5,590 matches
-
jucător. Ex. 17. Alergare pe pantă Înclinată la vale și la deal. Ex. 18. Alergare În tempou variat. Ex. 19. Alergare cu handicap de 1-2m, pe distanța de 20-30m. Ex. 20. Alergare de viteză cu schimbări de direcție În locuri marcate. Ex. 21. Alergări În torent: viteză maximă pe 15-20m. Aflându-se În interdependență cu prinderea și pasarea mingii, vom prezenta În subcapitolul următor și un ansamblu de exerciții, prin utilizarea căruia se pot perfecționa poziția fundamentală și deplasarea În teren
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie dreaptă pe lungimea terenului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
nu respectă principiile de bază, acest fapt nedeterminând neapărat ruperi de ritm sau greutăți În faza de finalizare. Astfel, dacă faza I (contraatacul ) a obținut o frecvență mai mare pe durata unui joc, ajungând până la 30%-35% din economia golurilor marcate, În ceea ce privește faza a II-a, În unele campionate din străinătate se pare că procentul golurilor marcate a ajuns până la aproximativ 38%-45%, destul de des ajungându-se chiar până la 50%. Este o formă inițială a ofensivei, cu aplicare temporară (2-4s), fiind
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de finalizare. Astfel, dacă faza I (contraatacul ) a obținut o frecvență mai mare pe durata unui joc, ajungând până la 30%-35% din economia golurilor marcate, În ceea ce privește faza a II-a, În unele campionate din străinătate se pare că procentul golurilor marcate a ajuns până la aproximativ 38%-45%, destul de des ajungându-se chiar până la 50%. Este o formă inițială a ofensivei, cu aplicare temporară (2-4s), fiind condiționată de existența anumitor contexte favorabile. Obs.: -În cadrul acestei faze, declanșarea, deplasările, pasarea mingii și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
contraatacul reprezintă una dintre cele mai periculoase modalități de Înscriere a unui gol, așa cum reiese din analiza statistică a unor jocuri internaționale de Înalt nivel, dar și din experiența loturilor naționale ale României, care evidențiază că o treime din golurile marcate au fost realizate pe contraatac. În sistemul 6:0, pe contraatac aleargă cei doi apărători laterali, a căror sarcină de apărare este de a activa ofensiv. Echilibrul defensiv este asigurat de jucătorii intermediari și centrali (stânga, dreapta). Pe posturi de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
înaintea nașterii destinatarului (succesiune evenimențială) și prin coerența enunțiativă [A2] și pragmatică [A1] a unei insulte ritualice care imită stilul blestemelor din Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și de cea a fenomenelor parantetice, marcate sau nu din punct de vedere argumentativ. În ceea ce privește fenomenele parantetice, este vorba aici de analiza ansamblurilor de propoziții legate ierarhic prin conectori (Dacă... atunci... dar... deci...) sau de elemente de organizare textuală (Mai întâi..., apoi..., pe urmă..., în fine....; Pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv. dominantă > secv. dominată] care va lăsa loc, de exemplu, sublinierii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cel puțin doi actanți într-un timp și un spațiu dat, poate fi considerată o definiție foarte bună pentru un punct de plecare al analizei noastre. Este suficient să observăm decupajul destul de ezitant al unei piese de teatru în scene marcate totuși, în principiu, de intrările și de ieșirile din scenă ale personajelor pentru a percepe complexitatea acestei definiții, în aparență simplă. În schimb, delimitarea finalului unui act, atunci când toată lumea se retrage în culise, este deja un pic mai clară. De
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
considera această formă de încadrare elementară ca avînd caracteristicile acestui gen unic de povestire. Textul 5.2.: Balzac, mersul ocnașului După ce am discutat mai sus despre pauzele descriptive, în continuare propun să ne îndreptăm atenția către pauzele explicative, la fel de strict marcate: deschisă prin verbul explicit ("este necesar să explicăm aici") și închisă prin întoarcerea la contextul narațiunii (punctul de vedere al personajului care a rostit cuvântul enigmatic de la început: La Pouraille). Putem considera că problema (prima macro-propoziție explicativă) este aici implicită
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
