13,719 matches
-
voință anorexică. Mi se pare foarte falsă o relatare de genul: Am fost anorexică, sună atât de banal, atât de absurd, atât de binevoitor. Eu cred că există un ascetism fantastic în anorexie; ea devine o sursă uriașă de satisfacție mentală și asta mi se pare o temă literară puternică. Cum intri în așa ceva și cum ieși, ce fac ceilalți pentru ca o femeie să ajungă să cadă într-un asemenea hău. Totul mi se pare interesant și deloc îngăduitor cu discursul
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
pe filele lor. Existența mea nu va rămîne nereceptată în șirul anilor ce se vor scurge, atestînd participarea la cultura neamului din care mă trag. Rîndurile pe care vi le trimit înseamnă o izbîndă. Le-am alcătuit după îndelungi frămîntări mentale, nereușind să rostesc cursiv cuvintele și a le așterne în scris pe hîrtie, din pricina afaziei, ca rezultat al congestiei cerebrale prin care am trecut. Am dictat cuvînt cu cuvînt, cu imens efort, cele de mai sus și - datorită prezenței de
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
gândit sau simțit -, nu se mulțumește numai cu atât. Imediat ce fațada de soliditate a acestui Eu ce își ignoră rădăcinile pulsionale începe să se fisureze, el se simte invadat de toate afectele condamnate în numele Idealului tiranic care îi locuiește spațiul mental. Prezența explozivă a trăirilor refulate îl împiedică să se mai mintă, să-și spună că ceea ce nu știe despre el însuși nu există. De aceea, se hotărăște să reacționeze coborând în străfundurile conștiinței. Dacă teama de pulsiuni sau de excludere
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
trăgîndu-mi gînditor creionul de cretă tehnicoloră de după urechea clăpăug-străvezie, măsuram rapid, tăiam expert și dezinvolt materialul comandat de, repet, domnișoare (c-o exasperare himenală), de doamne (c-o aroganță duioasă), de domni (c-o amabilitate feroce). Și-mi permiteam, istovit mental, o primă scurtă pauză. (va urma)
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16298_a_17623]
-
din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste, spre-a izgoni fratele-dușman, Masă rotundă a cruciadelor de zi cu zi împotriva dragonului absurdului și al plictisului, În vizuina aceasta, luminata de razele oarbe ale prejudecăților, Vatră unor ambițioase alchimii mentale, am căutat în zadar adevărul, Până ce, înainte de asfințit, Arhanghelul înlătură gratiile, intră în cușcă și-mi pune în urechea inimii puricele Adevărului. Ghemul de șerpi, ”Ovum Anguinum” al păcatului originar, se răscoală, Tripla alianță - trufie, ambiție, răzbunare - se ridică-mpotrivă
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
Eugen Bunaru Stampe încremenite în mișcări hieratice, priveliști mentale și fizice, poemele lui Bunaru au delicatețea unor haiku-uri și zveltețea unor plante de primăvară... Un vag bacovianism direcționează poemul înspre o zonă a nostalgiei și a tristeții difuze pe care, apoi, conștiința lucidă, postmodernă, le transformă în imagini
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
structura biochimică, totul s-a finalizat cu tulburarea rosturilor sale biblico-darwiniene. Pricepi ce încrengătură extraordinară de idei mi-au servit câteva bătălii dintre suporteri cu ocazia unor meciuri transmise de televiziuni? Nu contează! Și astfel vedem cohorte de vietăți subdezvoltate mental hălăduind prin secol, aeroporturi și pe stadioane cu apucături de sălbatici scăpați din rezervații speciale. Menționez, în context, că este contraindicat și contraproductiv - ca să citez pe mulții invitați în jurnale tv pentru a ne lămuri doct probleme pe care nici
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
decît cuvîntul. Sau, într-o exprimare mai tranșantă, că elementul primordial al gîndirii nu este cuvîntul, ci imaginea. Gîndim în imagini și în asocieri fulgerătoare de imagini, iar cuvintele nu fac decît să traseze distincții și nuanțe în cadrul imaginilor noastre mentale. Și tocmai de aceea înțelegerea noastră nu atîrnă de ușurința acrobatică cu care putem face uz de cuvinte, ci de putința de a vedea limpede, cu ochii minții, tema asupra căreia ne-am îndreptat atenția. Pe scurt, a înțelege un
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
Iar cine va da la o parte impresionantul edificiu conceptual al acestor carcase lexicale, va vedea cum gîndirea filozofului, surpinsă în nuditatea ei cea mai omenească, se va dovedi o simplă potrivire de cuvinte în matrița unei foarte simple reprezentări mentale. În concluzie, cuvîntul este ruda săracă și neputincioasă a imaginii. Fără o imagine însoțitoare pe care s-o avem în minte, nici un cuvînt nu ar putea să aibă pentru noi vreun înțeles. De aici și verdictul psihologic pe care îl
