3,109 matches
-
Bucegi și numiți în dreptul fiecărei cifre denumirile zonelor reprezentate. AUTOEVALUARE • Numiți masivele componente ale grupelor muntoase Parâng și Retezat-Godeanu. • Precizați munții care înconjură Depresiunea Petroșani. • Indicați trei caracteristici generale ale grupei muntoase Parâng. • Menționați apele curgătoare care străbat și delimitează masivele muntoase ale grupei studiate. • Caracterizați grupa montană Retezat completând rubricile tabelului de mai jos: Limite și vecini se întind în vestul României între Dunăre (S) și Barcău (N), fiind predominant încadrați de Dealurile de Vest și de Depresiunea Colinară a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sub forma unei cununi; prezintă altitudini mici, consecință a ridicării lor mai slabe, depășesc 1 800 m doar în trei vârfuri (Munții Apuseni), iar în rest se mențin de la 400 la 1 600 m; sunt puternic fragmentați tectonic, apărând ca masive înconjurate de depresiuni joase; au o alcătuire geologică complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ochii străinilor. Drumul cel drept pentru năvălitorii dinspre răsărit a fost coridorul Cernei și al Timișului. De aceea, cu drept cuvânt i s-a și zis micului pas de la Domașna Poar ta Orientului.“ Simion Mehedinți, România RELIEFUL 19 Între aceste masive se află mai multe zone joase: Depresiunea Bozovici (Almăjului), străbătută de râul Nera, care taie chei în calcarele din Munții Locvei, cu un relief de terase pe care se află sate și terenuri de culturi agricole (cereale și livezi); Culoarul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de Podișul Lipovei. Prin aceste culoare trec căi de comunicație. Munții Apuseni. Se desfășoară între văile Mureș, în sud, și Barcău, în nord, și sunt înconjurați de dealuri, depresiuni, câmpie etc. Au o zonă centrală, înaltă, cu văi adânci și masive joase la periferie, înconjurate de depresiuni. Constituie cel mai mare mozaic petrografic din Carpați și deține resurse de subsol variate. Satele risipite din acești munți urcă la altitudinile cele mai mari din Carpații noștri (1 600 m). Apusenii sunt străbătuți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
bogate și sate la marginea munților); - Munții Codru-Moma, formați din roci cristaline și calcare, cu înălțimi de până la 1 112 m (vf. Pleșu); aici se află stațiunea balneară Moneasa și exploatările de marmură de la Moneasa și Vașcău. Între cele două masive se află Depresiunea Zarand, o prelungire a câmpiei pe Crișul Alb. - Munții Pădurea Craiului, aflată de-a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri și depresiuni carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
textul lecției: limitele și vecinii; principale caractere generale; diviziunile și limitele acestora. • Precizați munții joși și înalți ai Banatului. • Numiți munții care mărginesc culoarul depresionar Caraș - Ezeriș. • Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care mărginesc culoarul depresionar Caraș - Ezeriș. • Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
oraș dobrogean, centru istoric, cultural, industrial și principalul port al României), Mangalia și numeroase stațiuni balneoclimaterice. În cadrul podișului se disting mai multe subdiviziuni: Podișul Oltinei (în sud-vest), Podișul Negru Vodă (în centru), Podișul Medgidiei (în nord) și litoralul (Podișul Mangaliei). Masivul Dobrogei de Nord. Se desfășoară în partea central-nordică a Dobrogei. La suprafață sunt roci vechi, unele, de pildă, granitele, calcarele, fiind folosite ca materiale de construcție. Relieful este mai RELIEFUL 29 Podișul Dobrogei de Sud Canalul Dunăre - Marea Neagră Stațiunea litorală
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
suprafață sunt roci vechi, unele, de pildă, granitele, calcarele, fiind folosite ca materiale de construcție. Relieful este mai RELIEFUL 29 Podișul Dobrogei de Sud Canalul Dunăre - Marea Neagră Stațiunea litorală Jupiter M. Măcin Pod. Niculițel Depr. Nalbant D. Tulcei Pod. Mangaliei Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Sud înalt, cu altitudinea medie de 250 m (467 m în vf. țuțuiatu din Culmea Greci) și alcătuit din platouri netede în sud, dealuri și depresiuni în nord. Pe culmile înalte din nord-vest există
