3,292 matches
-
fostei "alianțe a forțelor de cultură și de muncă" se găsesc și ele în situația de a se întoarce spre "stînga", prin factorul emotiv, oral și populist. Ce cadril amuzant: primii la scris devin ultimii la oral, dar în democrația mediatică leneșii peniței sînt cei dintîi pe micul ecran. Program contra prestație, curs magistral contra interviu, amfiteatru contra platou de filmare. În spatele zidurilor șubrede ale caietelor trimestriale, îi vom vedea oare, într-o bună zi, pe ultimii mohicani ai "războiului literal
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pare să fi îndeplinit dorința lui Alphonse Allais. Da, se pot construi orașele la țară pentru că acolo e aerul mai curat. Da, Africa poate fi reconstruită la New York, oralul pe vîrful scrisului, adică cea mai puternică imediatitate în vîrful perfecționărilor mediatice. Formidabil efect de operă. Dematerializarea suporturilor, intelectualizarea instrumentelor, formalizarea limbilor naturale în limbajul informatic al calculului binar, toată degresarea comunicării contemporane produce șocul în contrapartida arhaicului. A cărui oralitate nu este decît o manifestare printre altele. Priviți poezia modernă. Și-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
urmă. Învățăm să gîndim, dar nu învățăm să credem și să vedem. Aici faptul și-a intrat în drepturi. Să definim imediatismul, fără a-l transforma într-un demon, cum s-a întîmplat cu regimul autoritar propriu societăților sub control mediatic. "Dictatura dulce" a informației nu implică numai crepusculul operelor (o operă mare este neînțeleasă în momentul apariției sale) și revanșa prejudecăților (aceste evidențe spontane și neproblematizate). Cu un singur gest, ea descalifică atît ideea de proces cît și raționamentul de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Argumentul ideologic, în bună măsură invalid, servea însă drept platformă pentru adversarii lui Valeriu Stoica. Altfel, fuziunea cu ApR aducea avantaje certe liberalilor. PNL se îmbogățea cu un număr important de aleși locali, după cum, poate chiar mai important era efectul mediatic al proiectului, PNL construindu-și imaginea unui partid în ascensiune. Acestea erau, de fapt, și argumentele artizanului fuziunii. Aprobată de conducerea liberală încă din toamna anului 2000, cu ocazia Delegației Permanente din 5 octombrie, fuziunea cu ApR s-a produs
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
primăriile de sector. Cât privește Clujul, aici marele înfrânt a fost Gheorghe Funar, la acel moment membru PRM, titular al ultimelor trei mandate de primar. Cu toate acestea, grație strategiei electorale a Alianței, alegerile din cele două localități au monopolizat mediatic întreg procesul electoral și au căpătat o semnificație de nivel național. La succesul strategiei liberalo-democrată a contribuit chiar PSD care, trimițând în competiție doi miniștri ai cabinetului Năstase, a supralicitat miza acestor alegeri. Înfrângerea lor a provocat consecințe pe măsură
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
consiliului județean, conducerea celorlalte județe fiind împărțită, în ordine, între UDMR (5 președinții), PUR (4), PRM (3) și FDGR (1). Pornind de la imaginea Alianței victorioase la scrutinul din iunie, o asemenea distribuție a președințiilor la nivel județean a fost interpretată mediatic ca un eșec al strategiei sale postelectorale. Iată numai una din opiniile publice care conturau acest mod de a vedea lucrurile. Articolul din ediția din 7 iulie 2004 a ziarului Adevărul, semnat de regretatul Silviu Achim, care analiza harta politică
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
stat lucrurile. Criza cea mai puternică s-a resimțit în PD-L, mai întâi în legătură cu competiția electorală din București. Aici, PD-L a câștigat majoritatea mandatelor în consiliul general, dar a pierdut poziția cea mai importantă, nu numai din perspectivă mediatică cea de primar general al capitalei. Reamintim că victoria lui Traian Băsescu din 2004, prin care își reconfirma mandatul câștigat în 2000, a contribuit decisiv la imaginea de învingător a Alianței D.A. Acum însă, candidatul PD-L, fostul ministru de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în relațiile interumane * Schimbări în structura valorică și normativă a unor grupuri sociale * Modalități de petrecere a timpului liber * Aspecte atitudinale legate de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială * Consum mediatic * Modificarea consumului * Schimbări în identitatea socială și colectivă a oamenilor * Apariția unor orientări postmoderne Schimbarea culturală * Deteriorarea sau dispariția unor obiceiuri, cutume și tradiții locale și apariția altora noi * Înlocuirea culturii populare cu cea de masă * Schimbări în identitatea culturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
