1,793 matches
-
posterioară. Incidența Harris: permite evaluarea fațetei mijlocii. Pacientul stă în picioare pe masa radiologică, cu talpa piciorului respectiv pe caseta radiologică și cu genunchii flectați ca pentru o săritură. Raza Rx vine de sus și la 45 de grade dinspre medial spre lateral (spre partea mijlocie a calcâiului). Incidența Broden: permite evaluarea fațetei posterioare. Pacientul este culcat în decubit dorsal pe masa radiologică, cu genunchiul ușor flectat și susținut de un rulou. Piciorul stă pe caseta radiologică, cu glezna în poziție
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
pacienților sub 16 ani, dacă nu sunt prezente modificări degenerative și dacă coaliția afectează < 50% din întinderea fațetei articulare mijlocii. În cazul unui postpicior persistent în valgus, rezultatele exciziei vor fi modeste. De aceea, unii autori recomandă osteotomia de deplasare medială a calcaneului, ca o procedură ajutătoare. Artrodeza are următoarele indicații: Rezecțiile eșuate sunt salvate prin artrodeză subtalară sau triplă artrodeză. Tripla artrodeză este indicată atunci cînd simptomele sunt severe și sunt prezente modificări degenerative și pe articulațiile vecine. Tehnica operatorie
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
ca o procedură ajutătoare. Artrodeza are următoarele indicații: Rezecțiile eșuate sunt salvate prin artrodeză subtalară sau triplă artrodeză. Tripla artrodeză este indicată atunci cînd simptomele sunt severe și sunt prezente modificări degenerative și pe articulațiile vecine. Tehnica operatorie: incizia începe medial de articulația talo-naviculară și se întinde pînă la 1 cm distal de maleola tibială. Abordul chirurgical pentru rezecția coaliției talo-calcaneene se face imediat anterior de tendonul flexorului lung al halucelui. Tendonul trece imediat plantar față de sustentaculum tali. Este incizată teaca
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
reprezintă 5% din totalul fracturilor talusului și 21% din leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturata se deosebesc 3 tipuri de fracturi: fractură tuberculului lateral, fractură tuberculului medial și fractură bituberculară (a ambilor tuberculi). Fractură tuberculului lateral (fractură Cloquet-Sheperd sau fractură Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate fi legată de o rupere a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
hiperflexiuni dorsale cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractură tuberculului medial este mult mai rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție pentru 1/3 posterioara a ligamentului deltoid și pentru inserția proximală a ligamentului talo-calcanean medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție pentru 1/3 posterioara a ligamentului deltoid și pentru inserția proximală a ligamentului talo-calcanean medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară o suprafata articulara ce reprezinta până la 25
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție pentru 1/3 posterioara a ligamentului deltoid și pentru inserția proximală a ligamentului talo-calcanean medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară o suprafata articulara ce reprezinta până la 25% din partea cea mai posterioara a suprafeței articulare calcaneene posterioare a talusului ce se articulează cu suprafața talară posterioara a calcaneului
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și fractură acestui tubercul este asociată frecvent cu artroza. - durere postero-medială de gleznă, accentuată în timpul flexiei halucelui (vecinătatea cu flexorul lung al halucelui). - sensibilitate la palparea zonei imediat posterioare maleolei tibiale. - posibilă tumefacție retromaleolară mediala. Sunt folosite următoarele incidente: 1) radiografia de profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. 2) radiografia Broden: ajuta la evaluarea afectării fațetei articulare posterioare a talusului
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
Întinderea mai poate fi realizată cu ajutorul unor baloane plasate sub prepuț sub anestezie, sau cu ajutorul unui instrument. Întinderea țesutului declanșează creșterea de noi celule epiteliale având drept rezultat lărgirea inelului prepuțial care împiedica retracția prepuțului. Au fost publicate numeoase statistici mediale legate de incidența fimozei. Diferențele dintre aceste rapoarte sunt mari din cauza dificultății de a face o distincție între fimoza fiziologică și cea patologică, a diferențelor în definirea fimozei, din cauza problemelor de constatare și din cauza altor influențe cum ar fi rata
Fimoză () [Corola-website/Science/308538_a_309867]
-
Forma testiculelor este ovoidală, fiecare cântărind 20-30 gr. Au dimensiuni de 4-5 cm, în lungime și 2,5 cm grosime, culoare alb-albăstrie și consistență fermă, elastică, asemănătoare cu globul ocular, fiind în întregime acoperite de seroasa vaginală. Prezintă două fețe, medială și laterală, două margini, superoanterioară, liberă și inferoposterioară, și două extremități, superioară (extremitas superior) și inferioară (extremitas inferior). Extremitatea superioară este acoperită de capul epididimului. Între capul epididimului și testicul există un mic corp ovoid, numit hidatida sesilă a lui
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Osul lacrimal sau lacrimalul ("Os lacrimale") este un os mic patrulater ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei și al celui lateral al foselor nazale; are 2 fețe (laterală - orbitară, medială - nazală) și 4 margini (superioară, inferioară, posterioară, anterioară) Nazalul este un os pereche, de formă patrulateră, care ajută la formarea peretelui nasului. Oasele nazale au