deja în spațiul politic și economic, afectează nedeterminat și profund viața comunităților originale și a indivizilor. Deschiderea frontierelor economice și financiare, teoriile liberului schimb, expansiunea noilor tehnici de informație, conduc la creșterea interdependenței în plan economic, cultural, științific și politic, marcată din ce în ce mai mult de expresia rețea globală. Această experiență a transnaționalului și recunoașterea interconexiunilor modifică vechia perspectivă a internaționalului. Începând cu anii '90, discuțiile asupra statelor națiune și a interrelațiilor dintre acestea înregistrează o importantă schimbare de optică, evidentă și în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
numai elementele seriei roșii, dar și leucocitele și trombocitele. Necesitățile sporite de oxigen impun creșterea debitului cardiac, consecința fiind o mai mare viteză de circulație a sângelui, ce mobilizează leucocitele de la nivelul pereților arteriolelor, în acest mod fiind explicată creșterea marcată a acestor elemente figurate. Deosebit de importante sunt modificările biochimice. Glicemia rămâne constantă sau crește puțin în eforturi de scurtă durată, la fel lactacidemia, iar echilibrul acido-bazic nu se modifică datorită intervenției rapide a sistemelor tampon. În schimb, în eforturi susținute
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
artere, continuând procesul din timpul sistolei. Fenomenele descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04 s. Urmează o fază de relaxare izometrică (0,08 s) în care ventriculii sunt izolați complet iar relaxarea în continuare a miocardului duce la scăderea marcată a presiunii din aceste cavități. În ventriculi rămâne o cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardiace și modificarea forței de contracție. Un cord aparținând unui individ antrenat mărește debitul cardiac mai mult printr-o forță de contracție mărită decât prin creșterea frecvenței contracțiilor (tahicardie). Creșterea simultană a forței și a frecvenței contracțiilor provoacă o creștere marcată a debitului cardiac, așa cum se întâmplă în eforturi intense. Capacitatea inimii de a-și mări forța de contracție definește forța de rezervă a inimii. Miocardul neantrenat sau afectat de procese patologice dispune de o forță de rezervă insuficientă, în caz
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mare a oxigenului la nivelul mușchiului striat aflat în activitate, la care se adaugă creșterea debitului sangvin local. Creșterea presiunii arteriale în efortul fizic se face diferit pentru cele două componente, sistolică și diastolică. Astfel, tensiunea arterială sistolică crește marcat, la sportivii de performață, care dispun de o reactivitate cardiovasculară ridicată și de rezerve funcționale mari care permit creșteri importante ale tensiunii arteriale sistolice, aceasta poate atinge și 290 mm Hg, dar niciodată 300. Tensiunea arterială diastolică prezintă variații mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a reglării funcției musculare. Joncțiunea neuromotoare se dezvoltă treptat, sub ambele aspecte, morfologic și enzimatic. Are loc restrângerea ariei sensibile la acetilcolină la nivelul plăcii motorii iar activitatea colinesterazică a mușchiului, după o inițială creștere în primele zile postnatale, scade marcat, în corelație cu dezvoltarea centrilor motori și inervatiei motoare Creșterea gradului de subordonare nervoasă determină și reglarea diferențială a sintezelor determinând astfel caracteristicile funcționale ale fibrei musculare. Denervarea mușchiului provoacă întoarcerea acestuia la stadii ontogenetice anterioare, cu reapariția fenomenului tonomotor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
traseul jocului corect, fără să calce vreo linie sau să atingă cu piciorul solul își va „ lua “ o căsuță din „melc” unde își va scrie inițiala numelui; la următorul joc în această căsuță va avea voie să se odihnească. Căsuțele marcate vor fi sărite de ceilalți jucători. Când nu mai sunt căsuțe „de luat” jocul se încheie. Câștigător este jucătorul care „a luat” cele mai multe căsuțe. Pătrățica Obiective: Aruncare lansată cu una și cu două mâini. Prinderea mingii cu una sau cu
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
ale sprâncenelor sunt ridicate ușor...; dacă mișcarea nu este observabila, apar riduri ușoare pe centrul frunții; 1C) sunt prezente atât mișcarea de ridicare a colturilor interioare ale sprâncenelor, cât și ridarea zonei centrale a frunții, și cel puțin una este marcată ; 1D) atât ridicarea colturilor interioare ale sprâncenelor, cât și ridarea frunții sunt prezente în grad cel putin sever; 1E) sunt prezente toate semnele specifice unității de acțiune 1, iar ridicarea colturilor in-terioare ale sprâncenelor și ridarea frunții ating nivelul maxim
