1,974 matches
-
Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în țările vecine încă din anul 1881. Pagubele produse de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în țările vecine încă din anul 1881. Pagubele produse de mană sunt foarte mari, nu numai în anul când boala se manifestă cu intensitate, ci și în anii următori. Pierderile de recoltă datorită acestei boli pot varia de la 10 % până la 70-80 %, în funcție de condițiile climatice din anul respectiv. Vinurile provenite din viile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la 70-80 %, în funcție de condițiile climatice din anul respectiv. Vinurile provenite din viile mănate sunt acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2 și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2 și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2 și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un inel vișiniu, iar la cele rezistente față de această boală petele se brunifică, iau o formă colțurată și sunt limitate de nervuri. Către toamnă, când frunzele devin mai rezistente, în urma infecțiilor apar pete mici, colțuroase, de 1-2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 18-24șC. Către toamnă, în frunzele mozaicate, ciuperca formează organele de rezistență și de iernare. Aceștia sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un perete gros. Numărul lor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță de vie față de mană cât și de condițiile climatice ale anului respectiv, ajungând la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară, sporii de rezistență germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10șC (maxima fiind de 32șC, iar optimum de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistență pot germina de timpuriu, înainte ca vița de vie să intre în vegetație și în acest caz, infecția primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele, care au cam 5 cm în diametru, organe ale plantei receptive la mană. După ce se produc infecțiile primare, urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză, în tipul careia pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Lungimea perioadei de hrănire (incubație),variază în funcție de temperatura mediului înconjurător. În tabelul 4 sunt prezentate duratele perioadelor de incubație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Aceste infecții, produse de sporii de vară poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare. Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetație, în funcție de numărul și durata ploilor. În anii favorabili pentru mană, numărul infecțiilor secundare poate ajunge la 10-20 și chiar mai multe. Stabilirea momentului când are loc o infecție secundară și determinarea duratei perioadei de incubație are o mare importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
durata ploilor. În anii favorabili pentru mană, numărul infecțiilor secundare poate ajunge la 10-20 și chiar mai multe. Stabilirea momentului când are loc o infecție secundară și determinarea duratei perioadei de incubație are o mare importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubație, pentru ca la apariția miceliului și a sporilor, când în mod sigur există pericolul unei noi infecții, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanță care să le
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecții, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanță care să le protejeze. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează sporii de rezistență, sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: AfuzAli, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care, folosiți ca portaltoi, imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia etc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantațiile viticole, mana fiind mai frecventă și mai păgubitoare în plantațiile neîngrijite. Arăturile prin care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
hibrizi rezistenți care, folosiți ca portaltoi, imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia etc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantațiile viticole, mana fiind mai frecventă și mai păgubitoare în plantațiile neîngrijite. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistență sunt îngropate la adâncimi mai mari, cât și drenarea terenurilor care rețin puternic apa, duc la reducerea numărului de infecții. Se recomandă ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la adâncimi mai mari, cât și drenarea terenurilor care rețin puternic apa, duc la reducerea numărului de infecții. Se recomandă ca terenul din vii să fie menținut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă, favorabilă infecțiilor de mană. De asemenea, legatul, copilitul cât și cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiți, care sunt foarte ușor atacați de mană). Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă, favorabilă infecțiilor de mană. De asemenea, legatul, copilitul cât și cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiți, care sunt foarte ușor atacați de mană). Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0,5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. În anii cu condiții climatice normale se aplică 3-4 tratamente, astfel: stropitul întâi, cu zeamă bordoleză 0,5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a se evita o atmosferă umedă, favorabilă infecțiilor de mană. De asemenea, legatul, copilitul cât și cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiți, care sunt foarte ușor atacați de mană). Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0,5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. În anii cu condiții climatice normale se aplică 3-4 tratamente, astfel: stropitul întâi, cu zeamă bordoleză 0,5 -1 % se efectuează când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
patogen (criteriul ecologic), cât și de starea de vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai după datele meteorologice, a dus la rezultate nesatisfăcătoare, fiind necesară și corelarea cu datele privitoare la biologia ciupercii, respectiv durata perioadei de incubație, în funcție de temperatură. Metodica avertizării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistență din anul precedent este mare, primul stropit se poate efectua în perioada de incubație a primei contaminări primare, considerându-se că infecția a fost suficient de masivă pentru ca la apariția miceliului cu spori să existe un pericol mare de mană. Urmărind apariția petalelor galbene-untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mană și analizând datele climatice din grafic se poate preciza data contaminării primare sau secundare; durata perioadelor de incubație, indică chiar numărul de zile rămase până la apariția fructificațiilor în funcție de temperaturile medii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
efectua în perioada de incubație a primei contaminări primare, considerându-se că infecția a fost suficient de masivă pentru ca la apariția miceliului cu spori să existe un pericol mare de mană. Urmărind apariția petalelor galbene-untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mană și analizând datele climatice din grafic se poate preciza data contaminării primare sau secundare; durata perioadelor de incubație, indică chiar numărul de zile rămase până la apariția fructificațiilor în funcție de temperaturile medii zilnice (cu atât mai precis cu cât diferența dintre temperaturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratamentele în mod diferențiat în funcție de microclimate. Mai recent prin dispozitivul "Agroexpert" înregistrarea datelor climatice se face pe calculator, la intervale de un sfert de oră, ceea ce face posibilă avertizarea tratamentelor cu mult mai mare exactitate. Sunt ani așa ziși "de mană" când au loc 15-20 de infecții primare și secundare care impun aplicarea unui număr mare de tratamente pentru a proteja noile creșteri ale lăstarilor neacoperite cu fungicid. În anii în care în luna mai și iunie ploile sunt frecvente și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În anii în care în luna mai și iunie ploile sunt frecvente și sunt însoțite de ceață, burnițe, temperaturi peste 10șC, iar rezerva de spori de rezistență din anul precedent este mare, se creează condiții extrem de favorabile unor invazii de mană. 10.7. Făinarea viței de vie Uncinula necator Făinarea sau oidiumul viței de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J. M. Berkeley, de unde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în țară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în toate podgoriile țării, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și pe hibrizii producători direcți. Ea a fost semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii, cu un inel mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate (fig. 191). Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aplicarea tratamentelor chimice cu zeamă bordoleză 3 %, în primăvară, sau în repaus vegetativ tratament cu zeamă sulfocalcică 20 %. Tratamentele chimice cu zeamă bordoleză 1 %, Oxiclorură de cupru 0,4 %, Zineb sau Captan-0,3 % ce se aplică în timpul vegetației pentru combaterea manei, sunt bune și împotriva acestei boli. 10.9. Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Această boală a fost studiată prima oară de către R. Hartig în anul 1883, iar mai târziu de către P.Viala în 1890. Ciuperca atacă rădăcinile unui număr
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]