3,668 matches
-
cea politică, cât și cea culturală - instrumentalizează sensibilitatea creștină față de problema „nedreptății” și a „marginalilor”. Cu toate acestea, răspunsurile reprezintă o parodie a binelui, rămânând la antipozii tradiției teologice ortodoxe. Violența dialecticătc "Violența dialectică" Prima soluție este cea a cinismului marxist. Dacă pentru Hegel răspunsul la scandalul violenței ținea de reconcilierea speculativă a tezei cu antiteza printr-o formulă de extracție gnostică 1, pentru Marx era evident că numai lupta de clasă reprezenta șansa ieșirii din contradicțiile inerente ale societății burgheze
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina contradicțiile inerente dintr-o societate marcată de omniprezența „inegalității”. Deloc surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie a anului 1931, Benjamin își exprima speranța ca o revoluție „germano-bolșevică” de sorginte marxistă să aibă loc, înainte de ascensiunea hitlerismului la putere 2. Pe scurt, legitimând acțiunea de tip revoluționar, marxismul declară violența - atât în varianta hard (Lenin/Sartre), cât și în varianta soft (Benjamin/Lyotard) - un act nu doar inevitabil, de regretat, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Latour și Steve Woolgar (1986) au translatat această logică lingvistică de la societate la natura însăși, fapt descris și de poststructuraliști (Jacques Derrida, 1978) și postmoderniști (Michel Foucault, 1980). Teoria critică, rezultată din contribuția Școlii de la Frankfurt de a răsturna critica marxistă a economiei politice într-o critică a ideologiei (Adorno, 1976; Horkheimer, 1972), a continuat dezvoltarea programului constructivismului în științele sociale. Principalul reprezentant al teoriei critice, Jurgen Habermas (1978), a combinat hermeneutica obiectivă și filosofia limbajului în scopul de a extinde
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
dialectică a războiului și a păcii (realismul socio-istoric); perioada contemporană este o succesiune de soluții din ce în ce mai sofisticate ale organizațiilor internaționale pentru a răspunde la anarhie; fenomenele economice și procesele mondializării constituie cauzele principale ale evoluțiilor internaționale actuale (școlile liberale și marxiste). Așa cum demonstrează Jean-Jacques Roche, relațiile internaționale, unde securitatea este un concept implicit, sunt marcate de starea lor naturală, unde recursul la violență este considerat ca fiind o determinare normală a antagonismului dintre suveranități. În acest context, realismul promovează interesul egoist
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
special de conflict care apelează la violența armată colectivă organizată; el este manifestarea extremă care conduce la un conflict armat. Pentru realiști, natura conflictuală a relațiilor între state în lupta pentru putere (H. Morgenthau), decurge din structura lor anarhică; pentru marxiști, conflictele între statele capitaliste și cele socialiste sunt manifestări ale luptei de clasă (K. Marx); după liberali, conflictele apar ca urmare a lipsei resurselor care conduc pe indivizi la lupta pentru existență. Școala constructivistă respinge premisele deterministe ale concepției raționaliste
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fi descrisă, prin urmare, ca o societate bazată pe exploatarea de clasă. Exploatarea poate avea loc și într-o societate deschisă, dar, de vreme ce poziția individului nu este fixă, ea nu operează pe criterii de clasă. Exploatarea de clasă, în sens marxist, poate exista doar într-o societate închisă. Marx a adus o contribuție valoroasă atunci când a formulat acest concept, ca și Menenius Agrippa, care a comparat societatea cu un organism. Totuși, nici unul nu le-au aplicat tipului de societate potrivit. Dacă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
unui concept nu este însă o acțiune simplă: sunt circa 80 de concepte care se referă la relația om-mediu-economie și la evoluția acesteia, formulate în cadrul unor abordări din perspective diferite, care s-au succedat în procesul de conceptualizare economică. Teoria marxistă a valorii muncii nu recunoaște ca natura să aibă valoare; natura este considerată ca sursă de resurse naturale și materiale, care trebuie exploatate în interesul producției. Economia neoclasică, dezvoltată în a doua jumătate a secolului XIX, a tratat utilizarea naturii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Clienții sunt cei care captează beneficiile - renta de consumator - rezultate În urma competiției. Procesele interne ale organizației sunt nesemnificative fiind considerate neproblematice, odată ce se bazează pe raporturile de echilibru ale pieței; de aceea modelul consideră organizația aidoma unei „cutii negre”. Varianta marxist - capitalistă a acestui model este similară, doar că, În locul clienților, beneficiarii „jocului” economic sunt investitorii care captează „beneficiile” (plusvaloarea) produse de organizație. În opoziție cu acest model, teoria „investitorilor” „argumentează că toate persoanele sau grupurile ce participă Într-o organizație
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Mult mai târziu, Weber consideră urmărirea sistematică a Îmbogățirii drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția contemporană a ambivalenței intereselor, Începând cu critica romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc interesele devin pentru totdeauna inofensivi a fost abandonată cu totul abia atunci când realitățile dezvoltării capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
2.3.1. Alianțe și distanțări teoretice 111 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății 115 2.3.3. Limitele feminismului liberal 120 2.3.4. Necesitatea și actualitatea feminismului liberal 122 Capitolul IV - Feminismul socialist și marxist 124 1. Feminismul socialist 124 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politică 124 1.2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
socialist și marxist 124 1. Feminismul socialist 124 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politică 124 1.2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist 139 2.2. Engels și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politică 124 1.2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist 139 2.2. Engels și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii femeilor 146 2.3.3. Recunoașterea valorii muncii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
