2,473 matches
-
90 % din cantitatea de verteporfină este asociată plasmei și 10 % este asociată celulelor sangvine , din care doar o mică parte este asociată membranei . În plasma umană , 90 % din verteporfină este asociată fracțiunilor lipoproteice plasmatice și aproximativ 6 % este asociată albuminei . Metabolizare Gruparea ester a verteporfinei este hidrolizată de către esterazele plasmatice și hepatice , determinând formarea derivatului diacid benzoporfirină ( BPD- DA ) . BPD- DA este de asemenea un fotosensibilizator , dar expunerea sa sistemică este redusă ( 5- 10 % din expunerea verteporfinei , sugerând că cea mai
Ro_1161 () [Corola-website/Science/291920_a_293249]
-
DA ) . BPD- DA este de asemenea un fotosensibilizator , dar expunerea sa sistemică este redusă ( 5- 10 % din expunerea verteporfinei , sugerând că cea mai mare partea din substanță se elimină nemodificată ) . Studiile in vitro nu au evidențiat nicio implicare semnificativă a metabolizării oxidative prin intermediul enzimelor citocromului P450 . Eliminarea Valorile medii ale timpului de înjumătățire plasmatică prin eliminare a verteporfinei variază între aproximativ 5 și 6 ore . Valorile medii ale ariei de sub curbă ( ASC ) la subiecții cu insuficiență hepatică ușoară au fost de
Ro_1161 () [Corola-website/Science/291920_a_293249]
-
de distribuție nu poate fi determinat deoarece medicamentul este absorbit numai foarte puțin și nu are o farmacocinetică sistemic definită . In vitro , orlistat se leagă în proporție > 99 % de proteinele plasmatice ( principale proteine de legare fiind lipoproteinele și albuminele ) . Metabolizare : Pe baza datelor din studiile efectuate la animale , este posibil ca metabolizarea orlistatului să se producă în principal în peretele intestinal . În studiile efectuate la pacienți obezi s- a demonstrat că din fracțiunea minimă de doză absorbită sistemic , doi metaboliți
Ro_1183 () [Corola-website/Science/291941_a_293270]
-
puțin și nu are o farmacocinetică sistemic definită . In vitro , orlistat se leagă în proporție > 99 % de proteinele plasmatice ( principale proteine de legare fiind lipoproteinele și albuminele ) . Metabolizare : Pe baza datelor din studiile efectuate la animale , este posibil ca metabolizarea orlistatului să se producă în principal în peretele intestinal . În studiile efectuate la pacienți obezi s- a demonstrat că din fracțiunea minimă de doză absorbită sistemic , doi metaboliți importanți , M1 ( hidrolizat al inelului lactonic 4 ) și M3 ( M1 cu componentă
Ro_1183 () [Corola-website/Science/291941_a_293270]
-
ml ) , acești metaboliți sunt considerați nesemnificativi din punct de vedere farmacologic . Aproximativ 97 % din doza administrată a fost excretată prin materiile fecale , 83 % din aceasta fiind reprezentată de orlistatul nemodificat . Excreția renală cumulată a orlistat și a substanțelor rezultate din metabolizarea orlistatului a fost < 2 % din doza totală . Timpul în care doza a fost excretată în totalitate ( calea fecală plus urinară ) a fost de 3 - 5 zile . Proporția eliminării orlistatului a fost similară la voluntarii normoponderali și obezi . Orlistatul , M1
Ro_1183 () [Corola-website/Science/291941_a_293270]
-
expunerii este crescută ( 70 % ) . Distribuție La om , legarea de proteinele plasmatice are valori crescute de aproximativ 92 % - 95 % , legarea fiind în principal de albumina serică . Volumul de distribuție este moderat , volumul stării de echilibru Vse fiind de aproximativ 50 litri . Metabolizare și eliminare Din doza administrată de rivaroxaban , aproximativ 2/ 3 este supusă degradării metabolice , din care jumătate este eliminată ulterior pe cale renală și cealaltă jumătate prin materii fecale . Treimea finală din doza administrată este supusă excreției renale directe sub formă
Ro_1175 () [Corola-website/Science/291933_a_293262]
-
