5,177 matches
-
medicina, făcând loc dispozitivelor medicale a căror intervenție a deplasat centrul de greutate de la clinic la tehnologic, de la observație la dovadă, de la intuiție la certitudine. Interferențele interdisciplinare între științele medicale și științele exacte (matematică, informatică, fizică) au devenit o necesitate materializată prin crearea unui câmp larg de aplicare a tehnologiei în practica medicală, definind un nou domeniu: bioingineria. Bioingineria este disciplina care dezvoltă cunoștințe în inginerie, biologie și medicină, contribuind la îmbunătățirea sănătății prin cercetări interdisciplinare, prin integrarea științelor bioingineriei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
dedusă din Întreaga direcționare a activității pedagogice (didactice). Astfel, concomitent cu dezvăluirea anumitor conținuturi, metodele supun solicitării, exersării și dezvoltării diversele funcții psihice și motorii. În măsura În care metoda este unexercițiu sau un antrenament intelectual, intervenția ei are șansa de a se materializa În apariția unor noi structuri mintale (operaționale) sau forme comportamentale (efectele formative). În afară de acestea, concomitent cu Însușirea unor conținuturi, metodele utilizate influențează formarea unor atitudini față de cele Învățate, trezesc anumite trăiri emoționale, cultivă anumite sentimente și interese, dezvoltă anumite convingeri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
regulilor „bunului gust”. Așa după cum fiecărui domeniu de cunoaștere științifică Îi sunt proprii anumite metode de cercetare, În mod similar și În procesul de Învățământ, consacrat În cea mai mare parte luării În stăpânire a științei, atât ca produs finit, materializat În fondul de cunoștințe, cât și ca proces de elaborare a unor noi generalizări, există o preferință pentru anumite metode de predare și Învățare În funcție de specificul diferitelor obiecte de studiu. De exemplu, adevărurile care fac obiectul științelor naturii (fizică, chimie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În acțiune: manuale, materiale didactice, tehnici audiovizuale, calculatoare, aparate și instrumente de laborator, echipament tehnic de atelier etc., la care se adaugă dotarea cu spațiu și mobilier corespunzător. Chiar și Învățării verbale Îi este indispensabil un anumit suport intuitiv, concret, materializat prin prezența unor suporturi didactice (demonstrative), de tipuri foarte variate: imprimate (scheme, tabele, diagrame, organigrame, planșe, tablouri, planuri, hărți etc.), proiecții fixe sau dinamice ș.a. Cu atât mai mult, metodele experimentale solicită cu necesitate o anumită aparatură și instalații specifice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
curente ale „școlii noi”, ale „școlii muncii” sau ale „școlii active” apărute ca o reacție Împotriva „școlii receptive”. Nimeni nu va putea nega importanța activității fizice, a lucrărilor manuale, pe anumite trepte ale dezvoltării copilului, sau Însemnătatea acțiunilor materiale și materializate În elaborarea acțiunilor mintale și a noțiunilor, numai că activitatea autentică trebuie să se bazeze pe mecanismele inteligenței, ale gândirii și ale imaginației (Piaget). Activizarea maximă urmează să se desfășoare la nivelul gândirii, al abstracțiunii celei mai Înalte și al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de o extensie fără precedent a educației științifice și tehnice. Ambele au devenit axul principal al formației culturale și profesionale a generațiilor tinere de astăzi. Este un reflex, cu profunde semnificații, al implicațiilor socio-umane generate deprogresele științei și tehnicii moderne, materializat Într-un efort de reînnoire sistematică a curriculumului Învățământului, de refacere cu atenție a planurilor, programelor și manualelor școlare, prelungit Într-o nevoie acută de Îmbunătățire radicală a Întregii metodologii didactice. Din acest punct de vedere reconsiderarea Întregului registru metodic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
active ale unui ansamblu complex de concepte și alte categorii care exprimă esențialul În domeniile cunoașterii și acțiunii umanității, care reflectă structurile și relațiile generale ale realității. Prin prezentarea lor, elevii sunt conduși spre izvoarele Însușirii experienței generalizate a omenirii, materializate În valorile perene ale culturii sau ale celor cu putere de circulație actuală. Or, În diversitatea formelor lor, metodele de comunicare orală vin tocmai În sprijinul unui asemenea Învățământ efectuat la nivelul abstracțiunilor, al structurilor generalizate; ele corespund tocmai acestei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formă de activitate externă, materială sau materializată, practică (obiectivală) care se transformă Într-o acțiune mintală cerută de elaborarea unor noi cunoștințe. Dacă, de exemplu,În cuprinsul unui desen ilustrăm structura atomului, a celulei, a rețelei cristaline etc., Înseamnă că materializăm relațiile și legăturile respective, iar acțiunea cu elecapătă o formă materializată. În felul acesta, ceea ce nu este accesibil În formă materială autentică, devine accesibil În formă mediată, cu ajutorul modelului. Utilizarea unui model nu este, În esență, altceva decât o materializare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practică; - presupune o realizare efectivă și totală Într-un timp determinat; - evaluarea are În vedere atât asimilarea de cunoștințe, cât și efecte de ordin afectiv-atitudinal (autonomie, inițiativă, responsabilitate, perseverență, cooperare etc.); - ca finalitate, În funcție de natura concretă a activității, efortul se materializează fie Într-o „lucrare științifică” prezentată la sfârșit de an școlar, susținută la examenul de absolvire, comunicată În cadrul cercului științific, al unor simpozioane, sesiuni de comunicări etc., fie Într-o lucrare de alt gen (proiectarea sau construirea unui aparat, dispozitiv