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
abia apoi, cu punctarea, în funcție de preferințe și de afinități, a unor curente dominante privitoare la filozofia imaginilor. De la teoria platonică a mimesis-ului, potrivit căreia imaginea este copia unui model, și pînă la teoriile actuale conform cărora imaginea este un construct mental căreia nu-i corespunde nici un model în realitate, Wunenburger trece în revistă cam tot ceea ce se poate ști azi în materie de imagini, fantasme, reprezentări și configurații. Și chiar dacă autorul se ferește a emite judecăți de valoare, o idee se
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
invizibilul încarnat în oameni e vocația teatrului. La cinematograf văd doar într-un singur mod cam același lucru, oameni care încarnează povești. Literatura, și de asta îmi lipsește, e invizibilul încarnat în oameni pe care trebuie să îi construiesc eu mental. Cînd citești un roman de Garcia Marquez nu e ca și cum îl vezi la cinematograf, îl constuiești tu. Și aceste construcții imaginare nu prea mi le-am mai permis în ultima vreme din cauza timpului, a acestei senzații că trebuie să văd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
Constantin Țoiu Am observat că fiii multor oameni foarte dotați se nasc cu un serios handicap mental, când nu sunt de-a dreptul, Doamne, iartă-mă! idioți. Ceea ce nu îl împiedică pe progenitor să-și adore odrasla cu sumbra idee, niciodată mărturisită, a unui blestem genetic sau a unei compensări urgisite. E motivul secret pentru care niciodată
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
cum orice cuvînt are atîta semnificație cîtă intuiție poartă în el, asta înseamnă că, atunci cînd reperele intuitive menite a da un înțeles cuvîntului lipsesc, imaginația vine să suplinească acest gol umplîndu-l cu propriul său material: cu imagini, cu reprezentări mentale. Rezultatul este că pînă și cuvintele fără legătura cu realitatea au totuși un înțeles, dar el nu e dat de însușirea cuvîntului de a se referi la ceva concret, căci așa ceva nu există pentru el, ci de gradul de impregnare
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
și cuvintele fără legătura cu realitatea au totuși un înțeles, dar el nu e dat de însușirea cuvîntului de a se referi la ceva concret, căci așa ceva nu există pentru el, ci de gradul de impregnare a cuvîntului cu reprezentări mentale. Nenorocirea apare în momentul în care, folosind un termen abstract, mă prefac că înțelesul lui nu depinde de imaginația mea, ci de foarte rafinatele raporturi pe care cuvîntul le-ar avea cu esența ascunsă a realității, dar o esență la
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
sofisticată de care se simte legat prin doza de surpriză pe care i-o poate oferi zilnic. Îl distrează joaca aceasta, și de aceea îl și fascinează. Iar tehnica jargonului filozofic este ea însăși o astfel de pîrghie a fascinației mentale. Este perfect indiferent că sursa vrajei stă de fapt în mine însumi și nu în conceptele cu pricina, important este că o astfel de vrajă există și că, în numele ei, ajung să cred neclintit în lumea ideilor pe care conceptele
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
solicită și ele o reconsiderare. Mihail Sadoveanu părea să nu fi lăsat mărturia unui laborator de creație, comparabil cu cel al lui Liviu Rebreanu, din două motive: primul, pentru că scria foarte ușor și fără multe preparative, fără proiecte și variante (mentale, existau fără îndoială, dar nu scriptice); al doilea, pentru că, după o mărturisire proprie din 1937, el însuși și-a propus să șteargă urmele căutărilor și să lase suveran rezultatul final al efortului creator: ,Am obiceiul - se confesa el - să distrug
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
bunuri simbolice sau măcar de a hotărî, conform prescripțiilor ideologice, asupra celor care urmeaza sau nu să fie consacrate, a constituit un blocaj în liberă concepere și înțelegere de sine a indivizilor. Voi incerca sa arat de asemenea că habitusurile mentale și comportamentale ale indivizilor care s-au format sub presiunea ideologică a unui partid și ideologii unice, "oamenii noi", n-au dispărut peste noapte, ci supraviețuiesc și în postcomunism producând consecințe neașteptate. Toate acestea le voi reliefa printr-o analiza
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să sistematizeze cunoștințele obținute pe cale empirica. Cu ajutorul intelectului gândim, dar numai în limitele experienței: putem cunoaște deci numai fenomenele, lanțul necesităților cauzale care străbate întreaga lume, lucrurile așa cum ne apar nouă, ca ființe înzestrate cu un unumit set de percepții mentale și fizice și nu cu altul. Așa cum sunt lucrurile în sine, independent de posibilitățile noastre de percepție, nu știm și nu vom ști niciodată. Lucrul în sine ne rămâne inaccesibil. Așadar, din punct de vedere al intelectului, omul este supus
