7,605 matches
-
anumite obiective și presupune continuitate în alegerea tipurilor de activități de învățare și o finalizare prin evaluare. În cazul disciplinei Logică și argumentare, unitățile de învățare sînt conținuturi tematice precum: noțiunea; propoziția neanalizată; propoziția aristotelică; inferențe deductive imediate; inferențe deductive mediate; inferențe deductive mediate cu propoziții neanalizate; demonstrația; argumentarea. Proiectul unității de învățare poate cuprinde, pe verticală, șase elemente. 6. PROIECTE DE LECȚIE Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: predare-învățare Tema: Raporturile dintre noțiuni Obiectivul general
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
presupune continuitate în alegerea tipurilor de activități de învățare și o finalizare prin evaluare. În cazul disciplinei Logică și argumentare, unitățile de învățare sînt conținuturi tematice precum: noțiunea; propoziția neanalizată; propoziția aristotelică; inferențe deductive imediate; inferențe deductive mediate; inferențe deductive mediate cu propoziții neanalizate; demonstrația; argumentarea. Proiectul unității de învățare poate cuprinde, pe verticală, șase elemente. 6. PROIECTE DE LECȚIE Proiect de lecție Data: Clasa: Obiectul: Logică și argumentare Tipul lecției: predare-învățare Tema: Raporturile dintre noțiuni Obiectivul general: utilizarea corectă a
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
silogism prin: legile generale, legile figurilor, diagrame Venn, reducere directă și reducere indirectă; recunoașterea validității unui silogism după diagrame Venn, după schema silogistică. De asemenea se vor realiza exerciții de identificare a structurii logice a diferitelor tipuri de inferențe deductive mediate; exerciții de alcătuire a inferențelor deductive mediate, pornind de la o schemă inferențială validă; exerciții de alcătuire a unei inferențe deductive mediate, pornind de la o propoziție compusă; exerciții de precizare a concluziei pentru o conjuncție de propoziții date ca premise; exerciții
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
și favorizează reintegrarea socială a pacientului. Chiar dacă boala în general și afecțiunile locomotorii și neurologice în particular, reprezintă o sursă certă de stres psihic, anxietate și instabilitate pentru fiecare bolnav afectat, ajustarea fiecăruia este diferită, în funcție de evaluarea cognitivă a situației mediată de prezența în măsură variabilă a unor trăsături de personalitate, care acționează ca un tampon între acțiunea stresului și impactul lui asupra fiecăruia. În concluzie, principiile generale de care trebuie să se țină seama în îngrijirea unei persoane cu dificultăți
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
găsească cele mai eficiente modalități prin care să stimuleze potențialul creativ al fiecărui elev în parte. Conduita creativă a cadrului didactic este unul dintre factorii care asigură dezvoltarea potențialului creativ al elevilor. Predarea, ca proces creativ, presupune ca profesorul să medieze între elev și lumea ce-l înconjoară. El trebuie nu numai să organizeze spațiul și activitatea, ci și să participe alături de elevi la elaborarea cunoștințelor, să încurajeze interacțiunile cooperante dintre elevi, să-i îndrume cum să-și folosească timpul, spațiul
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
o retorică a cunctației, ceea ce se observă încă din primul text programatic cu miză mai amplă (Discuție despre critică, în Carnet critic), unde T. își propune să arbitreze o polemică din 1966 între Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Încercând să medieze opoziția între critica „unilaterală” a unuia și critica „totală” a celuilalt, el rezolvă astfel problema: „Dezvoltată printr-un efort colectiv conjugat, critica literară ca sector al culturii noastre ne apare unilaterală în fiecare din manifestările ei și totală în postura
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
vocabular expresii precum: Nu ești bun de nimic !”, ” Uite ce note bune ia fratele tău !”, “ Nu faci nimic așa cum îți spun eu !”, ” Nu te străduiești destul de mult !” etc. Varianta ideală este cea a părinților care nu fac diferențe între copii, mediază conflictele dintre aceștia, îi ajută să se cunoască, să se înțeleagă și să se susțină reciproc. Unii părinți cred că duc o povară, alții, o comoară ; depinde prin ce prismă privesc realitatea. Este vinovat un copil că s-a născut
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