clasică: o utopie devenită politică 124 1.2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist 139 2.2. Engels și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii femeilor 146 2.3.3. Recunoașterea valorii muncii 147 2.4. Critici
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist 139 2.2. Engels și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii femeilor 146 2.3.3. Recunoașterea valorii muncii 147 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist 148 Capitolul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist 139 2.2. Engels și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii femeilor 146 2.3.3. Recunoașterea valorii muncii 147 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist 148 Capitolul V - Feminismul radical, ecofeminismul și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii femeilor 146 2.3.3. Recunoașterea valorii muncii 147 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist 148 Capitolul V - Feminismul radical, ecofeminismul și feminismul comunitarian 151 1. Feminismul radical 151 1.1. Caracteristici generale 151 1.2. Ideile centrale ale agendei radicale 153 1.3. Dezvoltări semnificative pentru teoria politică feministă 156 1.3.1. Puterea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lor, din perspectivă femeiască (să părăsească statutul de obiect în favoarea celui de subiect al cunoașterii). Dar celălalt sens al diferențelor vizează feminismul însuși, multiplicitatea formelor sale de manifestare și teoretizare, în funcție de accentele particulare ale fiecărei grupări. Feminismului liberal și celui marxist (regăsibile și în primul val) li se adaugă feminismul radical (poate cea mai originală orientare), ecofeminismul, feminismul postmodern. Cel din urmă deschide și poarta pentru orientările următoare: postfeminismul și feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII". O foarte importantă achiziție în teoria
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asistențiale, dincolo de limitele unui anume sex. El ar contracara și ceea ce socotesc eu că este ideologia prevalentă, anume conservatorismulxe "„conservatorism" de stângaxe "„conservatorismdestânga"28, încastrat inclusiv în politicile social-democrate. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul socialist și marxisttc "Feminismul socialist și marxist" 1. Feminismul socialisttc "1. Feminismul socialist" 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politicătc "1.1. Teoria socialistă clasică \: o utopie devenită politică" Doctrina socialistă se concentrează asupra tipurilor de reforme care pot conduce la scăderea și dispariția inegalității
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
utopiștii, revizioniștii, fabienii) și socialism științificxe "„socialism științific" (Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Leninxe "„Lenin,V.I."). O vreme, socialismulxe "„socialism" a fost aproape în întregime confiscat de către marxismxe "„marxism". Se poate spune însă că, dacă e adevărat că toți marxiștii sunt socialiști, nu este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Engels,Friedrich", Leninxe "„Lenin,V.I."). O vreme, socialismulxe "„socialism" a fost aproape în întregime confiscat de către marxismxe "„marxism". Se poate spune însă că, dacă e adevărat că toți marxiștii sunt socialiști, nu este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții marxiste despre
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții marxiste despre declinul capitalismului. Socialismul poate să fie realizat, susțin ei, pe cale politică, pașnic, pe cale electorală, printr-o politică pragmatică, și nu prin revoluție proletară. Ei sunt fondatorii mișcării socialiste democratice. Un exemplu proeminent al faptului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții marxiste despre declinul capitalismului. Socialismul poate să fie realizat, susțin ei, pe cale politică, pașnic, pe cale electorală, printr-o politică pragmatică, și nu prin revoluție proletară. Ei sunt fondatorii mișcării socialiste democratice. Un exemplu proeminent al faptului că ideile socialiste pot rodi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
acestor principii (falanstere). Societatea se poate schimba prin efort și bunăvoința de a micșora nedreptatea. În contextul falansterelor s-au creat și primele creșe și grădinițe ca soluții instituționale la creșterea copiilor mici în condițiile în care mamele lucrează. Critica marxistă a socialismului utopic a vizat faptul că nu se renunță la privilegii de clasă prin bunăvoință. Feminiștii au criticat la rândul lor ideea că bărbații ar accepta să renunțe la monopolul puterii și privilegiilor de sex doar fiindcă sunt considerate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
niște sclave menite a perpetua genul omenesc?” (Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia", în Mihăilescu, 2002, p. 86). Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" urmărește preponderent, în alte contexte, starea economică a femeilor și se apleacă mai insistent asupra situației femeilor muncitoare. Sub influență marxistă, ea considera, alături de alți lideri social-democrați, că emancipareaxe "„emancipare" femeii presupunea înlăturarea dominației capitalului și a proprietății private (Robirea femeii și emancipareaxe "„emancipare" ei, Azi totu-i marfă etc.). Cu timpul, „Radicalismul feminist al Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" va evolua
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
valorile culturale în societate (Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", 1983). O constantă importantă a feminismului socialist este aceea că a făcut sistematic și o critică a patriarhatului pe lângă cea a capitalismului, abandonând explicațiile monocauzale (cele legate de determinismul economic) de tip marxist. Acest tip de abordare este numit: teoria sistemelor dualexe "„teoriasistemelorduale", cu referire la dubla oprimarexe "„dublaoprimare": capitalistă și patriarhală. Juliet Mitchellxe "„Mitchell,Juliet" (1971) consideră că statusul femeilor și funcțiile lor sunt determinate deopotrivă de rolul lor în producție și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]