3,725 matches
-
scară, că mă strigă... perceptorul sau colectorul. Trage nevasta de mine cât poate ca să stau locului, s-a plâns Popescu. Uimiți au rămas și ceilalți. Parcă nici nu mai știau unde se află, până când s-au trezit cu Mircea Nistorescu meditând cu voce tare: -Omul este cea mai complicată „mașinărie” de pe pământ și marea majoritate a ... complicațiilor se găsește în creier. Ăsta coordonează totul prin nervii pe care îi trimite până la ultima extremitate a corpului, aglomerări având loc pe tălpi și
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
același nume din București. Turnată în bronz, în anul 1902, în cadrul Școlii de arte și meserii din București, statuia în cauză a fost realizată de către Wladimir Hegel. Opera de artă îl reprezintă pe C. A. Rosetti așezat într-un fotoliu, meditând. Pe frontispiciul monumentului este fixată o placă de bronz, frumos ornamentată, ce poartă inscripția: „C.A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi! Voiește și vei avea!” Pe soclu se găsesc două basoreliefuri din metal, ce reproduc momente din activitatea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339942_a_341271]
-
și-i mâncase pâinea cu tot cu ziar, ouăle cu tot cu pungă, dar și țigările “Amiral”!... Nu-i lăsase decât apa! Atât!... Conul nu are ce face! Înghite-n sec, bea apă, înghite-n sec, bea apă... și se uită la măgar cum meditează didactic și pedagogic, și cum freacă aerul căldișor al primăverii cu urechile-i ca niște ventilatoare, și cum dă din coadă drept mulțumire către stăpânul său, onorabilul Mitică!... Scena-i antologică și demnă de marele ecran: Mitică zâmbește, nu mănâncă
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
cu foarfecul pe deal. Și are de înfipt și haragii. Și nici măcar nu-s pregătiți. N-are de unde să-i mai taie și pe ăștia. Dar vede el ce face. Că nu degeaba i-a dat Demiurgul ditamai IQ!... Iată, meditând și căutând variante optime de rezolvare a cestor frumoase (și costisitoare) munci de primăvară, ajunge la locul faptei! Bineînțeles, pune în practică “soluția” de scoatere a măgarului în afara lăcomiei! Cum? Foarte simplu: nu-l mai leagă de mănușa căruței! îl
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
decuparea detaliilor ca secvențe de viață demne de a alcătui o peliculă de gală a cinematecii de artă. Doar liberul-arbitru poate isca un “înger de o zi” -- așa se intitulează fragmentul care precede Prologul. Cu spaima față de puteri demiurgice o să medităm în fața părinților care își ascund păcatul biblic, aruncând rodul într-o valiză de vinil de pe pod, asupra dreptului de a da și de a curma viață, ca un blestem impus, sub steaua magilor: “De unde anume vin aceste situații, de ce și
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
literar artistice. Că luăm notă 10 la toate. În liceu, aceeași odisee. Ne plângeam la părinți. Și părinții ne plăteau meditațiile, să înțelegem și noi ceva din matematică. Nu numai profesorii universitari. Și părinții, toți, aveau din ce să ne mediteze. Aveau servicii și salarii. Nu se simțeau dările către copii. Pe vremea Noului Inspectorat, mai rău. Și învățătoarele, și profesorii, lucrează numai cu geniile. Restul, să se descurce. Păi, părinții de-abia își țin familiile. Dacă nu cumva, îi țin
Liviu Florian Jianu: Anghel radios () [Corola-blog/BlogPost/339277_a_340606]
-
Un regat pentru-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârțâie de vânt fereasta, În pod miaună motanii - la curcani vânătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă, Ca țiganul, care bagă degetul prin rara casă De năvod - cu-a mele
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
interesați să discute separat cu mine. M-am conformat dorinței lor. Nu mă simțeam departe de preocupările și de ideile adolescenților. Preferam discuții mai largi. Văzând că mă depărtez, portarul a reintrat în camera de serviciu. Am acceptat să-i meditez. De aceea mă solicitaseră, dar dintre cei trei sau patru, numai unul m-a mai căutat. Era un băiat de statură medie, înspre brunet, cu un păr bogat și ondulat, aproximativ lent în gesturi, iar în discuție nu avea inițiativă
DAN IONESCU: Umbra scrisului (Roman). Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339361_a_340690]
-