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
tei, iar în cea mai mare parte a regiunii sunt terenuri cu culturi agricole și pășuni pentru animale. Regiunea e străbătută prin centru de o cale ferată și de mai multe șosele. Tulcea este cel mai important oraș din zonă. Masivul Dobrogei de Nord se împarte în: - Munții Măcin (în nord-vest), alcătuiți din granite exploatate în cariere. Reprezintă un fragment din lanțul munților hercinici care se întindea din vestul Europei și până în Crimeea. Au înălțimile cele mai mari și culmi cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
verzi din Podișul Casimcei sunt cele mai vechi roci din țara noastră; climatul este secetos; râurile sunt scurte și se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre; în estul podișului se află complexul lagunar Razim (434 km2); se disting două diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud; de-a lungul văii Carasu s-a con struit canalul Dunăre-Marea Neagră. 30 GEOGRAFIE FIZICĂ • Numiți două din formele de relief învățate cu care se aseamănă Masivul Dobrogei de Nord. • Caracterizați Podișul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
km2); se disting două diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud; de-a lungul văii Carasu s-a con struit canalul Dunăre-Marea Neagră. 30 GEOGRAFIE FIZICĂ • Numiți două din formele de relief învățate cu care se aseamănă Masivul Dobrogei de Nord. • Caracterizați Podișul Dobrogei prin elementele specifice prezentate în text. • Menționați specificul geografic al Podișului Dobrogei de Sud și al Masivului Dobrogei de Nord. • Precizați subunitățile Masivului Dobrogei de Nord. Munții Măcin Podișul Casimcea și Lacul Golovița Dealurile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
canalul Dunăre-Marea Neagră. 30 GEOGRAFIE FIZICĂ • Numiți două din formele de relief învățate cu care se aseamănă Masivul Dobrogei de Nord. • Caracterizați Podișul Dobrogei prin elementele specifice prezentate în text. • Menționați specificul geografic al Podișului Dobrogei de Sud și al Masivului Dobrogei de Nord. • Precizați subunitățile Masivului Dobrogei de Nord. Munții Măcin Podișul Casimcea și Lacul Golovița Dealurile Crișurilor (Dealurile Crișene), care apar izolat, ca trepte înguste la marginea munților din bazinul Crișului. Dealurile Silvaniei, cele mai extinse, cu înălțimile cele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Numiți două din formele de relief învățate cu care se aseamănă Masivul Dobrogei de Nord. • Caracterizați Podișul Dobrogei prin elementele specifice prezentate în text. • Menționați specificul geografic al Podișului Dobrogei de Sud și al Masivului Dobrogei de Nord. • Precizați subunitățile Masivului Dobrogei de Nord. Munții Măcin Podișul Casimcea și Lacul Golovița Dealurile Crișurilor (Dealurile Crișene), care apar izolat, ca trepte înguste la marginea munților din bazinul Crișului. Dealurile Silvaniei, cele mai extinse, cu înălțimile cele mai mari, cu depresiuni întinse, orașe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de 2 860 km și un bazin hidrografic de 805 300 km2 (221 700 km2 în România), desfășurat în general de la vest la est; trece prin patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) și realizează mai multe defilee prin străpungerea unor masive muntoase (cel mai mare, 144 km, între Baziaș și Porțile de Fier) este navi gabilă, iar prin canale asigură legătura între Marea Nordului și Marea Neagră; la vărsare și-a dezvoltat o deltă extinsă; este cel mai important fluviu al Europei prin