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ridul naso-labial; să ridice porțiunile exterioare ale buzei superioare, într-o măsură redusă; să evidențieze sau să adâncească ridul infraorbital... 6A) sunt slab conturate ridurile "labă ciorii", și tot ușor ridicați obrajii; 6B) mișcările menționate la 6A sunt ceva mai marcate: daca ridurile "labă ciorii" sunt per-manente, se vor accentua SAU: triunghiul infraorbital este ridicat (obrajii ridicați, ridul naso-labial adâncit, și tot astfel pungile sau ridurile de sub ochi); 6C) ridurile "labă ciorii" și ridicarea triunghiu-lui infraorbital sunt prezente și cel putin
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
medial spre colțul interior al ochiului, ușor SAU protuberanta pielii pleoapei inferioare este împinsă ușor în sus;... 7C) fie mișcarea de în-gustare a aperturii ochiului, fie ridicarea pleoapei inferioare sau protuberanta pleoapei inferioare este prezentă și cel puțin una este marcată; 7D) îngustarea aperturii ochiului, ridicarea pleoapei inferioare și pro-tuberanța pleoapei in-ferioare sunt prezente, și cel puțin una dintre acestea este severă; 7E) îngustarea aperturii ochiului și ridicarea, respectiv întinderea pleoapei inferioare sunt prezente la maxim, ascunzând cea mai mare parte
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este severă; 7E) îngustarea aperturii ochiului și ridicarea, respectiv întinderea pleoapei inferioare sunt prezente la maxim, ascunzând cea mai mare parte a irisului, si împingând pielea pleoapei inferioare către rădăcina nasului; tensiunea pleoapelor și protuberanta celor inferioare sunt prezente și marcate sever. 9 a) împinge în sus pielea din zonele laterale ale nasului, catre rădăcina acestuia, provocând apariția ridurilor (de-a lungul părților laterale și la rădăcina nasului); b) împinge în sus triunghiul infra-orbital, brăzdându-l cu riduri...; c) coboară porțiunea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a ridicării triunghiului infraorbital, cu pielea trasă medial către pun-tea nasului...; 9B) pielea de pe porțiunea mediala a triunghiului infraorbital, până spre partea laterală a na-sului este ușor trasă medial și în sus spre puntea nasului; 9C) o evidență cel putin marcată a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului; 9D) o evidență cel putin severă a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului...; 9E) ridarea nasului, triunghiul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
protuberanta la nivelul coltului interior al triunghiului infraorbi-tal, sau o urmă a creșterii protuberantei; 10B) o ușoară protuberanta sau pungă a zonei coltului interior al ochiului; dacă pun-ga/protuberanta este permanentă, ea va crește ușor; 10C) o evidență cel putin marcată a protuberantei sau pungilor colturilor interioare ale ochilor, cu ridicarea evidență a buzei, și cel puțin câteva alte schimbări în apariție; 10D) o evidență cel putin severă a protuberantei sau pungilor colturilor interioare ale ochilor, cu toate schimbările de apariție
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cumva spre interior, și cel puțin unul din semnele: riduri ușoare la colțurile gurii, care extind linia dintre buze, paralel sau perpendicular cu buzele, sau unghiular sus, ori jos; ușoară bombare a mușchiului de la colțul gurii...; 14C) evidență cel putin marcată a presării colturilor gurii, si evidență cel putin marcată a ridării colturilor gurii, a bombării colturilor (coltului) gurii, sau apariția gropitelor în aceste zone; 14D) evidență cel putin severă a presării colturilor gurii, si evidență cel putin severă a ridării
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
riduri ușoare la colțurile gurii, care extind linia dintre buze, paralel sau perpendicular cu buzele, sau unghiular sus, ori jos; ușoară bombare a mușchiului de la colțul gurii...; 14C) evidență cel putin marcată a presării colturilor gurii, si evidență cel putin marcată a ridării colturilor gurii, a bombării colturilor (coltului) gurii, sau apariția gropitelor în aceste zone; 14D) evidență cel putin severă a presării colturilor gurii, si evidență cel putin severă a ridării colturilor gurii sau apariția severă a gropitelor în aceste
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mișcă în jos ușor mai mult decât în poziție neutră; 15C) schimbările apărute (colțurile gurii trase în jos, linia gurii formând un unghi și protuberanta sau ridarea) sunt toate prezente, iar mișcarea în jos a colturilor gurii este cel puțin marcată; 15D) schimbările apărute (colțurile gurii trase în jos, linia gurii formând un unghi și protuberanta sau ridarea) sunt toate prezente, iar mișcarea în jos a colturilor gurii este cel puțin severă; 15E) schimbările apărute (colțurile gurii trase în jos, linia
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]