trebuia să fiu ucis, în toamna anului 1953, începând lucrul pe un șantier al Întreprinderii 504 Construcții Făgăraș, în urma reclamei de bun matematician pe care o aveam în Făgăraș, directorul Întreprinderii 504 de construcții, Leöb Micșa, îmi propune să-i meditez soția, ce urma facultatea muncitorească și era corigentă la matematică și fizică. După reușita soției l-am meditat și pe director, înscris la facultatea muncitorească, cursuri fără frecvență (Facultatea Muncitorească era înființată pentru școlarizarea cadrelor de partid și avea o
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
în urma reclamei de bun matematician pe care o aveam în Făgăraș, directorul Întreprinderii 504 de construcții, Leöb Micșa, îmi propune să-i meditez soția, ce urma facultatea muncitorească și era corigentă la matematică și fizică. După reușita soției l-am meditat și pe director, înscris la facultatea muncitorească, cursuri fără frecvență (Facultatea Muncitorească era înființată pentru școlarizarea cadrelor de partid și avea o durată de doi ani). Leöb Micșa, deși de meserie zugrav, era vioara întâi în întreprindere. El dirija bunul
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
tot zidesc din cuvinte o Biserică , la altarul căreia, Îl Slăvesc pe Dumnezeul meu” (Adrian Botez, ,,Interviu cu N. Negulescu”, în CONTRATAC, Anul XIII, nr. 29, noiembrie 2012). La rândul ei, Eliza, autorul postfeței, arată că a citit și a meditat la tema metafizică a acestui volum: ,, Am citit și recitit ANTOLOGIA metafizicianului rafinat N.N.Negulescu, pentru a ne intra în suflet și în minte” (p. 297) deoarece versurille se constituie a fi învăluite în aur. Fiecare poemă este o picătură
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
Mark Griffiths. Cu: Danielle Panabaker, Jessica Parker Kennedy, Britt Irvin Erin, Casey și Stella descoperă în același timp că, din cauza unei erori în acte, căsătoriile lor au fost anulate. După șocul inițial, cele trei prietene vor profita de răgaz ca să mediteze puțin la relațiile lor de cuplu și să-și dea seama dacă-și doresc cu adevărat să fie conduse la altar. Joi, 25 decembrie de la ora 0.10 - film de comedie: Crăciun la Riviera (CHRISTMAS AT THE RIVIERA - Marea Britanie, 2007
Mariana Rusen: Programe speciale de Craciun la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339446_a_340775]
-
critici de poezie ai literaturii române. „Cât văd ochii, texte, texte.../ Numai viață abia mai este./ Ceru-n noapte-i text de stele/cu majuscule-ntre ele.” „A secretat niște versuri frumoase creierul acestui distins intelectual” - comentează Roxana. Aceasta a meditat și la o teorie socială și a găsit că românii s-ar împărți în patru categorii: „numai de duzină; de duzină și de turnă; numai de turmă; nici de duzină, nici de turmă”. Canonul axiologic al lui Silviu este alcătuit
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
puncte aurorale următoarele: câmpul perisabilului, suprema complexitate, neîntrerupta confruntare, spațiul insecurității, proliferarea haotică, tărâmul evoluției și zona conștiinței. Notabil este și studiul prof. univ. dr. Ana Bazac („Ideea de arheologie în filosofia modernă”): aici se examinează liniile pe care a meditat Vasile Pârvan asupra arheologiei și contribuția sa este înscrisă în istoria conceptului modern de arheologie, alături de Foucault sau Derrida. Pornind de la teza renumitului istoric român cum că „Pentru istorie nu există fapte izolate, ci doar deveniri istorice”, se apreciază că
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
a rămas mic. De-abia se vede din slip. Nu în salonul de probă, ci în vestiar. Pentru operativitate. Am hohotit. Vulgar. Lorzii nu râd niciodată. Pe gratis. De ce mi-a trecut prin minte. Povești din ziarul Times. Am înotat meditând. O greșeală. Englezii nu meditează niciodată. Degeaba. Lordul Dan a fost un Lord. Mi-a plătit intrarea în clubul privat. Mărturisesc că nu aveam niciun penny. Dacă depășești timpul de anchetă, în club, esti taxat. Lordul Dan a fost afectat
Liviu Florian Jianu: Ultima anchetă a lui Sherlock Holmes () [Corola-blog/BlogPost/339632_a_340961]
-
se vede din slip. Nu în salonul de probă, ci în vestiar. Pentru operativitate. Am hohotit. Vulgar. Lorzii nu râd niciodată. Pe gratis. De ce mi-a trecut prin minte. Povești din ziarul Times. Am înotat meditând. O greșeală. Englezii nu meditează niciodată. Degeaba. Lordul Dan a fost un Lord. Mi-a plătit intrarea în clubul privat. Mărturisesc că nu aveam niciun penny. Dacă depășești timpul de anchetă, în club, esti taxat. Lordul Dan a fost afectat. Plătise exact. L-am consolat
Liviu Florian Jianu: Ultima anchetă a lui Sherlock Holmes () [Corola-blog/BlogPost/339632_a_340961]
-
