2,090 matches
-
Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nici nu tămîiază patruzeci de zile, ca să nu-i moară și alții. Cînd îți mor flăcăi și fete mari, să nu te înveselești patruzeci de zile, ca să nu-ți mai moară. în casa unde se află un mort, nu se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de moarte și pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a crește, apoi se crede că, punînd o secere pe pîntece, va înceta creșterea cadavrului. După ce moare cineva, i se închid ochii, ca să nu vadă jalea și durerea celor ce-l înconjoară. Cînd moare cineva într-o casă, să nu mături, nici să nu scuturi casa pînă ce nu iese mortul din casă. Fiindcă omul se naște cu capul înainte, la mormînt se duce dimpotrivă: cu picioarele înainte. Scoțîndu-se mortul din casă spre a-l duce la groapă, se atinge cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a astrucat* în mormînt mortul, toți se spală pe mîni cu apa mortului peste groapă, ca să nu amurțească sau asude mînile. Cînd moare un copil sau un om matur, după ce-l îngroapă, o fată cu tată și mamă să măture prin casă și să ducă gunoiul la hotar. Se crede că pînă a nu se face sviștania în casa mortului, după ce acesta a fost înmormîntat, casnicii umblă, fără a vedea aceasta, pînă la genunchi în sîngele mortului. Cînd pe-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun Iertăciunile în casa miresei - cînd e aproape să plece nunta -, ginerele leagă în sînul soacră-sii un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea nu se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa mult, căci își mănîncă din noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua zi, căci dai norocul afară. Cînd faci noițe albe pe unghii, ai noroc. Cine are albituri pe unghie cică are noroc de oi. Pecinginile sînt semn de noroc. Cînd te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine a mătura imediat după el, căci la din contra, n-a mai veni. Oboseală Să nu faci leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scîrbă mare. Peteală Dacă se încîlcește peteala miresei, în casa ei n-are să fie Doamne-ajută. Dacă vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dească.“ Așa se face la fiecare pom - și se zice că vara pomii rodesc vrăjmaș. La Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te cu mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică, merge la rai. Cînd un popă hirotonisit vine acasă, îi iese preuteasa înainte cu sapă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soarele peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului nu se lasă în ogradă după ce a asfințit soarele, ca să nu vîre zînele boale în ele. Să nu mături dumineca dimineață în fața soarelui, că colbăiești fața sfîntului soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte vorbesc în casă. în locul unde a murit cineva, în trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]