substanță activă nemodificată în urină , în principal pe calea secreției renale active . Rivaroxaban este metabolizat prin intervenția CYP3A4 , CYP2J2 și a mecanismelor independente de sistemul enzimatic CYP . Degradarea oxidativă a părții morfolinonice și hidroliza legăturilor amidice reprezintă locurile majore de metabolizare . Pe baza investigațiilor in vitro , rivaroxaban este un substrat al proteinelor transportoare gp- P ( glicoproteina- P ) și PRCM ( proteina de rezistență față de cancerul mamar ) . Rivaroxaban sub formă nemodificată este principalul compus care se regăsește în plasma umană , fără metaboliți majori
Ro_1175 () [Corola-website/Science/291933_a_293262]
-
Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Studiile in vitro demonstrează că bortezomibul este un inhibitor slab al izoenzimelor 1A2 , 2C9 , 2C19 , 2D6 și 3A4 ale citocromului P450 ( CYP ) . Având ca argument contribuția limitată ( 7 % ) a CYP2D6 la metabolizarea bortezomibului , nu se așteaptă ca fenotipul metabolizatorului slab al CYP2D6 să afecteze distribuția generală a bortezomibului . Un studiu de interacțiune bazat pe datele de la 12 pacienți , de evaluare a efectelor ketoconazolului , un inhibitor potent al CYP3A4 , a arătat o creștere
Ro_1121 () [Corola-website/Science/291880_a_293209]
-
de bortezomib de la 0, 01 μg/ ml până la 1, 0 μg/ ml , la om , legarea de proteinele plasmatice in vitro a atins o medie de 82, 9 % . Fracția de bortezomib legată de proteinele plasmatice nu a fost dependentă de concentrație . Metabolizare Studiile in vitro cu microzomi hepatici umani și izoenzime umane ale citocromului P450 expresie a ADNc indică faptul că bortezomib este metabolizat oxidativ în principal via enzimele 3A4 , 2C19 și 1A2 ale citocromului P450 . Calea metabolică principală este deboronarea pentru
Ro_1121 () [Corola-website/Science/291880_a_293209]
-
concentrații de tenofovir cuprinse între 0, 01 și 25 µg/ ml . 17 Biotransformarea Studiile in vitro au stabilit că fumaratul de tenofovir disoproxil și tenofovir nu sunt substraturi pentru enzimele citocromului P450 . În plus , in vitro , tenofovir nu a inhibat metabolizarea altor medicamente , metabolizare mediată de izoformele majore ale citocromului P450 uman implicate în procesele de biotransformare ( CYP3A4 , CYP2D6 , CYP2C9 , CYP2E1 sau CYP1A1/ 2 ) , la concentrații de tenofovir semnificativ mai mari ( de aproximativ 300 ori ) decât cele observate in vivo . Fumaratul
Ro_1156 () [Corola-website/Science/291915_a_293244]
-
cuprinse între 0, 01 și 25 µg/ ml . 17 Biotransformarea Studiile in vitro au stabilit că fumaratul de tenofovir disoproxil și tenofovir nu sunt substraturi pentru enzimele citocromului P450 . În plus , in vitro , tenofovir nu a inhibat metabolizarea altor medicamente , metabolizare mediată de izoformele majore ale citocromului P450 uman implicate în procesele de biotransformare ( CYP3A4 , CYP2D6 , CYP2C9 , CYP2E1 sau CYP1A1/ 2 ) , la concentrații de tenofovir semnificativ mai mari ( de aproximativ 300 ori ) decât cele observate in vivo . Fumaratul de tenofovir disoproxil
Ro_1156 () [Corola-website/Science/291915_a_293244]
-
decât cele observate in vivo . Fumaratul de tenofovir disoproxil în concentrație de 100 µmol/ l nu a avut nici un efect asupra izoformelor citocromului P450 , exceptând CYP1A1/ 2 , pentru care s- a observat o reducere ușoară ( 6 % ) , dar semnificativă statistic , a metabolizării substratului enzimei CYP1A1/ 2 . Pe baza acestor date , este puțin probabilă apariția unor interacțiuni semnificative din punct de vedere clinic între fumaratul de tenofovir disoproxil și medicamente metabolizate de citocromul P450 . Eliminarea Tenofovir este excretat în principal pe cale renală , atât
Ro_1156 () [Corola-website/Science/291915_a_293244]
-
pct . 5. 2 ) . Efavirenz nu trebuie administrat concomitent cu terfenadină , astemizol , cisapridă , midazolam , triazolam , pimozidă , bepridil sau alcaloizi de ergot ( de exemplu ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) datorită competiției acestora cu efavirenz pentru CYP3A4 care ar putea duce la inhibarea metabolizării sale , cu potențial de reacții adverse severe și/ sau cu risc letal [ de exemplu aritmii cardiace , sedare prelungită sau deprimare respiratorie ] ( vezi pct . 4. 5 ) . În timpul tratamentului cu efavirenz nu trebuie folosite preparatele din plante care conțin sunătoare ( Hypericum perforatum