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
inteligență artificială din ultimele două decenii se ocupă consecvent de legăturile dintre corp, creier și mintea umană. Romanele cibernetice ale unor William Gibson, Rudy Rucker sau Bruce Sterling abundă în personaje robotice preocupate să destructureze anatomia umană, în vederea obținerii ,programelor" mentale cu care au fost înzestrați creatorii lor. într-o manieră similară, teoreticieni ai inteligenței artificiale de talia lui Hans Moravec sau Ray Kurzweil analizează parametrii creierului uman și capacitatea de asimilare a dispozitivelor robotice, cu scopul de a descoperi un
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
acțiune dictată de gîndire). Practic, între activitatea creierului-recipient și cea a programului minții introdus în acesta, se dezvoltă o incompatibilitate gravă. Drept urmare, se ajunge la o brizare totală a identității și la explozia punctului de vedere; la limită, fiecare enunț mental/verbal despre ,sine" devine unul auto-chestionant și auto-relativizant. O ilustrare elocventă a pulverizării identitare se regăsește în gîndurile și replicile personajului Stahn Mooney din romanul lui Rudy Rucker, Wetware (1988). în accepțiunea lui Rucker și a personajelor-robot care dezasamblează neurologic
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
imposibilitatea găsirii unui suport referențial stabil, indubitabil: ,Stahn se descoperi pe sine (se descoperi pe sine?) într-un laborator foarte lung ș...ț" Roboții lui Rucker devin complet autonomi în romanul Software (1997), în care esența identității umane (soft -ul mental) este recuperată prin operații de chirurgie cognitivă. Mai mult decît atît, în urma ,reconstrucției" genetice, brizurile identitare sînt unificate, pentru a da un surplus de eficiență roboților inteligenți. Lumea tiparelor informaționale Ca și așa-numitul ,Test Turing", menit să valideze presupusa
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
chirurgie cognitivă. Mai mult decît atît, în urma ,reconstrucției" genetice, brizurile identitare sînt unificate, pentru a da un surplus de eficiență roboților inteligenți. Lumea tiparelor informaționale Ca și așa-numitul ,Test Turing", menit să valideze presupusa autonomie a inteligenței artificiale, experimentele mentale imaginate în cadrul romanelor SF și cyberpunk din anii '80 pot fi corelate cu o serie de contribuții de teorie robotică, dintre care cea mai cunoscută este așa-numitul experiment informațional al lui Hans Moravec. Inspirat de tezele pionierilor informaticii Claude
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
ale prozatorilor cyberpunk. Considerînd că ființele umane există mai degrabă în forma tiparelor informaționale decît în cea a prezenței corporale, Moravec construiește în volumul său de teorie robotică Mind Children. The Future of Robot and Human Intelligence (1988) un experiment mental. în cadrul acestuia, cititorului i se propune să-și imagineze un pacient a cărui conștiință e extrasă din creier și ,descărcată" într-un computer, pe parcurs creierul fiind distrus de chirurgul robotic care conduce operația. Consecințele transferului conștiinței în computer țin
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
teza scindării ansamblului corp/creier/minte, ca și cea a corporalității dispensabile, beneficiază în ultimul deceniu de sprijinul unui număr tot mai mare de argumente logice, filosofice și tehnologice. Spre o identitate post-umană Din perspectivă filosofică, dezbaterea intra- și extra-locației mentale/cerebrale raportată la corporalitatea umană poate fi redusă la cîteva mari opțiuni teoretice. în opinia lui Ray Kurzweil (The Age of Spiritual Machines. How We Will Live, Work and Think in the Age of Intelligent Machines, 1999), racordată prioritar la
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
raportată la corporalitatea umană poate fi redusă la cîteva mari opțiuni teoretice. în opinia lui Ray Kurzweil (The Age of Spiritual Machines. How We Will Live, Work and Think in the Age of Intelligent Machines, 1999), racordată prioritar la experimentele mentale ale filosofiei și logicii, acestea ar fi: poziția platonică, a chestionării existenței diferențelor subiectiv/obiectiv; poziția inexistenței dezbaterii subiectiv/obiectiv, prin echivalarea conștiinței și a liberei voințe cu iluzii ale limbajului, ,induse" de ambiguitățile acestuia; poziția pozitivismului logic (Wittgenstein); poziția
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]