activitatea guvernului în domeniul ordinii publice; percepția corupției locale și centrale Satisfacții materiale * satisfacție de viață SV; * consideră că trăiește mai bine decât cu un an înainte; * mulțumit de activitatea guvernului în domeniul nivelului de trai; * deprivare relativă Resurse * consum mediatic ridicat; are încredere în oameni; * nivel ridicat de educație tânăr Localizare locuiește în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
primară; * au ocupație de agricultor; * principalul venit este pensia de la stat; * fac parte din gospodării de subzistență (nu vând nimic din produsele obținute în gospodăria proprie); * nu au locuit niciodată la oraș; * se consideră mai degrabă săraci; * au un consum mediatic scăzut; * sunt fataliști (consideră că nu pot schimba ceea ce le este scris); * au o atitudine de evitare a riscului; * sunt pesimiști în legătură cu viitorul; * sunt neinteresați în legătură cu viața politică; * nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în țară și în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație mai bună, resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai scăzută). De asemenea au trăit mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
17% des. Contradicția se explică cred prin faptul că întrebarea din EVS face trimitere la urmărirea evenimentelor politice la televizor, în timp ce în întrebarea din BOP este vorba despre presa scrisă, ori este știut faptul că este mult mai ridicat consumul mediatic prin televizor decât prin presa scrisă. De aceea cred că se poate vorbi de un interes mai degrabă pasiv, adică receptare fără implicare, de informații transmise prin canalele audiovizuale, și nu unul activ, care presupune căutarea de informații în presă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ideea de comunitate, în Ludoș se pune accent pe cinste și pe cultivarea de relații cât mai apropiate cu cei din sat. Dimensiunea modernității este similară în cele două sate, ea construindu-se prin trei indicatori deschiderea la schimbare, consumul mediatic ridicat și un grad ridicat de informare asupra a ceea ce se întâmplă în țară și în lume. Cele două instrumente aplicate în sate au urmărit și gradul de modernitate a infrastructurii și a gospodăriilor, considerând că și acestea sunt un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Descrierea factorului Factorul 1 Comportament imitativ (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,54) Plasarea interesele satului înaintea celor proprii (0,45) Fatalism (0,44) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,53) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,39) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,38) Ludoș KMO = 708 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 44,0%, din care Primul factor Al doilea factor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cinste -chiar cu prețul sărăciei (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,46) Fatalism (0,41) Individualism (-0,56) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,45) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,47) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,43) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 4 pentru lista detaliată a indicatorilor utilizați în analiză. Grafic 3.6: Dotarea cu aparatură modernă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
puțin din aceste două puncte de vedere, o modernitate mai ridicată a Tălmăcelului. De asemenea, la aproape toți itemii ce se referă la aparatura modernă, modernitatea gospodăriei este mai ridicată în cele două sate față de gospodăriile din țară. În ce privește consumul mediatic, prelucrarea datelor obținute în cele două sate și compararea acestora cu cele disponibile la nivel național (din Eurobarometrul rural, 2002-200322) arată următoarea situație: subiecții celor două sate citesc mai des ziare și reviste decât subiecții din țară, din mediul rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înseamnă muncă, înainte de orice (probabil datorită faptului că munca pământului reprezintă singura sursă de existență). Cei mai tineri (elevi, studenți), din ambele sate sunt mai înclinați să afirme că satul nu înseamnă nimic pentru ei (de asemenea cei cu consum mediatic scăzut), sau să îl asocieze cu familia. Interesantă este asocierea satului cu o comunitate, datorită faptului că se produce o inversare între cele două sate: astfel, cei din Tălmăcel ce consideră satul o comunitate de oameni care se ajută între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele două sate: astfel, cei din Tălmăcel ce consideră satul o comunitate de oameni care se ajută între ei sunt cei cu studii superioare, pe când în Ludoș cei ce consideră satul o comunitate sunt cei fără studii. Cei cu consum mediatic foarte ridicat asociază satul cu o mândrie. Ludoșul se evidențiază printr-o migrație accentuată. Într-o primă fază, a existat o migrație rural-urban puternică, după colectivizare și mai ales după 1989, când o mare parte din populația satului, în special
