19,432 matches
-
art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât termenii folosiți sunt extrem de vagi și nu sunt definiți în mod explicit în legislație, interpretarea lor rămânând la latitudinea instanțelor de judecată. În acest sens, susține că magistrații au ajuns să interpreteze legea atât de restrictiv, încât, în practică, nu mai există situații în care se poate face revizuire pe baza descoperirii unui nou document, mai ales când una dintre părțile dosarului este o instituție publică, context în
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (denumit în continuare P.Î.C.C.J.) permite redirecționarea a zeci de dosare de mare corupție, aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.), prin simpla formulare a unor plângeri fictive împotriva unui magistrat, desființând pur și simplu o parte însemnată din activitatea D.N.A. Crearea acestei secții subminează și folosirea procurorilor specializați (corupție, spălare de bani, trafic de influență etc.), nefiind o măsură proporțională cu orice scop posibil de urmărit. ... 6. Autoarele excepției arată
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
al Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competențele atribuite și la importanța cauzelor pe care le instrumentează, și fragilizează buna funcționare și chiar independența funcțională a S.I.I.J. Competența S.I.I.J. este una personală, vizând atât magistrații, cât și alte persoane cercetate alături de aceștia în respectivele cauze. În plus, procurorii din această secție vor trebui să instrumenteze orice tip de infracțiune, atât timp cât aceasta este săvârșită de o persoană având calitatea menționată de lege. Dispunerea
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
această secție vor trebui să instrumenteze orice tip de infracțiune, atât timp cât aceasta este săvârșită de o persoană având calitatea menționată de lege. Dispunerea structurii unice în municipiul București, unde cei 15 procurori își vor desfășura activitatea, presupune obligarea magistraților cercetați la un efort mult mai mare față de alte categorii de persoane: deplasarea pe distanțe mari la audieri în timpul programului de lucru, în altă localitate, suportarea de cheltuieli excesive, aspecte de natură să afecteze chiar buna organizare a
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
independența justiției. Totodată, prin introducerea criteriului funcționării efective la o instanță sau la un parchet de grad de cel puțin curte de apel/parchet de curte de apel sunt negate drepturile conferite de gradul judiciar obținut în condițiile legii, care dă magistratului dreptul de a funcționa la instanța corespunzătoare gradului profesional obținut. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
5) și (8), art. 88^6, art. 88^7 alin. (1) și art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituționale pentru următoarele motive: – înființarea unei structuri de parchet cu competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, dar care își vede extinsă competența și cu privire la alte persoane care sunt cercetate alături de magistrați fără criterii pentru soluționarea eventualelor conflicte de competență între diferitele secții specializate ale Parchetului general, introduce incertitudine în activitatea de cercetare și
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
sunt neconstituționale pentru următoarele motive: – înființarea unei structuri de parchet cu competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, dar care își vede extinsă competența și cu privire la alte persoane care sunt cercetate alături de magistrați fără criterii pentru soluționarea eventualelor conflicte de competență între diferitele secții specializate ale Parchetului general, introduce incertitudine în activitatea de cercetare și urmărire penală și discriminează din această perspectivă categoria profesională a magistraților față de toate celelalte categorii de justițiabili
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
concurs a unor membri C.S.M., judecători sau procurori, care nu au funcționat la o/un instanță/parchet de grad de cel puțin curte de apel/parchet de pe lângă curte de apel nesocotește principiul separării carierelor judecătorilor și procurorilor și creează discriminare între magistrați prin faptul că neagă beneficiile gradului profesional obținut în condițiile legii [art. 88^3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin. (5), art. 16, art. 133 și art. 134 din Constituție]; ... – posibilitatea continuării activității procurorilor în cadrul S.I.I.J.