conflictelor. Complementar, se impune sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor de la sate. Aceștia pot fi creditați de comunitatea locală cu multă încredere, putându-se constitui în agenți activi de dezvoltare a capitalului social comunitar. Soluțiile de dezvoltare socială mediată de capitalul social iau, în primul rând, în considerare latura relațională a conceptului. Există însă o bogată literatură dedicată încrederii (vezi Misztal, 1996; Gambetta, 1988, pentru prezentări ale literaturii dedicate încrederii). Pentru Sztompka, „încrederea este un pariu despre acțiunile viitoare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de contextul social, ca efect și garanție a reproducerii unei culturi a încrederii: coerența normativă a societății, stabilitatea ordinii sociale, transparența organizării sociale, familiaritatea mediului social, responsabilitatea actorilor sociali (posibilitatea de sancționare a acestora). Acțiunea celor cinci variabile contextuale menționate, mediată de caracteristicile individuale ale actorilor sociali (valorile sociale pe care le împărtășesc și capitalurile de care dispun indivizii), conduce către menținerea, crearea sau deteriorarea unei culturi a încrederii. Aceasta se manifestă ca fundal contextual în reconstrucția culturii încrederii în perioadele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru Recrutarea și Plasarea Forței de Muncă (în 2002, un nou act legislativ - H.G. nr. 823/2002 - modifică hotărârea inițială, denumirea actuală a instituției aflate în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale devenind Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă). Oficiul mediază obținerea unor contracte de muncă în străinătate (atât pentru țări cu care România are acorduri bilaterale, cât și pentru state cu care nu e încă semnată o asemenea înțelegere), oferă servicii de informare și consiliere pentru cei interesați și este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
22 305 cetățeni români beneficiau de un contract de muncă în străinătate prin medierea Oficiului, pentru ca în 2003 numărul lor să se dubleaze aproape, ajungând la 40 197 de persoane (Sandu et al., 2004). Deși numărul țărilor pentru care OMFM mediază contracte de muncă este mare, practic se poate vorbi de doi parteneri importanți: Germania și Spania. plecările mediate de firme de intermediere care asigură contracte de muncă în străinătate; Israelul este un caz ilustrativ pentru situația plecărilor mediate de firme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care OMFM mediază contracte de muncă este mare, practic se poate vorbi de doi parteneri importanți: Germania și Spania. plecările mediate de firme de intermediere care asigură contracte de muncă în străinătate; Israelul este un caz ilustrativ pentru situația plecărilor mediate de firme intermediare. În anii ’90, ca urmare a tendinței de renunțare la utilizarea forței de muncă palestiniene, statul israelian este forțat să adopte o serie de măsuri de atragere a forței de muncă din afara țării, în special pentru munci
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în funcție de contextul în care se face plecarea. Operăm cu distincții între migrația etnică, circularitatea pentru comerț, migrația pentru muncă implicând o importantă componentă clandestină, migrația pentru muncă pe baza unui contract (cu diferențieri între migrația strict controlată de stat, migrația mediată de firme de intermediere, migrația bazată pe un contract individual), migrația pentru reîntregirea familiei, migrația definitivă și migrația pentru studii. Există două aspecte importante legate de această clasificare: dacă analizăm migrația din perspectiva țărilor de destinație și vorbim despre migrație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a referințelor la cazul japonez urmează sinteza lui Alvin J. So. Pentru teoria lui Davis și Bellah vezi și: Davis, 1987). Davis (1987). Influența religiei asupra economiei este mediată de instituția politică și instituția familială. Înainte de Războiul Crimeii, din 1852, proporția aceasta în agricultură (ceea ce Marx a numit „coeficientul de exploatare”), între plusvaloare (adică numărul zilelor de clacă - sau „boerescul” - executate anual în folosul proprietarilor) și zilele de muncă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania, iar 40,88% contracte pentru Spania (în total, cele două țări reprezentau peste 99% din medieri). Situația este similară în 2003 (88,59% medieri pentru Germania și 10,73% pentru Spania), cele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesor-elev este una de colaborare, de încredere și de respect reciproc. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Profesorul trebuie să fie mai mult un organizator al situațiilor de învățare și un element de legătură între elev și societate, care mediază și facilitează accesul la informație. Implicarea în egală măsură a elevilor și profesorilor în procesul didactic înseamnă responsabilități împărtășite.