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tip de agricultură locuiesc în rural sau în orașele mici (sub 30000 de locuitori), mai degrabă în sate periferice, au un stoc de educație mai redus, un stoc de capital social (încredere în oameni, relații utile) mai redus, un consum mediatic mai scăzut, deci mai puțină modernitate culturală. Aceste gospodării au mai mulți membri, suprafețe mai mici de teren în posesie și mai puține animale. Posedă de asemenea mai puține bunuri de folosință îndelungată și se consideră mai săraci decât cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educație, cu resurse mai precare în plan social; în al doilea rând, datele au arătat că teama de schimbare nu apare în mod singular, ci ea se asociază cu alte orientări atitudinale din același registru fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială. A fi pro sau contra schimbare presupune deci a avea un cumul unitar, cu consistență internă, de atitudini, orientări valorice și strategii de acțiune specifice. Prin analiza datelor de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
naștere între indivizi care au o identitate puternică și cu un nivel economic capabil să asigure o oarecare bunăstare. Astăzi, când se vorbește tot mai mult despre dezvoltare comunitară, când există tot mai multe preocupări la nivel academic, politic, social, mediatic pentru acest doemniu, această concluzie capătă semnificații deosebite. Ce se poate spune despre raporturile comunitare la nivel național? Datele arată o abordare mai degrabă pasivă a acestei realități sociale, o atitudine de expectativă din partea locuitorilor, aceștia așteptând ca problemele comunității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raportăm doar la acest registru, nu putem nega schimbările produse în vestimentație, în modul de petrecere a timpului liber, în dorința oamenilor de a accede la un anumit nivel de confort și bunăstare, similare oamenilor din spațiile sociale moderne. Consumul mediatic și mobilitatea socială le fac cunoscute oamenilor și dezirabile stiluri de viață și modele culturale diferite de ale lor. Analiza fenomenului identitar, atât teoretică, cât și empirică, din capitolul cinci al lucrării, a prilejuit dezvăluirea altor diferențe între cele două
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mulți copii. Plasarea intereselor satului înaintea celor proprii Omul trebuie să pună interesele satului intereselor sale. Fatalism Omul nu poate schimba ceea ce îi este scris Deschidere la schimbare Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. Consum mediatic Variabilă recodificată ce surprinde citirea de ziare și reviste în mod frecvent (zilnic și de câteva ori pe săptămână). Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume Variabilă recodificată ce selectează subiecții ce răspund cu " în mare măsură" și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca, în final, calitatea îngrijirii să fie îmbunătățită. Această activitate a apărut ca reacție la creșterea pretențiilor pacienților, ca un mijloc de a evita sau reduce astfel de situații, de a diminua revendicările exagerate. Perioadele în care sunt manifeste campanii mediatice orientate pe corpul medical au drept "motivații" două cauze, responsabilitatea medicală și mercantilismul. Aceste campanii generează opinia negativă privitoare la sectorul sanitar, întreținerea acestei poziții a publicului fiind explicată de ignoranță, de impactul emoțional alimentat de o anumită manieră a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și implicare personală. Vizitatorii se transpun În această atmosferă, cufundându-se În ea ca Într-un ba la care se simt părtași, iar această dinamică este benefică pentru toți, angajați și vizitatori. Pentru KTC, este vorba despre un veritabil instrument mediatic definit de-a lungul timpului, unic și prin care Întâlnirea cu celălalt este privilegiată. Efectul asupra managementului și a calității relațiilor interne este imens. Ca urmare a expansiunii și a concurenței chineze, În prezent, Întreprinderea Își pune problema alegerilor pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]