearhie, după care își dădeau întâlnire în casa lui Mironescu. Cei care lipseau de la liturghie erau anunțați telefonic. După studenți (Gh. Vasâi, N. Rădulescu) mergea tânărul
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
În vecinătatea mănăstirii Șanț’Orsola de la Florența, arheologii italieni au descoperit, după luni de săpături, trei schelete, între care acela al Lisei Gherardini, modelul presupus al portretului lui Leonardo Da Vinci pictat în urmă cu 500 de ani. Arheologii par siguri că Lisa
Să fie modelul Monnei Lisa? () [Corola-journal/Journalistic/4254_a_5579]
-
e Monna Lisa, poate și datorită numelui, sigur și datorită altor considerente. Doar o singură și peremptorie dovadă lipsește: surâsul care a făcut-o pe Lisa din tablou celebra în toată lumea. Ce va mai fi rămas din Lisa din mormântul mănăstirii florentine nu poate constitui o dovadă.
Să fie modelul Monnei Lisa? () [Corola-journal/Journalistic/4254_a_5579]
-
TV. Au înaintat acest dosar către Parchet, iar procurorii vor fi cei care vor lua decizia finală, respectiv dacă vor începe sau nu urmărirea penală împotriva cuiva. Primii care ar putea fi urmăriți penal în acest caz sunt călugării de la mănăstirea unde a fost adăpostită Iulia, întrucât aceștia nu au anunțat autoritățile de prezența fetei acolo și au mințit polițiștii. Mai mult decât atât, există un articol în Codul Penal, care prevede că adăpostirea unui minor fără acordul părinților poate fi
Călugării care au adăpostit-o pe Iulia Ionescu ar putea fi cercetaţi penal () [Corola-journal/Journalistic/44515_a_45840]
-
Steinhardt, în regimul trecut, au îngreunat considerabil, spuneam, editarea critică a volumului Incertitudini literare. După cum consemnează George Ardeleanu în Notă asupra ediției, din cele 66 de texte cuprinse în sumar, numai 20 fuseseră anterior publicate în reviste, iar în arhivele Mănăstirii Rohia nu s-au găsit decât 10 dactilograme ale articolelor din Incertitudini..., unele aferente unor articole publicate și în revistă, altele, celor intrate direct în volum. Toate diferențele între versiunile din revistă și cele din volum, respectiv între dactilograme și
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
a șocat publicul din România în vara lui 2005 e reconstituită de Tatiana Niculescu Bran pe baza anchetelor ulterioare. Să ne amintim. O tînără de 24 de ani dintr-o familie bănățeană destrămată (Irina Cornici) e acceptată ca novice la Mănăstirea Tanacu din zona Vasluiului, alături de o veche prietenă și colegă de cameră de la cămin (Chița), după ani petrecuți la orfelinat și „munci de jos” în Germania; internată într-un spital psihiatric după niște crize de schizofrenie, cu manifestări extrem de violente
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
o veche prietenă și colegă de cameră de la cămin (Chița), după ani petrecuți la orfelinat și „munci de jos” în Germania; internată într-un spital psihiatric după niște crize de schizofrenie, cu manifestări extrem de violente, revine, sub un tratament-șoc, la mănăstire. Numai că, pe fondul unor probleme financiarofamiliale, crizele recidivează, iar preotul Daniel Corogeanu, ajutat de cîteva măicuțe, consideră de cuviință să o „exorcizeze” printr-un ritual specific, legînd-o cu lanțuri și crucificînd- o. Pe fondul epuizării organismului și al crizelor
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
părintele Corogeanu, a rezistat ispitei cărnii etc. Scena spovedaniei fetei după Îndreptarul de la Tanacu este excelent relatată, cu deliberări interioare și rememorări naive (obsesia amenințării homosexuale revine de-a lungul crizelor). La fel, teribilele scene de spital și crizele de la mănăstire, culminînd cu moartea tardiv confirmată de medici și aruncarea în frigiderele morgii („O puseră pe tava rece și infirmiera împinse ușor «sertarul». Irina dispăru în hăul înghețat, cu dinții încă încleștați de ultima luptă din viața ei. Pe retina ochiului
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
mai diverse, ci și o autoare capabilă să-și proiecteze, discret, narațiunile pe un fundal social-politic (ba chiar geopolitico- religios) neliniștitor și complex: o Românie a orfanilor, migranților și neintegraților, care nu-și pot găsi în spitale vindecarea și în mănăstiri refugiul, sfîșiată între deruta pierderii reperelor și nevrozele globalizării. Departe de a fi un monstru, cum l-a înfățișat presa, părintele Corogeranu apare ca un călugăr interiorizat și disciplinat, care, sub influența lecturilor din diverși teologi locali, se simte chemat
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
-și afirma puterea și autoritatea pe măsură. «Ce nu se poate cu trupul se poate cu duhul», părea să spună, simțind că asta era bătălia cea mare a vieții. Nădăjduia că, încet-încet, se va duce vestea despre vindecarea Irinei și Mănăstirea Sfînta Treime va deveni un loc de pelerinaj și de sfințenie, invidiat de mulți. Credința îi dădea aripi. Făcuse dintr-o fată amărîtă, de la casa de copii, ispitită de mulți diavoli și gata să părăsească țara și Biserica strămoșească, o
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
și gata să părăsească țara și Biserica strămoșească, o ființă dăruită lui Hristos, sora Irina! Cîștigase un suflet pentru ortodoxie și pentru țara asta, așa cum spunea părintele Iustin. Se gîndi că bătrînul duhovnic ar fi mîndru de el. Starețul de la Mănăstirea Petru Vodă făcuse mulți ani de pușcărie politică și știa să deslușească semnele timpului. Semnele sunt peste tot, spunea părintele Iustin Pârvu, sărăcia, foametea, plecarea tinerilor, pribegia lor prin lume după o bucată de pîine, intelectualii noștri care se dedau
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
1989). E probabil să fi lăsat neconsemnat evenimentul, luați cu atâtea altele, literare și neliterare, dacă Gabriela Lupu nu ni l-ar fi amintit, publicând în „România liberă” din 5 iulie o foarte interesantă autobiografie a scriitorului monah, aflată la Mănăstirea Rohia, unde a și fost scrisă, în 1987, „din porunca ÎPS Sale Arhiepiscopului Teofil Herineanu și după îndemnul Părintelui Arhimandrit Serafim Man, duhovnicul meu”, cum spune însuși autorul. Nu mai știu dacă textul i-a ajuns la cunoștință lui George
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]