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
ales la pacienții cu boală HIV avansată și/ sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată ( TARC ) . Pacienții trebuie îndrumați să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii , redoare articulară sau dificultate la mișcare . Populații speciale : Boală hepatică : datorită metabolizării intense a efavirenz mediate de citocromul P450 și a experienței clinice limitate la pacienți cu afecțiuni hepatice cronice , administrarea de efavirenz la pacienții cu afecțiuni hepatice ușoare până la moderate trebuie făcută cu precauție . Pacienții trebuie supravegheați cu atenție în ceea ce privește reacțiile
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
hepatici umani au demonstrat că efavirenz este metabolizat prin sistemul citocrom P450 rezultând metaboliți hidroxilați care ulterior sunt glucuronoconjugați . Acești metaboliți sunt practic inactivi față de HIV- 1 . Studiile in vitro sugerează că CYP3A4 și CYP2B6 sunt principalele izoenzime responsabile de metabolizarea efavirenz și că acesta inhibă izoenzimele 2C9 , 2C19 și 3A4 ale P450 . În studiile in vitro efavirenz nu a inhibat CYP2E1 și a inhibat CYP2D6 și CYP1A2 numai la concentrații mult peste cele realizate clinic . Expunerea plasmatică la efavirenz poate
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
CYP1A2 numai la concentrații mult peste cele realizate clinic . Expunerea plasmatică la efavirenz poate fi crescută la pacienții cu varianta genetică homozigotă G516T a izoenzimei CYP2B6 . S- a demonstrat că efavirenz induce enzimele P450 cu stimularea consecutivă a propriei sale metabolizări . La voluntari neinfectați , doze multiple de 200- 400 mg pe zi administrate pe o perioadă de 10 zile au determinat o acumulare mai mică decât cea așteptată ( cu 22- 42 % ) și un timp de înjumătățire terminal mai scurt comparativ cu
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
pct . 5. 2 ) . Efavirenz nu trebuie administrat concomitent cu terfenadină , astemizol , cisapridă , midazolam , triazolam , pimozidă , bepridil sau alcaloizi de ergot ( de exemplu ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) datorită competiției acestora cu efavirenz pentru CYP3A4 care ar putea duce la inhibarea metabolizării sale , cu potențial de reacții adverse severe și/ sau cu risc letal [ de exemplu aritmii cardiace , sedare prelungită sau deprimare respiratorie ] ( vezi pct . 4. 5 ) . În timpul tratamentului cu efavirenz nu trebuie folosite preparatele din plante care conțin sunătoare ( Hypericum perforatum
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
ales la pacienții cu boală HIV avansată și/ sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată ( TARC ) . Pacienții trebuie îndrumați să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii , redoare articulară sau dificultate la mișcare . Populații speciale : Boală hepatică : datorită metabolizării intense a efavirenz mediate de citocromul P450 și a experienței clinice limitate la pacienți cu afecțiuni hepatice cronice , administrarea de efavirenz la pacienții cu afecțiuni hepatice ușoare până la moderate trebuie făcută cu precauție . Pacienții trebuie supravegheați cu atenție în ceea ce privește reacțiile
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
hepatici umani au demonstrat că efavirenz este metabolizat prin sistemul citocrom P450 rezultând metaboliți hidroxilați care ulterior sunt glucuronoconjugați . Acești metaboliți sunt practic inactivi față de HIV- 1 . Studiile in vitro sugerează că CYP3A4 și CYP2B6 sunt principalele izoenzime responsabile de metabolizarea efavirenz și că acesta inhibă izoenzimele 2C9 , 2C19 și 3A4 ale P450 . În studiile in vitro efavirenz nu a inhibat CYP2E1 și a inhibat CYP2D6 și CYP1A2 numai la concentrații mult peste cele realizate clinic . Expunerea plasmatică la efavirenz poate