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
curs al Dunării se numește Băroi, preluat desigur din Beroe. În Dacia Romană s-au identificat cel puțin trei localități cu caracter balnear, în general denumite de romani prin apelativul Aquae. Este vorba mai întîi de importantele băi de la Ad Mediam (Herculane) patronate de Hercule Salutifer, cu ape termale. Sunt apoi, în plină câmpie olteană, identificate pe teritoriul satului Cioroiu (Ciuroi - izvor puternic), cele numite în antichitate Aquae Daciae Inferioris. Aveau o fortificație, un templu, terme și o villa rustica - o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
33 Dumitriu-Snagov I., Țările Române în secolul al XIV-lea (Codex latinus Parisinus), București, 1979. 34 Localnicii îi spun și astăzi Jiului - Ji. 35 Iliescu O., Cu privire la o hartă a sud-estului Europei datând din preajma bătăliei de la Nicopole, Stud. mater. ist. medie, IX, 1978 (104-105). 36 În antichitatea romană Ad Malum; se observă că mal este un cuvânt de substrat traco-dacic și sensul ar fi "Pe Malul Dunării". 37 Urechia V. A., Chartografia română, An. Acad. Rom., 1880. 38 Bogdan I., Documente
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului, aceastea determinând atât o perceprere cât și o prelucrare mai corectă a evenimentelor. Rezultatele oferite de matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre agresivitate și stimă de sine. Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului și ale personalității la variabilele mediului socio cultural; prin modalitățile specifice de aptitudini esențiale dea Învăța din experiențele trăite și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
vedere al conținutului, între influențele mediului se pot distinge o multitudine de planuri, de la cel natural - general (climă, relief), la cel social (familie, grup de joacă), indispensabil unei ontogeneze de tip uman. Acțiunea mediului poate fi nemijlocită (alimentație, climă) sau mediată prin intermediul formelor de adaptare umană (activități dominante, tip de organizare socială, nivel de trai, grad de cultură și civilizație). Dacă acestea vin din imediata apropiere a individului (obiectele, persoanele, contextual situațional), ele vin din mediul proximal; dacă vin de la distanță
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
concepții psihologice moderne a fost dezbătută idea nevoiei umane fundamentale, aceea a Împlinirii afective care oferă individului sentimentul de siguranță a spațiului vital (cuplu, familie, grup social), la toate nivelele existențiale (fizic, psihic, spiritual). Jung descria psihicul ca o “...anima media natura, o ființă unificatoare a contrariilor, care nu este niciodată Întegră În individ fără raportarea față de o altă persoană”. Individul neraportat nu dispune de o totalitate, căci nu o poate atinge decât prin suflet, care nu poate exista la rândul
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ani. Fumătorii au completat formularul Fagerstrom de dependență la nicotină, Testul de Dependență Psihologică și Comportamentală (TDPC) și Chestionarul de Dispoziție Narcisistă (QDN). Rezultatele au fost: 74% dintre fumători sunt foarte dependenți de nicotină (dependență foarte puternică, 9-11; puternică 7-8; medie 5-6); 73% fumători sunt foarte dependenți psihologic de tabac (dependență psihologică și comportamentală puternică sau medie); 69% din fumători prezintă o dispoziție narcisistă medie sau puternică. Rezultatele vin În sprijinul ipotezei autorilor privind implicarea efectului dispoziției narcisiste asupra gradului de
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
Jocul bilateral, ca mijloc integrator al tuturor structurilor lui trebuie să fie prezent în lecții în mod permanent. VI.3. Sistematizarea conținutului jocului de baschet VI.3.1. Componente tehnice fundamentale Atac Apărare Poziție fundamentală înaltă medie Poziție fundamentală joasă medie Deplasările în teren alergare normală și de viteză opriri bruște schimbări de direcție frânarea pirueta sărituri Deplasările în teren alergare cu spatele, oblic înainte, laterală cu pași încrucișați pasul adăugat schimbări de direcție pirueta sărituri VI.3.2. Componente tactice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de moderniști. Iată câțiva - dintre cei mai importanți - și operele lor - dintre cele mai reprezentative: J.H. Block (Mastery Learning: Theory and Practice, 1971); J. Annett și K.D. Duncan (Task Analysis and Training Design, 1967); J. Barnes și N. Robinson (New Media and Methods in Industrial Training, 1968); R.C. Atkinson și H.A. Wilson (Computer-Assisted Instruction, 1969); J.G. Sherman (Personalized System of Instruction, 1974); J.H. Block (Schools, Society and Mastery Learning, 1974); L.W. Anderson și J.H. Block (Mastery Learning in Classroom Instruction
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]