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Osul lacrimal sau lacrimalul ("Os lacrimale") este un os mic patrulater ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei și al celui lateral al foselor nazale; are 2 fețe (laterală - orbitară, medială - nazală) și 4 margini (superioară, inferioară, posterioară, anterioară) Nazalul este un os pereche, de formă patrulateră, care ajută la formarea peretelui nasului. Oasele nazale au 2 fețe(anterioară și posterioară) și 4 margini(inferioară, superioară, laterală, medială). Cornetul inferior ("Concha
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
fețe (laterală - orbitară, medială - nazală) și 4 margini (superioară, inferioară, posterioară, anterioară) Nazalul este un os pereche, de formă patrulateră, care ajută la formarea peretelui nasului. Oasele nazale au 2 fețe(anterioară și posterioară) și 4 margini(inferioară, superioară, laterală, medială). Cornetul inferior ("Concha nasalis inferior") este un os pereche care se află pe peretele lateral al foselor nazale, sub concha mijlocie a etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
os pereche care se află pe peretele lateral al foselor nazale, sub concha mijlocie a etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin și maxila. Vomerul ("Vomer") este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpul osului sfenoid și podeaua foselor nazale și formează partea postero-inferioară a septului
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
de mugurele cordal. La acest nivel ectodermul se îngroașă formând placa neurală, ulterior șantul neural, care în dezvoltarea acestuia marginile se îngroașă devenind creste neurale. Dezvoltarea ulterioară facilitează transformarea șanțului neural, care se închide și devine tub neural. Închiderea începe medial către extremități, comunicarea cu exteriorul realizându-se prin intermediul neuroporului anterior și neuroporului posterior, care se vor închide ulterior. Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei vezicule: prozencefal, mezencefal și rombencefal. În săptămâna a 6-a, prozencefalul se împarte în telencefal
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
artera atrioventriculară stângă și marea venă coronară. Acesta din urmă îîmparte fața pulmonară într-o porțiune atrială ce corespunde atriului stâng, și o porțiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng. Marginea dreaptă este în raport direct cu pleura și cu fața medială a plămânului drept. Marginile anterioară și posterioară nu sunt bine evidențiate. Vârful inimii este reprezentat de vârful ventriculului stâng și este orientat în jos, înainte și la stânga și poate fi identificat la nivelul spațiului V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
greu decât radiografia AP în stress a gleznei. Constă în aplicarea unei forțe dozabile dinspre anterior asupra tibiei distale cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie. Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a talusului față de tibie. Translația anterioară este distanța dintre marginea posterioară a suprafeței articulare tibiale și marginea posterioară a suprafeței articulare a domului
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
articulația gleznei, în aria lui sinus tarsi. Diagnosticul instabilității subtalare se pune pe baza radiografiei BRODEN în stress: piciorul este rotat intern 45 de grade, raza Rx este înclinată caudo-cranian 20 de grade, în timp ce calciiul este forțat în varus. Deplasarea medială a calcaneului în raport cu talusul cu > 5 mm indică laxitatea subtalară. Elementele care stabilizează articulația subtalară sunt: capsula articulară, ligamentul interosos, ligamentul bifurcat și ligamentul calcaneo-fibular. 4) "Probleme de impingement" 5) "Sindromul sinus tarsi" 6) "Afecțiuni cronice tendinoase" 7) "Fracturi de
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
care se face în ușoară flexie a gleznei. Este evaluată astfel stabilitatea pe care o dă ligamentul talo-fibular anterior. 2) pasul 2: artroscopia. Este folosită înaintea reconstrucției ligamentare, pentru evaluarea și tratamentul leziunilor intraarticulare ale gleznei. Leziunile cartilaginoase posterioare sau mediale pot fi tratate artroscopic prin debridare și microforaje. Leziunile osteocondrale laterale sunt abordate în timpul operației deschise. 3) pasul 3: poziționare și expunere. Pacientul este poziționat în decubit lateral. Se desenează anatomia pe piele. Operația este făcuta sub garou. Incizia este
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
al ovulelor și, în același timp glandă endocrină, care, prin hormonii produși (estrogenii și progesteronul) determină caracterele sexuale secundare și joacă un rol deosebit în realizarea tipului constituțional feminin. Forma ovarului este ovoidală, cu axul mare vertical, având două fețe (medială și laterală), două margini (liberă și mezoovariană), anterioară, legată prin mezoovar de ligamentul larg, este locul unde se găsește hilul ovarului ("hilus ovarii"), prin care pătrund sau ies elementele vasculonervoase, anterior fiind porțiunea ascendentă a tubei), două extremități: tubară, (care
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
catolicilor, care celebrează conform lui Martin Luther un cult idolatru ("Götzendienst"). Acest cult jignește sentimentele religioase chiar dacă este dedicat imaginilor cu subiecte din Biblie. În critica fenomenelor mass-media Jean Baudrillard va folosi termenul de "simulacru" pentru a descrie acele manifestări mediale care anihilează relația între imagine și realitate, substituind raportul cu realitatea prin propria lor prezență: "L'image est son propre simulacre pur". Baudrillard consideră că în prezent s-a ajuns la o autoreferențialitate a imaginii, care este în principiu identică
Idolatrie () [Corola-website/Science/312293_a_313622]
-
a XI-a de nervi cranieni). Pe linia mediană a feței posterioare, în jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis și tuberculul nucleului cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]