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
art. 1 alin. (5), precum și art. 147 din Constituție de vreme ce contrazice o jurisprudență constantă a Curții Constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, în mod particular atunci când este vorba despre legea penală ori care vizează cariera magistraților (a se vedea jurisprudența privitoare la neconstituționalitatea sintagmelor „îndeplinește în mod defectuos“ ori „îndeplinirea necorespunzătoare“ ilustrată prin Decizia nr. 405/2016, paragrafele 54 și 57; Decizia nr. 392/2017, paragrafele 33 și 35; Decizia nr. 518/2017, paragraful 39; Decizia nr. 384/2020, paragrafele
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
în Dosarul nr. 6.191/86/2017 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.003D/2018. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că avocatul autorului excepției a depus la dosar o împuternicire avocațială în copie și concluzii scrise prin care a solicitat admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată
DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257309]
-
procedură penală, doamna judecător Simona Elena Cîrnaru, judecător în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna procuror Nicoleta Eucarie. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 470/1/2022 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. De asemenea, a menționat că la dosar au fost transmise puncte de vedere de către curțile de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
reglementare a situației foștilor magistrați care la data pensionării au avut calitatea de avocat se creează o situație de discriminare, prin tratarea diferențiată, inegală, a categoriilor profesionale de juriști cu funcții similare derulate pe perioada de activitate, în calitate de magistrat și, respectiv, avocat. Pentru categoria care, pe parcursul carierei profesionale, a deținut succesiv calitatea de avocat și ulterior pe cea de magistrat, art. 82 alin. (5) recunoaște vechimea anterioară de avocat, în vederea beneficiului pensiei de serviciu. Pentru categoria profesională
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
diferențiată, inegală, a categoriilor profesionale de juriști cu funcții similare derulate pe perioada de activitate, în calitate de magistrat și, respectiv, avocat. Pentru categoria care, pe parcursul carierei profesionale, a deținut succesiv calitatea de avocat și ulterior pe cea de magistrat, art. 82 alin. (5) recunoaște vechimea anterioară de avocat, în vederea beneficiului pensiei de serviciu. Pentru categoria profesională care a desfășurat inițial activitatea în funcțiile de judecător sau procuror, dar ulterior a desfășurat activitatea de avocat, nu se recunoaște decât
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
se recunoaște decât în parte vechimea ca judecător/procuror/avocat, fără beneficiul acordat de pensia de serviciu. Se arată că, sub aspectul vechimii în profesie, nu există nicio deosebire în conținutul drepturilor și obligațiilor asumate pentru perioada de exercitare a profesiei de magistrat între persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămase în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, și cele care, după ce au îndeplinit funcția de magistrat, au trecut în altă activitate, tot juridică
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
pentru perioada de exercitare a profesiei de magistrat între persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămase în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, și cele care, după ce au îndeplinit funcția de magistrat, au trecut în altă activitate, tot juridică. ... 7. Se susține că eventuala idee a lipsei de loialitate față de sistemul judiciar nu poate fi primită. Înlăturarea vechimii în muncă pentru calitatea de avocat constituie un afront adus acestei profesii. Pentru
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări - sub aspectul cuantumului pensiei - între persoanele care au îndeplinit funcția de magistrat o perioadă mai mică de 25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) și persoanele care au îndeplinit această funcție cel puțin 25 ani (și care, dacă îndeplinesc și celelalte condiții, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiția
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) și persoanele care au îndeplinit această funcție cel puțin 25 ani (și care, dacă îndeplinesc și celelalte condiții, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament. ... 4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 11.436/212/2021. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că: la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 33. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr semnificativ de hotărâri judecătorești pronunțate în materia ce face obiectul sesizării, precum și puncte de vedere teoretice exprimate de magistrați, care prezintă două opinii jurisprudențiale. ... 34. Într-o primă opinie s-a apreciat că pentru punerea în executare a facturilor de utilități nu este necesară înscrierea acestora în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, fiind vorba de înscrisuri calificate de lege
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
modificări prin Legea nr. 85/2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: (2^1) Locul de muncă al magistratului de legătură român trimis în străinătate este la sediul Ministerului Justiției din statul în care este trimis în misiune. ... 2. La articolul 4, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Magistrații de legătură sunt selectați pe baza
LEGE nr. 120 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254621]
-
specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, având o vechime în magistratură de cel puțin 12 ani. ... 3. La articolul 4, alineatul (5) se abrogă. ... 4. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Magistratul de legătură are dreptul la pașaport diplomatic pe durata misiunii în străinătate și beneficiază în statul în care este trimis de drepturile salariale și de alte drepturi bănești corespunzătoare funcției diplomatice al cărei stagiu corespunde vechimii deținute în magistratură, potrivit
LEGE nr. 120 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254621]
-
în caz de absență fizică de la sediul Eurojust, boală, abținere, concediu sau vacanță a postului membrului național român la Eurojust. (4) În cazul în care membrul național la Eurojust, supleantul sau asistentul acestuia este selecționat pentru a fi trimis magistrat de legătură la Eurojust în state terțe, consimțământul la numirea acestuia de către Eurojust este dat de ministrul justiției. Persoana trimisă magistrat de legătură este înlocuită în funcția sa, după caz, de ceilalți membri ai Biroului român la Eurojust și
LEGE nr. 120 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254621]
-
Persoana trimisă magistrat de legătură este înlocuită în funcția sa, după caz, de ceilalți membri ai Biroului român la Eurojust și nu mai poate exercita atribuțiile prevăzute la art. 8 din Regulamentul Eurojust. Autoritățile române pot contacta în mod direct magistratul de legătură la Eurojust, inclusiv în cazul în care acesta este selectat din cadrul altor birouri naționale la Eurojust, cu excepția cazului în care România are un magistrat de legătură trimis în acel stat. (5) În vederea coordonării și pentru
LEGE nr. 120 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254621]
-
art. 8 din Regulamentul Eurojust. Autoritățile române pot contacta în mod direct magistratul de legătură la Eurojust, inclusiv în cazul în care acesta este selectat din cadrul altor birouri naționale la Eurojust, cu excepția cazului în care România are un magistrat de legătură trimis în acel stat. (5) În vederea coordonării și pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Biroul român la Eurojust menține legături strânse cu Biroul român de legătură la Europol. ... 12. La articolul 11^1, alineatul (1) se modifică și
LEGE nr. 120 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254621]
-
din Galați în Dosarul nr. 4.800/233/2016*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.131D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ninel Ciochina a depus la dosarul cauzei un înscris prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, precum și judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]