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, având 10 ha, Zănoaga, cel mai adânc, având 29 m) etc. În craterul din masivul Ciomatu se află lacul vulcanic Sf. Ana. Pe unele văi au rezultat lacuri de baraj naturale (Lacul Roșu, format în 1837 pe râul Bicaz în spatele unor alunecări de materiale care au acoperit albia râului) și lacuri de baraj antropice pentru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se află mai jos. Etajul coniferelor cuprinde în întregime regiunea montană, dar are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna și solurile pentru o singură unitate de relief (la alegere) dintre Podișul Moldovei, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei. AUTOEVALUARE Peștera Urșilor din Masivul Bihor IGEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ 1 POPULAȚIA VECHIMEA ȘI CONTINUITATEA POPULAȚIEI ÎN SPAȚIUL CARPATODANUBIANO-PONTIC Izvoarele istorice și descoperirile arheologice demonstrează faptul că pământul românesc a fost locuit permanent din vremuri străvechi. Firul etnogenezei poporului român poate fi urmărit, fără întrerupere
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
zona de câmpie. 118 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Industria materialelor de construcții Materiale de construcții naturale Datorită evoluției geologice îndelungate și varietății unităților de relief, în țara noastră există o mare diversitate de roci: a) eruptive: • granit, exploatat îndeosebi în Masivul Dobrogei de Nord (Iacobdeal, Greci, Măcin etc.) și în vestul țării (Rodna, Săvârșin etc.); • bazalt, în diverse locuri din regiunea montană: Racoș (jud. Brașov), Brănișca (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Harghita); b) metamorfice: • marmura, de culori diferite: Ruschița (albă și roz
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de o serie de factori, între care: a) existența și exploatarea resurselor de materii prime: cărbuni (bazinele Petroșani, Motru-Rovinari etc.), petrol (Subcarpații Prahovei, Subcarpații Moldovei, estul Câmpiei Române etc.), minereuri neferoase (Baia Mare și împrejurimile, sudul Munților Apuseni), materiale de construcții (Masivul Dobrogei de Nord), exploatarea lemnului (Carpații Orientali) etc.; b) căile de comunicație: porturi (Constanța — principala poartă maritimă a țării, Galați etc.), noduri feroviare (Pașcani, Făurei, Roșiori de Vede etc.); c) existența unei piețe de consum, respectiv posibilitatea de a comercializa
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
lasificarea principalelor obiective turistice. 124 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Numiți produsele care participă predominant în vânzările interne. neare și climaterice (pentru odihnă și tratament), posibilitatea de a practica sporturile de iarnă, vânătoarea, pescuitul etc. Dintre atracțiile naturale se impun: unele masive muntoase (Bucegi, Făgăraș, Retezat, Hășmașu, Ceahlău, Rarău, Rodna, Munții Apuseni etc.), cu peisaje spectaculoase, vârfuri pitorești, stânci cu forme aparte (Sfinxul și Babele din Bucegi, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Altarului din Hășmaș, Pietrele Doamnei din Rarău, Detunatele din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de Aur) pentru valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din punct de vedere turistic. 128 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Clasificați potențialul turistic al României. • Numiți factorii care favorizează dezvoltarea turismului. • Pe baza informațiilor din text și a analizei hărții obiectivelor turis tice, numiți: trei chei și trei defilee; patru masive muntoase cu peisaje spectaculoase; trei peșteri; patru cetăți vechi și patru mânăstiri. • Selectați din analiza textului și a hărții obiectivelor turistice trei zone de atracție turistică. Biserica de lemn din Șurdești, Maramureș Biserica din Densuș țesături populare Port tradițional Castelul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
aceste locuri se constată îndepărtarea completă a solului și a pădurii, excavații în versant, depozitarea dezordonată pe areale limitrofe sau pe fundul văilor mici a unor însemnate cantități de pământ, piatră, deșeuri etc. Un exemplu sunt exploatările de sulf din masivul Călimani, în Carpații Orientali, și de minereuri cuprifere din Rarău, Stânișoara, Munții Apuseni. - extinderea suprafețelor cu pășuni și fânețe, prin defrișarea pădurilor din vecinătatea satelor și din zonele cu altitudini până la 1 600 - 1 800 m, formând astfel un mediu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]