5,675 matches
-
Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu îndrăzniseră să cuteze la o
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu îndrăzniseră să cuteze la o așa ispravă, aveau totuși la activ exerciții serioase în
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu îndrăzniseră să cuteze la o așa ispravă, aveau totuși la activ exerciții serioase în câmpul lucrului cu lemnul. Această experiență a lor, îndrăznea părintele, ar fi putut să se constitue într-o
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
substanței oferite de arborii pădurii toată experiența dobândită în prelucrarea metalului. Și-a convertit sculele și utilajele avute și și-a meșterit altele, unele expres pentru măsura grinzilor ce urmau a fi încorporate mărețului edificiu ce urma a fi înălțat. Meșterii necesari echipei sale s-au adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au decis in corpore să dedice osârdia lor la împlinirea acestei lucrări, fără simbrie. Ca fapta să le fie, astfel
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
cea îndrăzneață: înălțarea, grindă cu grindă, a edificiului, musai după planul croit de arhitectul din Maramureș. Imediat, primarul și părintele au făcut rost de un cort militar pentru bucătăria de campanie, aflată, după o ordine prestabilită, în grija enoriașelor, iar meșterul Dobreanu și-a mutat un solar uriaș din grădina sa de legume, spre a fi atelierul mobil al întreprinderii care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
mobil al întreprinderii care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul, ca sa nu se întâmple asta, vrednicul părinte Romică Siminciuc și, pe măsură, osârditorii săi credincioși, rugători care, după părerea
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul, ca sa nu se întâmple asta, vrednicul părinte Romică Siminciuc și, pe măsură, osârditorii săi credincioși, rugători care, după părerea celor care “stau strâmb, dar judecă drept”, sunt parcă mai altfel decât alții - firește
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Românească printre care Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. După câțiva kilometri de la ieșirea din spectaculosul defileu al râului Argeș ajungi la cochetul orășel Curtea de Argeș, unde se află mănăstirea cu cea mai frumoasă biserică prin stil și arhitectura ridicată de Meșterul Manole, care, așa cum spune legendă, pe vremea lui Negru Vodă ce zideau ziua se dărâma noaptea. Se zice că meșterul și-a zidit soția, pe Ana, si a reușit să construiască biserică. La final le-au luat schelele și muncitorii
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
ajungi la cochetul orășel Curtea de Argeș, unde se află mănăstirea cu cea mai frumoasă biserică prin stil și arhitectura ridicată de Meșterul Manole, care, așa cum spune legendă, pe vremea lui Negru Vodă ce zideau ziua se dărâma noaptea. Se zice că meșterul și-a zidit soția, pe Ana, si a reușit să construiască biserică. La final le-au luat schelele și muncitorii împreună cu meșterul lor și-au făcu aripi din șindrila de pe acoperiș și au zburat. Din locul unde a căzut Manole
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
care, așa cum spune legendă, pe vremea lui Negru Vodă ce zideau ziua se dărâma noaptea. Se zice că meșterul și-a zidit soția, pe Ana, si a reușit să construiască biserică. La final le-au luat schelele și muncitorii împreună cu meșterul lor și-au făcu aripi din șindrila de pe acoperiș și au zburat. Din locul unde a căzut Manole a țâșnit un izvor... În biserică se află racla cu moaștele Sfintei Filofteea la care zilnic vin mii de credincioși să se
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș piața din fața cinematografului și opri mai încolo, la o vilă, descărcând scânduri și saci de ciment
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
a mărit casa parohială, iar biserica care era la venirea sa într-o stare jalnică a fost mărită și ea, s-a refăcut în întregime pictura interioară iar mobilierul, scaunele, strana și suporții icoanelor au fost confecționate și sculptate de meșteri din Moldova cu finanțare exclusivă din partea unor oameni aflați în acea vreme la tratament în Băile 1 Mai care au apreciat calitatea rugăciunilor ce se fac în Biserica din Rontău. Exemplul părintelui Emanuil Bocșan a fost preluat de mulți săteni
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
Moldovan. Monumentalele cântece interpretate de ea nu sunt numai glas măiastru miruit cu lumină de la fulger și sunet de vioară, sunt și liniști interioare și fluvii de bucurii curse în tenebrele sufletului. La căldura inimii Angelei Moldovan se zugrăvesc de către meșteri vechi bucovineni, suceveni, chișinăuneni, ori de la Delenii pietrarului Ilie Șalaru, tatăl privighetorii care dintr-acolo a zburat, Maria Șalaru, fresce din cuvânt și melodie. În cântecele Angelei Moldovan jocul chiar joacă, lacrima chiar plânge, veselia chiar râde, iubirea chiar renaște
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