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gol", iar sărăcia de informații este cel mai mare obstacol ce poate sta în calea dezvoltării creativității plastice a elevilor. c) O condiție esențială a dezvoltării creativității plastice la elevi o constituie dezvoltarea gândirii artistico-plastice și a posibilităților de a materializa această gândire prin însușirea unor tehnici de lucru (exemplu: tehnica acuarelei, tempera, colajul și decolajul, desenul cu lumânarea etc). Familiarizarea elevilor cu unele tehnici de lucru și stăpânirea acestora le crează sentimentul propriei valori, sporindu-le încrederea în forțele proprii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o politică coerentă de oportunități egale și de reducere a inegalităților de șanse. Toate acestea se întâmplă pentru că, dintre cei implicați în instituțiile de învățământ de la noi, puțini văd dimensiunea sociologică a educației și pentru că individualismul și evitarea responsabilității sociale, materializate în formule de genul „eu îmi fac treaba, alții să se ocupe de asta”, ating cote paroxistice. Dacă problemele individualismului sau ale implicării civice nu se pot rezolva foarte ușor, cea a culturii sociologice în sistemul de învățământ este soluționabilă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
accelerată din țările comuniste a impus o viziune similară cu privire la gestiunea resurselor umane în perioada „revoluției tehnico-științifice”. În condițiile unei economii planificate, școala trebuia să producă executanții necesari unei infrastructuri economice în continuă diversificare și creștere, suferind același control strict, materializat prin planificarea conținuturilor și a școlarizării, prin interzicerea formelor alternative de educație și prin tentative repetate de influențare a dinamicii demografice. Școala capitalului uman, a cărei concepție relativă la raporturile dintre școală și economic o voi aborda pe larg în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
restrâns de variante - și încă în și mai mică măsură la latitudinea celui care oferă locuri de muncă. Pornind de la aceste observații, precum și de la constatarea aparentei indiferențe a șanselor de debut pe piața muncii în raport cu capacitățile personale și chiar profesionale materializate în rezultate școlare, mulți specialiști au formulat doctrina acreditărilor, tratată in extenso în capitolul VII. Potrivit acestora, diploma oferă individului acreditări generale privitoare la aspecte cum ar fi dorința de reușită, flexibilitatea, motivația, capacitatea de adaptare, capacitatea de a lua
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestora în familiile copiilor, produce rezultate școlare slabe, indiferent de măsura utilizată - promovabilitate sau rezultate la teste standardizate pe discipline. Precaritatea educației din România, care are ca sursă principală nivelul penibil de susținere a sistemului de învățământ din partea guvernului, se materializează în poziții codașe ale României în diverse studii internaționale în care sunt măsurate performanțele școlare ale elevilor din țara noastră, așa cum voi arăta tot în capitolul dedicat rezultatelor școlare. Rezumattc "Rezumat" • Presupoziția că sporirea nivelului de instruire al indivizilor va
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Statusul social și recompensele educaționale să fie determinate doar de realizările educaționale. Primele două aspecte rezumă chestiunea egalității de șanse educaționale. Pentru ca aceasta să fie evaluată adecvat, trebuie comparate șansele educaționale ale unui grup cu alte grupuri. Idealul meritocratic este materializat atunci când între diverse grupuri șansele de acces și de succes școlar sunt similare, ceea ce reflectă independența realizărilor școlare și a pozițiilor sociale finale ale persoanelor în raport cu originea socială, cu caracteristicile sociale ale familiilor din care provin. Subliniem astfel că nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
negri mai mare de 60% în orice școală. 5.4. Anchetele și rapoartele britanicetc "5.4. Anchetele și rapoartele britanice" Autoritățile din Marea Britanie au arătat în perioada postbelică o preocupare semnificativă pentru asigurarea egalităților de șanse școlare. Aceasta s-a materializat și în studii importante cu privire la accesul la diferite trepte de învățământ. În 1954, raportul Early Leaving, rezultat al unei cercetări finanțate de guvernul britanic care a avut ca obiect participarea școlară, a constatat că copiii muncitorilor manuali au o rată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studiul cuprinde 20.600 de cazuri, dintre care 973 reprezintă situații de abandon școlar (4,7%)1. Studiul citat are două obiective importante: să identifice grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlartc "7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult pentru următoarele categorii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