Mirel Brateș: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita de Ștefan Vlăduțescu Scriitor polivalent, Mirel Brateș a reușit atât în poezie, cronică literară, eseu, cât și în proză. Al cincilea roman al său, „Alibi cu Rebecca” (Cluj-Napoca, Editura Limes, 2012) este unul remarcabil: prin experiența existențială pusă în discurs
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
ajunge să fie unul dintre cele mai bine conturate personaje feminine din literatura română. Per ansamblu, cartea este o plăcută experiență de lectură. Mirel Brateș creează o perspectivă interesantă în ce privește tehnica narativă: utilizează biografia ca pe o posibilitate de a medita asupra unei structuri existențiale. În varietatea materialelor ce dau senzația de autenticitate, romanul este unitar din punct de vedere stilistic. Imaginația și invenția epică sunt păstrate în limitele unei logici pe care cititorul o poate urmări. Este o bună carte
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
cunoașterea sufletului uman și a patologiei acestuia”. Se poate afirma că absolvent de psihiatrie la vremea când atacul de panică și tulburarea de panică nu erau scrupulos delimitate, Buzura face acum experiența epică a unui caz de atac de panică, meditând cu profunzime și implicat la tema singurătății și la tema morții. Știm astăzi că DSM IV reține atacul de panică drept o frică manifestată somatic (palpitații, senzație de sufocare, nod în gât, transpirații, furnicături, derealizare, depersonalizare, amețeli, senzație de leșin
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
somatică, revoltă împlinită, eliberare) și trei sentimente (greața, zădărnicia, inutilitatea - „iubirea și toate celelalte trăiri au fost inutile”, p. 200). (Greața și zădărnicia sunt marcate ca sentimente specifice și în „Teroarea iluziei”). Omul buzurian trăiește și totodată se autoanalizează, el meditează în raport cu sine și cu ceilalți. Mai mult, capacitatea sa de oglindire urcă la speculație, la reflecție în raport cu sine și cu faptele sale. Omul se dedublează, simte și judecă: un Cassian simte, „celălalt Cassian” meditează, evaluează („Celălalt Cassian devenise destul de indulgent
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
trăiește și totodată se autoanalizează, el meditează în raport cu sine și cu ceilalți. Mai mult, capacitatea sa de oglindire urcă la speculație, la reflecție în raport cu sine și cu faptele sale. Omul se dedublează, simte și judecă: un Cassian simte, „celălalt Cassian” meditează, evaluează („Celălalt Cassian devenise destul de indulgent”, p. 38; Borges chiar afirmă „Sunt celălalt”, p. 178). „Raport asupra singurătății”, ca și celelalte romane buzuriene, configurează personalitatea umană prin incizii în toate cele trei planuri. De aici rezultă trei tipuri de tablouri
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
cărți de căciulă. Prin urmare, propun ca pentru fiecare volum publicat, să nu li se mai scadă, să li se adauge 30 de zile la cât au de executat, căci, iată, este în interesul culturii naționale ca acești autori să mediteze cât mai mult la mititica. P.S. Aud că Biblioteca Națională a deschis o expoziție cu lucrări publicate în detenție, în perioada 2010-2015, ce poate fi vizitată în spațiile Buzunarul 1 și Buzunarul 2. Mi se pare un demers arhivistic folositor
Ortodoxia sfeterisirii () [Corola-blog/BlogPost/339017_a_340346]
-
rostite către genunchi, nu către inimă”, în noua sa carte, mai generos cu „dorul de poezie”, G. Baciu ne invită chiar „În vestiarul inimii” sale, adică pe coordonatele sufletești, pentru a sădi în juru-i sămânța binelui și frumosului, pentru a medita profund la menirea artistului în societatea noastră. Poetul domnișan a învățat, parcă, „ars poetica” de la marele poet german Novalis, care preciza că „Poezia este reprezentarea sufletului, care vindecă rănile deschise de rațiune, este corul din drama vieții”(Novalis). Așadar, Poetul
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
cerșetoare, a cerut audiență Preasfințitului și a donat o sumă mare, bani pe care-i strânsese din cerșit, pentru refacerea turlei unei Biserici. Ce suflet avea această femeie? Stătuse ani de zile cu trupul lipit de asfaltul rece, umed, și meditase asupra vieții, văzuse oamenii din jurul ei, poate mai bine ca noi cei care trecem indiferenți pe străzi, sau obsedați de câte un gând, fără să observăm pe cei de lângă noi ... Făcuse ea acest gest pentru iertarea păcatelor ei? Nu! O
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]