așa de bine precum o cunosc italienii din Roma zilelor noastre! Adică... aproape deloc! Admit că latina s-ar mai fi folosit și în relația cu ofițerii romani, aceștia fiind proveniți din rândul aristocrației Romei sau cu o parte dintre meșterii aduși pentru înălțarea și întărirea forturilor, a cetăților, precum și cu amenajarea drumurilor și a podurilor, cu ridicarea caselor și implementarea sistemelor de canalizare și așa mai departe. Ori toate aceste lucrări se făceau împreună cu oamenii locului, cu dacii, nu numai
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
pentru înălțarea și întărirea forturilor, a cetăților, precum și cu amenajarea drumurilor și a podurilor, cu ridicarea caselor și implementarea sistemelor de canalizare și așa mai departe. Ori toate aceste lucrări se făceau împreună cu oamenii locului, cu dacii, nu numai cu meșterii aduși de aiurea. În plus, a fost necesar să se vorbească o limbă comună și cu negustorii de tot felul, iar această limbă nu putea fi decât cea oficială (oare?), impusă de romani, dar este inadmisibil să credem că toți
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
nr. 1171 din 16 martie 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL MĂRȚIȘOARELOR, MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN, BUCUREȘTI Bucuria venirii primăverii la Muzeul Țăranului Român din București este sărbătorită în fiecare an printr-un târg de mărțișoare la care participă artiști plastici și meșteri populari din toată țara selectați pe principiul calității și al originalității. În acest an târgul s-a desfășurat în intervalul 27 februarie - 3 martie, într-o atmosferă sărbătorească, puternic animată de trăirile afective ale expozanților, cât și ale cumpărătorilor veniți
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
umplut tarabele, într-o diversitate de materiale, forme, culori și simboluri cu care vor reuși la rândul lor să ajungă la sufletele celor cărora le vor dărui în prag de primăvară. Maricel Apalaghiei (comuna Hulub - Dânceni, județul Botoșani), inginer mecanic, meșter popular, vicepreședintele Asociației Meșterilor Populari din Moldova, a învățat de copil arta crestării în lemn de la unchiul său Molocea Neculai. În 1997 împreună cu soția a înființat o întreprindere familială în care lucrează linguri, troițe, blidare, mobilier bisericesc, mărțișoare din lemn
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
diversitate de materiale, forme, culori și simboluri cu care vor reuși la rândul lor să ajungă la sufletele celor cărora le vor dărui în prag de primăvară. Maricel Apalaghiei (comuna Hulub - Dânceni, județul Botoșani), inginer mecanic, meșter popular, vicepreședintele Asociației Meșterilor Populari din Moldova, a învățat de copil arta crestării în lemn de la unchiul său Molocea Neculai. În 1997 împreună cu soția a înființat o întreprindere familială în care lucrează linguri, troițe, blidare, mobilier bisericesc, mărțișoare din lemn reprezentând crestături în lemn
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
absolventă a UAP și masterat la Secția Pictură, membru UAP, are expuse mărțișoare din sfoară de cânepă împletită și cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
adaugă accesorii: tortițe la cercei, acul de siguranță la broșe etc. Broșele sunt în formă de împletitură din fâșii de porțelan, flori, nori, fluturi, inimioare, ghindă, cât și modele geometrice. Neagoe Mirella din comuna Crevenicu, județul Teleorman, stabilită în Franța, meșter popular, realizează pictură religioasă, pictură naivă, icoane pe sticlă, buchete de flori din pănuși de porumb, obiecte din fetru, linguri, flori. Pentru a da o utilitate de durată mai mare unui obiect oferit cuiva de 1 Martie creează mărțișoare permanente
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu cioplitorului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu patriarhului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AURUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului AUR Cântecul perforatorului, Confundat cu tobele, Din uvertura, Unei simfonii. Noi vedem în aur, Metalul cel curat, Dar orice meșter faur, Îți va spune simplu Că nu-i adevărat! Ai în deget un inel, Plin de nestemate, Mereu să-ți amintești, Că prin el a trecut, Și viață, și moarte. Referință Bibliografică: Aurul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AURUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354597_a_355926]
-
ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual care nu se va dărâma în timp, îl îndreptățește să se socotească un zidar, un meșter care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi zidar / De ziduri mar ice nu s-au mai zidit / Pentru cupolă, cruce și altar / Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... // Sunt ca și voi, un Om care
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești de atârnat pe dinăuntru. De asemenea, el vede Poezia ca pe “iubita
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]