status ierarhizate. Anii ’50 și ’60, perioadă de mare progres tehnologic și de creștere economică fără precedent, au adus o cerere presantă de forță de muncă calificată. Legitimarea școlii ca instrument de generare a acestei forțe de muncă s-a materializat în Occident în doctrina funcționalismului tehnologic, iar țările comuniste, cuprinse și ele de febra modernizării și a industrializării, au integrat-o în sintagma „revoluție tehnico-științifică”. Aidoma teoreticienilor din școala capitalului uman (Becker, 1997; Denison, 1964), tehnofuncționaliștii concepeau școala ca investiție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
identice și îi supune acelorași programe, a produs o răsturnare aparentă a situației de mai sus: în ciclul secundar mai ales, fetele au rezultate școlare semnificativ mai bune decât băieții, cu precădere la unele materii. Handicapul școlar al băieților se materializează în note mai mici decât fetele, dar și în caz că acest indicator nu este considerat suficient de valid, în rezultate la testele standardizate semnificativ mai bune ale fetelor. Aceste diferențe le-am înregistrat sistematic în mai multe sondaje realizate pe plan
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mobilitate clientelară și cele de mobilitate competitivă, distincție conceptualizată de Turner (1960). Sistemele competitive tind să producă educație paralelă. Cele necompetitive nu. Cum se explică acest fenomen? În sistemele competitive, alocarea se face în funcție de meritele școlare ale persoanei în cauză, materializate în principal în rezultate la teste și examinări. Aceste merite reflectă efortul și abilitățile elevului. Selecția, evaluarea pe parcurs sunt aparent independente de variabile exogene celor două menționate mai sus1. În consecință, dacă se intenționează sporirea șanselor școlare sau sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
profit a catalizat discuții cu consecințe teoretice și practice. Pe de o parte, conceptul a devenit mai coerent și au apărut reflecții analitice privind utilitatea sa pentru demersul strategic, iar pe de altă parte, a apărut tendința sa de instrumentalizare, materializată în prescripții de utilizare operațională (Pearce, 1982; King și Cleland, 1978). Practic, au început să fie realizate „rețete” pentru scriere, difuzare, actualizare și pentru multe alte acțiuni imaginate prin raportare la acest concept. Discuția despre difuzarea conceptului poate fi concentrată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
identificarea activităților și terminând cu raportarea la concurenții care adoptă aceeași strategie. Dacă produsul este complex sau cu un preț relativ mare și e realizat în cantități mari, analiza lanțului valorii dobândește o miză care justifică alocarea unor resurse importante, materializate în oameni, timp și bani. Problema este că un produs complex impune o detaliere avansată a activităților, costurilor și capitalului tehnic asociat diferitelor activități, ceea ce amplifică dificultățile și consumul de resurse. Având în vedere aceste considerente, dar și faptul că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau fit model (modelul potrivirii - Summer et al., 1990). Conform acestora, o strategie „bună” este aceea care exploatează forțele și oportunitățile, neutralizează slăbiciunile și evită amenințările (Hofer și Schendel, 1978; Learned et al., 1979). Calificativul „bun” înseamnă că rezultatul este materializat în optimizarea performanței economice. Optimul apare ca o problemă de decizie monorațională legată de profit. „Potrivirea” între cerințele pieței și resursele necesare firmei implică maximizarea profitabilității, ca unic avantaj competițional disponibil și dezirabil. Cu această schematizare prin care analiza SWOT
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
altfel definite confuz, nu pot fi realizate concomitent. Sublinierea din finalul citatului arată că lista nu are nici măcar o vagă pretenție că ar fi cuprinzătoare. În consecință, ceea ce se poate obține în urma unui efort semnificativ este doar un rezultat modest, materializat într-o ajustare temporară a formei, menită să elimine o parte din inconvenientele formei din momentul anterior. „Șansele de succes sunt mici, întrucât numărul de factori care trebuie introduși simultan în joc este enorm”, concluziona acum câteva decenii o somitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prezenta lucrare: firmele - mai exact, managementul lor - au dovedit o înțelegere remarcabilă pentru susținerea elaborării studiului de caz, oferind informațiile interne necesare, inclusiv sugestii privind modul în care trebuie înțelese afacerile din domeniul lor de activitate. Sprijinul lor s-a materializat în zeci de ore de muncă sacrificate de personalul propriu de toate nivelurile, în special de executivi, pentru a oferi informații și pentru a-l familiariza pe autor cu subiectul respectiv. Făcând abstracție de simpatia menționată, trebuie precizat faptul că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]