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
CYP1A2 numai la concentrații mult peste cele realizate clinic . Expunerea plasmatică la efavirenz poate fi crescută la pacienții cu varianta genetică homozigotă G516T a izoenzimei CYP2B6 . S- a demonstrat că efavirenz induce enzimele P450 cu stimularea consecutivă a propriei sale metabolizări . La voluntari neinfectați , doze multiple de 200- 400 mg pe zi administrate pe o perioadă de 10 zile au determinat o acumulare mai mică decât cea așteptată ( cu 22- 42 % ) și un timp de înjumătățire terminal mai scurt comparativ cu
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
pct . 5. 2 ) . Efavirenz nu trebuie administrat concomitent cu terfenadină , astemizol , cisapridă , midazolam , triazolam , pimozidă , bepridil sau alcaloizi de ergot ( de exemplu ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) datorită competiției acestora cu efavirenz pentru CYP3A4 care ar putea duce la inhibarea metabolizării sale , cu potențial de reacții adverse severe și/ sau cu risc letal [ de exemplu aritmii cardiace , sedare prelungită sau deprimare respiratorie ] ( vezi pct . 4. 5 ) . În timpul tratamentului cu efavirenz nu trebuie folosite preparatele din plante care conțin sunătoare ( Hypericum perforatum
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
ales la pacienții cu boală HIV avansată și/ sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată ( TARC ) . Pacienții trebuie îndrumați să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii , redoare articulară sau dificultate la mișcare . Populații speciale : Boală hepatică : datorită metabolizării intense a efavirenz mediate de citocromul P450 și a experienței clinice limitate la pacienți cu afecțiuni hepatice cronice , administrarea de efavirenz la pacienții cu afecțiuni hepatice ușoare până la moderate trebuie făcută cu precauție . Pacienții trebuie supravegheați cu atenție în ceea ce privește reacțiile
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
hepatici umani au demonstrat că efavirenz este metabolizat prin sistemul citocrom P450 rezultând metaboliți hidroxilați care ulterior sunt glucuronoconjugați . Acești metaboliți sunt practic inactivi față de HIV- 1 . Studiile in vitro sugerează că CYP3A4 și CYP2B6 sunt principalele izoenzime responsabile de metabolizarea efavirenz și că acesta inhibă izoenzimele 2C9 , 2C19 și 3A4 ale P450 . În studiile in vitro efavirenz nu a inhibat CYP2E1 și a inhibat CYP2D6 și CYP1A2 numai la concentrații mult peste cele realizate clinic . Expunerea plasmatică la efavirenz poate
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
CYP1A2 numai la concentrații mult peste cele realizate clinic . Expunerea plasmatică la efavirenz poate fi crescută la pacienții cu varianta genetică homozigotă G516T a izoenzimei CYP2B6 . S- a demonstrat că efavirenz induce enzimele P450 cu stimularea consecutivă a propriei sale metabolizări . La voluntari neinfectați , doze multiple de 200- 400 mg pe zi administrate pe o perioadă de 10 zile au determinat o acumulare mai mică decât cea așteptată ( cu 22- 42 % ) și un timp de înjumătățire terminal mai scurt comparativ cu
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]
-
pct . 5. 2 ) . Efavirenz nu trebuie administrat concomitent cu terfenadină , astemizol , cisapridă , midazolam , triazolam , pimozidă , bepridil sau alcaloizi de ergot ( de exemplu ergotamină , dihidroergotamină , ergonovină și metilergonovină ) datorită competiției acestora cu efavirenz pentru CYP3A4 care ar putea duce la inhibarea metabolizării sale , cu potențial de reacții adverse severe și/ sau cu risc letal [ de exemplu aritmii cardiace , sedare prelungită sau deprimare respiratorie ] ( vezi pct . 4. 5 ) . În timpul tratamentului cu efavirenz nu trebuie folosite preparatele din plante care conțin sunătoare ( Hypericum perforatum
Ro_993 () [Corola-website/Science/291752_a_293081]